2rc-647/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă – L. Popova dosarul nr. 2rc-647/14 DECIZIE 19 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând recursurile declarate de Societatea pe Acţiuni „Floarea Soarelui” şi Societatea cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta” împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2014 prin care a fost respinsă ca depusă în afara termenului legal cererea Societăţii pe Acţiuni „Floarea Soarelui” cu privire la includerea în tabelul definitiv a creanţei în sumă de 322000 lei, a fost repusă în termen cererea de validare a creanţei depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Rezina şi inclusă în tabelul creanţelor Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” creanţa faţă de Bugetul Public Naţional în mărime de 21945 lei, a fost repusă în termen contestaţia depusă de Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta” şi admisă parţial, a fost inclusă în tabelul creanţelor Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” creanţa Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” în valoare de 5840000 lei, ce constituie suma împrumutului,

conform contractelor de împrumut nr. 014 din 10 septembrie 2013, 015 din 13 septembrie 2013, în rest, soluţionarea chestiunii privind includerea creanţei pretinse cu titlu diferenţa dintre suma acordată cu împrumut raportată la cursul valutar în euro, cât şi penalităţii contractuale s-a amânat pînă la soluţionarea de către instanţa de fond a litigiului la cererea Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” împotriva Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” cu privire la încasarea împrumutului, penalităţilor de întîrziere în sumă de 343096 euro constată: La 04 februarie 2014, Societatea cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” a depus cerere introductivă cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”.

Prin încheierea instanţei de insolvabilitate din 07 februarie 2014 cererea introductivă a fost admisă spre examinare, debitorul fiind pus sub observaţie şi aplicate măsurile de asigurare. Prin hotărârea instanţei de insolvabilitate din 20 iunie 2014 a fost constatată insolvabilitatea Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” cu iniţierea faţă de aceasta a 1 procedurii simplificate de faliment şi dizolvare, fiind ridicat dreptul administratorului de administrare a debitorului, desemnat lichidator al insolvabilităţii ÎI „Griţcu Marcu”, stabilit termenul limită de înregistrare a cererilor de validare a creanţelor de 45 zile calendaristice de la data intrării în procedura simplificată a falimentului şi termenul de verificare a creanţelor de către lichidator şi comunicare a tabelului definitiv în 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului de înregistrare a cerinţelor de validare a creanţelor.

Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Rezina a depus cerere de repunere în termen a creanţelor din motiv că hotărârea instanţei de insolvabilitate din 20 iunie 2014 cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de GŢ „Istrati Elizaveta” a parvenit mai târziu în adresa Inspectoratului. La 05 august 2014, Societatea cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” a depus cerere de admitere a creanţei solicitând validarea creanţei SRL „Inter Trade Investment Company” în mărime totală de 320190,47 EURO cu titlu de creanţă garantată şi includerea acesteia în tabelul definitiv al creanţelor, validarea creanţei SRL „Inter Trade Investment Company” în mărime totală de 154673,4 Euro cu titlu de creanţă chirografară de rangul VI şi includerea acesteia în tabelul definitiv al creanţelor.

În motivarea cererii a indicat că la 10 septembrie 2013, în baza contractului nr. 014, a acordat debitorului un împrumut în valoare de 4000000 lei, care conform cursului BNM la ziua semnării contractului constituia suma de 235000 EURO, şi care urma a fi rambursat în termen de 5 zile din data de 17 octombrie 2013. Totodată, menţionează că la 13 septembrie 2013, în baza contractului nr. 015, a acordat debitorului încă un împrumut, în valoare de 1840000 lei, care conform cursului BNM la ziua semnării contractului constituia suma de 108096 EURO, împrumutul urma a fi rambursat în termen de 5 zile din data de 20 noiembrie 2013. Relatează că la 16 septembrie 2013 între părţi a fost încheiat contractul de fidejusiune nr. 016 la contractul de împrumut nr. 014 din 10 septembrie 2013 prin care GŢ „Istrati Elisaveta” se obligă să garanteze obligaţia de rambursare a împrumutului, precum şi contractul de gaj nr. 014-13/ITIC prin care GŢ „Istrati Elisaveta” a constituit gajul în favoarea creditorului gajist gajul asupra bunului producţie agricolă (porumb) ce va fi recoltată în 2013 de pe 210 ha de teren agricol.

