3rh-135/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: N.Chirtoagă dosarul nr.3rh-135/14 instanţa de apel: I.Grosu, A.Corcenco, D.Corolevschi instanţa de recurs: I.Sîrcu, V.Macinskaia, T.Chişca-Doneva, I.Vîlcov, V.Clevadî ÎNCHEIERE 19 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd cererea de revizuire declarată de către societatea cu răspundere limitată „Decoli”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Decoli” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni, intervenienţi accesorii societatea cu răspundere limitată „Consalcom” şi societatea cu răspundere limitată „Bojo-Vin” cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013 prin care a fost admis recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Briceni, s-a casat decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 ianuarie 2013, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă: La 08 octombrie 2012 SRL „Decoli” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni, intervenienţi accesorii SRL „Consalcom” şi SRL „Bojo-Vin” cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în urma controlului fiscal Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Briceni a întocmit actul de control nr. 578841 din 17 iulie 2012, în baza căruia a fost emisă decizia nr.696 din 09 august 2012 prin care SRL „Decoli” i s-a aplicat amendă în mărime de 50 000 lei pentru încălcarea prevederilor art.5 alin. (2) lit.h) al Legii nr.1100 din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice şi art.123 alin. (5) al Codului fiscal, prin comercializarea mărfurilor cu timbre de acciz falsificate. La 13 august 2012 reclamantul a depus cerere prealabilă, prin care a cerut anularea deciziei nr.696 din 09 august 2012, însă prin decizia Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni nr.811 din 10 septembrie 2012 cererea prealabilă a fost respinsă.

Consideră că, decizia nr.696 din 09 august 2012 a fost emisă cu încălcarea prevederilor legislaţiei fiscale, ceea ce a dus la aplicarea ilegală faţă de întreprindere a sancţiunii fiscale, deoarece nu a fost stabilită vinovăţia SRL „Decoli” în comercializarea 1 băuturilor, care nu a ştiut şi nu putea să ştie că timbrele de acciz ale producţiei alcoolice SRL „Bojo-Vin” sunt falsificate. Susţine reclamantul că, la momentul procurării mărfii a verificat numărul timbrelor de acciz pe pagina de internet a Ministerului Agriculturii şi nu au fost stabilite careva divergenţe şi neconformităţi, iar legislaţia fiscală nu prevede obligaţia agentului economic de a verifica elementele de protecţie ale timbrelor de acciz la primirea producţiei alcoolice, cît şi deţinerea dispozitivelor speciale pentru verificarea timbrelor cu raze ultraviolete şi cu raze infraroşii.

În cazul dat, originea mărfii se confirmă prin contractul de vînzare-cumpărare, încheiat cu SRL „Consalcom” distribuitorul oficial al producătorului SRL „Bojo-Vin”, iar livrarea mărfii poate fi confirmată de către furnizor. De asemenea menţionează că, actul administrativ contestat a fost întocmit fără participarea conducătorului întreprinderii, fiind emis cu încălcarea procedurii.

Cere reclamantul anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni nr.696 din 09 august 2012 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „Decoli” şi deciziei nr.811 din 10 septembrie 2012 pe marginea contestaţiei împotriva deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni nr.696 din 09 august 2012. Prin hotărîrea Judecătoriei Briceni din 11 ianuarie 2013 acţiunea a fost admisă, fiind anulate deciziile Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni nr.696 din 09 august 2012 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „Decoli” şi nr.811 din 10 septembrie 2012 pe marginea contestaţiei împotriva deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni nr.696 din 09 august 2012. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 aprilie 2013 a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Briceni, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013 a fost admis recursul declarat de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Briceni, s-a casat decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 ianuarie 2013, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii. S- a încetat procesul la cerinţa societăţii cu răspundere limitată „Decoli” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni cu privire la anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni nr.811 din 10 septembrie 2012 pe marginea contestaţiei împotriva deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni nr.696 din 09 august 2012. La 10 septembrie 2014 SRL „Decoli” a depus cerere de revizuire, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei instanţei de recurs, rejudecarea pricinii, cu emiterea unei noi decizii de respingere a recursului, cu menţinerea deciziei instanţei de apel.

Revizuientul cu referire la prevederile art. 449 lit. b) CPC a invocat drept temei de revizuire faptul că la examinarea pricinii instanţa de recurs nu a ţinut cont că prin interpelarea nr.26/1-01/347/1780 din 21 martie 2012 au fost expediate multiple sticle cu diferite băuturi spirtoase şi timbre de acciz, iar din conţinutul raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.2043 din 25 mai 2012, care la moment este anulat, rezultă că specialistului în domeniul criminalisticii i s-a prezentat nu sticla cu timbre de acciz ridicată de la magazinul SRL „Decoli”, dar numai timbrul de acciz cu nr.1103000383981. Din aceste considerente s-a solicitat efectuarea unei expertize şi prin 2 raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr.4751 din 10 iunie 2014 s-a constatat corespunderea lor modelului tip.

A mai indicat, că despre anularea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr.2043 din 25 mai 2012 au fost informaţi prin scrisoarea Inspectoratului General al Poliţiei nr.34/12/1-171-1 din 10 iunie 2014. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art.453 alin.(l) lit.a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Datorită faptului că revizuirea este o cale de atac a hotărârilor irevocabile, poate afecta stabilitatea raporturilor juridice, producînd efecte grave pentru părţi, legea stabileşte o listă expresă şi exhaustivă a temeiurilor de declarare a revizuirii.

Acestea sînt prevăzute la art. 449 CPC şi în cazul în care se cunoşteau ar fi influenţat asupra soluţiei date de instanţa de recurs. În conformitate cu art.449 lit.b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că în cazul temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, invocat de revizuient, este important ca circumstanţele descoperite să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, să nu fi fost cunoscute şi nici să nu fi putut fi cunoscute revizuientului anterior, dar să fi existat la momentul examinării şi soluţionării pricinii civile, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă, iar mijloacele de probă prin care se constată circumstanţele nou descoperite să fi existat în momentul judecării procesului terminat prin hotărîrea revizuită, însă revizuentul să fi fost împiedicat a prezenta aceste probe din împrejurări ce nu depind de voinţa acestuia.

Astfel, Colegiul remarcă că cele invocate de către revizuient în susţinerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, deoarece înscrisurile prezentate de către revizuient nu pot constitui temei pentru admiterea cererii de revizuire în sensul formulat, or ultimul nu a făcut dovada faptului că în procesul examinării pricinii a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale pentru soluţionarea pricinii, inclusiv şi pentru obţinerea actelor prezentate ca temei de depunere a cererii de revizuire, condiţie însă care este direct impusă prin lege. Prin urmare, Colegiul nu poate stabili existenţa temeiurilor de revizuire prevăzute de lege, pentru că argumentele invocate de revizuient se referă la circumstanţe de fapt, dar instanţele de judecată au constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curînd să obţină o nouă examinare a pricinii decît o procedură de revizuire în sensul art.449-453 CPC. În acest sens, instanţa de recurs face referire la jurisprudenţa CEDO care statuează că competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a 3 corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare (cauza Popov-2 contra Moldovei din 06.12.2005, cererea nr.19960/04, § 45). Totodată, admiterea cererii de revizuire ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale (Brumărescu versus România, Roşca versus Moldova, Eugenia şi Doina Duca versus Moldova din 03.03.2009).

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, 453 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către societatea cu răspundere limitată „Decoli” împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 30 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Decoli” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe raionul Briceni, intervenienţi accesorii societatea cu răspundere limitată „Consalcom” şi societatea cu răspundere limitată „Bojo-Vin” cu privire la contestarea actului administrativ. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 4