Îşi întemeiază cererea în baza prevederilor art. 50 alin. (1), art. 140, art. 141 Legea insolvabilităţii. La 07 august 2014, Societatea pe Acţiuni „Floarea Soarelui” a înaintat cerere de admitere a creanţei în valoare de 322000 lei, iar prin cererea din 11 septembrie 2014 a solicitat repunerea în termen a cererii de admitere a creanţei din motiv că a întârziat cu depunerea cererii deoarece a avut nevoie de mai mult timp pentru colectarea şi verificarea actelor contabile. La 12 septembrie 2014, Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta” a depus contestaţie prin care a solicitat radierea creanţei Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” din tabelul definitiv al creanţelor.

În motivarea contestaţiei a invocat că creanţa Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” a fost trecută neîntemeiat în tabelul creanţelor şi urmează a fi radiată din tabel. 2 Menţionează că între GŢ „Istrati Elisaveta” şi SRL ”ITIC” există un litigiu de drept, aflat în examinare la Judecătoria Orhei referitor la aceleaşi acte juridice la care face referire SRL „ITIC” în cererile sale de admitere a creanţei. Cu referire la prevederile art. 144 alin. (4) din Legea insolvabilităţii consideră că creanţa SRL „ITIC” a fost trecută în tabelul definitiv urmare a unei erori esenţiale care a determinat admiterea creanţei. Relatează că la 10 şi 13 septembrie 2013 între SRL „ITIC” şi GŢ „Istrati Elisaveta” au fost semnate două contracte de împrumut a mijloacelor băneşti în mărime de 4000000 lei şi respectiv 1840000 lei pe termen până la 17 octombrie 2013 şi respectiv 20 noiembrie 2013 sau de 30 zile din momentul parvenirii banilor în cont.

Conform pct. 4.1 din contracte SRL „ITIC” s-a obligat să acorde banii în 5 zile din data semnării contractului, adică respectiv până la 15 septembrie 2013 şi 18 septembrie 2013, iar pct. 8.1 ale contractelor prevăd că în caz de neexecutare a obligaţiilor asumate partea va achita o penalitate de 0,2 % din suma datoriei pentru fiecare zi şi dobânda de întârziere.

Afirmă că în baza contractului nr. 014 din 10 septembrie 2013 SRL „ITIC” a transferat GŢ „Istrati Elisaveta” următoarele sume: la 18 septembrie 2013 – 2000000 lei, cu 2 zile întârziere (ordin de plată nr. 83), la 18 septembrie 2013 - 1302000 lei, cu 2 zile întârziere (ordin de plată nr. 84), la 20 septembrie 2013 - 350000 lei, cu 4 zile întârziere (ordin de plată nr. 86), la 24 septembrie 2013 - 2188648 lei, cu 8 zile întârziere (ordin de plată nr. 87), la 22 octombrie 2013 - 120000 lei, cu 36 zile întârziere (ordin de plată nr. 100). Indică că SRL „ITIC” în total în baza contractului nr. 014 din 10 septembrie 2013 a transferat GŢ „Istrati Elisaveta” suma de 5960648 lei, pe când în baza contractului nr. 015 din 13 septembrie 2013 nu a transferat nici un leu.

Totodată, pentru contractul nr. 014 din 10 septembrie 2013 SRL „ITIC” a efectuat o supraplată GŢ „Istrati Elisaveta” de 1960648 lei, iar până în prezent părţile nu au stabilit natura juridică şi destinaţia banilor achitaţi supraplată. Susţine că GŢ „Istrati Elisaveta” a acordat SRL „ITIC” suma de 230843 lei în contul restituirii împrumutului şi înregistrează o restanţă faţă de SRL „ITIC” în mărime de 5729805 lei. Mai indică că conform contractelor partea care nu şi-a onorat obligaţia, va achita o penalitate de 0,2 % din suma datoriei pentru fiecare zi plus dobânda de întârziere, astfel, SRL „ITIC” înregistrează o datorie faţă de GŢ „Istrati Elisaveta” în mărime de 1504795, dintre care pentru contractul nr. 014 din 10 septembrie 2013 începând cu 15 septembrie 2013 suma de 30415 lei şi pentru contractul nr. 015 din 13 septembrie 2013 suma de 1474380 lei.

Cu referire la prevederile art. 142 alin. (1) Legea insolvabilităţii consideră că mărimea creanţei invocate de SRL „ITIC” nu este argumentată şi nefiind verificată nu poate fi inclusă în tabelul definitiv al creanţelor.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2014 a fost respinsă ca depusă în afara termenului legal cererea Societăţii pe Acţiuni „Floarea Soarelui” cu privire la includerea în tabelul definitiv a creanţei în sumă de 322000 lei, a fost repusă în termen cererea de validare a creanţei depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Rezina şi inclusă în tabelul creanţelor Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” creanţa faţă de Bugetul Public Naţional în mărime de 21945 lei, a fost repusă în termen contestaţia depusă de Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta” şi 3 admisă parţial, a fost inclusă în tabelul creanţelor Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” creanţa Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” în valoare de 5840000 lei, ce constituie suma împrumutului, conform contractelor de împrumut nr. 014 din 10 septembrie 2013, 015 din 13 septembrie 2013, în rest, soluţionarea chestiunii privind includerea creanţei pretinse cu titlu diferenţa dintre suma acordată cu împrumut raportată la cursul valutar în euro, cât şi penalităţii contractuale s-a amânat pînă la soluţionarea de către instanţa de fond a litigiului la cererea Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” împotriva Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” cu privire la încasarea împrumutului, penalităţilor de întîrziere în sumă de 343096 euro.

La 02 octombrie 2014, Societatea pe Acţiuni „Floarea Soarelui” a declarat recurs împotriva încheierii menţionate, solicitând admiterea acesteia casarea parţială a încheierii recurate în partea respingerii cererii Societăţii pe Acţiuni „Floarea Soarelui” cu privire la includerea în tabelul definitiv a creanţei în sumă de 322000 lei şi emiterea unei noi decizii prin care a se include în tabelul creanţelor Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” creanţa faţă de Societatea pe Acţiuni „Floarea Soarelui” în sumă de 322000 lei. În motivarea recursului a invocat că temei pentru depunerea cererii privind includerea în tabelul definitiv a creanţei a fost invocat art. 141, 145 al Legii insolvabilităţii şi consideră că instanţa de insolvabilitate neîntemeiat a respins cererea SA „Floarea Soarelui” cu privire la includerea în tabelul definitiv a creanţei în sumă de 322000 lei.

Menţionează că la 23 iunie 2014 SA „Floarea Soarelui” a fost notificată de către administratorul insolvabilităţii privind intentarea procedurii simplificate a falimentului GŢ „Istrati Elizaveta”. În notificare a fost indicat termenului limită de depunere a cererilor, anume 45 de zile din momentul emiterii hotărârii, însă administratorul insolvabilităţii a expediat notificarea fără anexarea copiei dispozitivului hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014 privind intentarea procedurii simplificate a falimentului. Indică că dispozitivului hotărârii a fost publicat în Monitorul Oficial la 01 august 2014, ceea ce denotă că a fost încălcat art. 134 p.7. al Legii insolvabilităţii, care prevede în mod obligatoriu publicarea hotărârii în termen de 10 zile din data adoptării.

Consideră că administratorul în aşa mod a încălcat drepturile creditorilor şi intenţionat a publicat hotărârea instanţei mai târziu pentru excluderea din procesul de insolvabilitate a creditorilor nefavorabili. Relatează că SA „Floarea Soarelui” a primit notificarea de la lichidatorul ÎI „Griţcu Marcu” la 23 iunie 2014, dar a depus cerere de admitere a creanţei la 05 august 2014. Cu referire la prevederile art. 111 alin. (3) CPC consideră că începerea curgerii termenului de procedură începe din data de 24 iunie 2014. Remarcă că instanţa de insolvabilitate incorect a stabilit că SA „Floarea Soarelui” a înaintat cererea de admitere a creanţei la 07 august 2014, deoarece aceasta a fost depusă la 05 august 2014 prin intermediul oficiului poştal Bălţi.

Cu referire la prevederile art. 112 alin. (3) CPC consideră că termenul de 45 zile pentru depunerea cererilor pentru SA „Floarea Soarelui” se stabileşte de la 24 iunie 2014 pînă la 07 august 2014, iar cererea de admitere a creanţei a fost depusă în termen. 4 La 07 octombrie 2014, Societatea cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” a declarat recurs împotriva aceleiaşi încheieri, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate şi menţinerea creanţei validate a companiei „Inter Trade Investment Company” în tabelul definitiv al creanţelor în valoare totală de 320190,47 Euro cu titlu de creanţă garantată şi creanţa în mărime totală de 154673,4 Euro cu titlu de creanţă chirografară de rangul VI.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerând-o neîntemeiată. Indică că instanţa de insolvabilitate a stabilit pentru 25 august 2014 şedinţa de validare a creanţelor incluse în tabelul definitiv întocmit de administratorul insolvabilităţii, iar debitorul a fost înştiinţat despre fixarea şedinţei de validare a creanţelor pentru data de 25 august 2014 şi respectiv 01 septembrie 2014. Susţine că potrivit Legii insolvabilităţii, intimatul avea dreptul să conteste creanţa recurentului cu cel puţin 3 zile înainte de fixarea şedinţei de validare, adică până la 27 august 2014 inclusiv, însă până la data scadentă, intimatul nu a depus nici o contestaţie împotriva creanţei recurentului.

Indică că la şedinţa de validare din 01 septembrie 2014, instanţa de insolvabilitate a validat creanţa recurentului în valoare totală de 320190,47 EURO cu titlu de creanţă garantată şi creanţa în mărime totală de 154673,4 EUR cu titlu de creanţă chirografară de rangul VI. Cu referire la prevederile ar. 144 alin. (2) indică că contestaţiile se depun în scris la instanţa de judecată care examinează cazul de insolvabilitate cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei fixate pentru examinarea valabilităţii creanţelor incluse în tabelul definitiv. Contestaţiile înaintate după termenul prevăzut se declară tardive şi se restituie fără a fi examinate. Afirmă că intimatul a depus contestaţie împotriva creanţei recurentului validate la 01 septembrie 2014, la 12 septembrie 2014 şi consideră că acesta a fost depusă peste termenul prevăzut de legea insolvabilităţii.

Mai mult că cerere de repunere în termen nu a depus, însă instanţa de insolvabilitate prin încheierea emisă a repus contestaţia intimatului în termen fără a indica temeiul de repunere a acesteia. Cu referire la prevederile art. 144 alin. (8) al Legii insolvabilităţii indică că instanţa de insolvabilitate a repus intimatul în termen fără a constata existenţa unui fals în înscrisuri sau o eroare esenţială care a determinat la admiterea creanţei în tabelul definitiv. Consideră că instanţa a admis contestaţia intimatului din alte considerente, fără a avea vreun temei legal în acest sens. Indică că în conţinutul încheierii, instanţa de insolvabilitate a menţionat că creanţa recurentului inclusă în tabelul definitiv al creanţelor este una litigioasă, motivând că pe rolul Judecătoriei Orhei se află acţiunea civilă înaintată de recurent împotriva intimatului cu privire la încasarea aceluiaşi împrumut şi a penalităţilor de întârziere.

Din acest considerent, instanţa de insolvabilitate a statuat admiterea parţială a creanţei recurentului în mărime de 5840000 lei, ceea ce reprezintă împrumutul acordat intimatului conform Contractelor de împrumut nr. 014 din 10 septembrie 2013 şi nr. 015 din 13 septembrie 2013. Invocă că instanţa de insolvabilitate a interpretat în mod eronat sintagma „litigiu de drept” în sensul dispoziţiilor Legii insolvabilităţii.

5 Cu referire la hotărârea Plenul Curţii Supreme de Justiţie nr. 2 din 24 martie 2014 privind aplicarea în practica judiciară a Legii insolvabilităţii, indică că aceasta oferă explicaţii referitor la „litigiul de drept” prevăzut în art. 144 alin. (4) şi anume „admiterea contestaţiei prin constatarea unui litigiu de drept, cu radierea creanţei din tabel, poate avea loc în cazurile în care creanţa solicitată de creditor pentru a fi admisă, nu se confirmă prin probele şi argumentele invocate şi administrate, iar confirmarea acesteia presupune diverse acţiuni procesuale (efectuare de expertize, evaluări, probe suplimentare, care urmează a fi apreciate respectiv).” Relatează că potrivit contractelor de împrumut nr. 014 şi 015, părţile au convenit acordarea unui împrumut în EURO, în mărime de 235000 EUR şi respectiv 108096 EUR convertit în lei la momentul transmiterii propriu-zise a împrumutului.

Transferul efectiv al sumelor acordate în temeiul contractelor de împrumut sunt dovedite prin ordinele de plată din 18 septembrie 2013, 20 septembrie 2013, 24 septembrie 2013, 22 octombrie 2013 şi Actul de verificare a decontărilor între întreprinderi, anexate la materialele cauzei. Totodată, penalităţile de întârziere sunt confirmate prin nerestituirea integrală la data scadentă a sumelor împrumutate, care au curs până la data intentării procedurii de insolvabilitate. Susţine că creanţa recurentului nu este una litigioasă, deoarece este confirmată prin probe pertinente şi concludente şi nu necesită efectuarea anumitor acţiuni procesuale suplimentare pentru confirmarea acestora.

Subliniază că instanţa de insolvabilitate în încheierea motivată a concluzionat că „faptul recunoaşterii de către GŢ „Elizaveta Istrati” a contractelor de împrumut nr. 014 din 10 septembrie 2013, nr. 015 din 13 septembrie 2013, cât şi faptul neonorării obligaţiilor privind restituirea împrumutului în baza acestora. Prin urmare, este certă datoria în sumă de 4000000 lei şi 1840000 lei, în total 5840000 lei.” Este de opinia că astfel, odată ce a fost constatată lichiditatea, certitudinea şi exigibilitatea creanţei, dreptul recurentului la încasarea penalităţilor de întârziere este incontestabil. Totodată, părţile semnatare au negociat în mod liber clauzele contractuale, stabilind inclusiv şi o penalitate de întârziere în mărime de 0,2 % din sumă pentru fiecare zi de întârziere.

Afirmă că la caz nu există niciun „litigiu de drept” referitor la penalitatea aferentă creanţei de bază, fiind stabilită de comun acord cu intimatul şi menţionată expres în contractele de împrumut. Mai mult ca atât, intimatul prin contestaţia depusă nu a contestat penalităţile de întârziere ci natura juridică a împrumutului de 1960648 lei. Mai relatează că la 20 decembrie 2013 recurentul a depus o cerere de chemare în judecată la Judecătoria Orhei împotriva intimatului cu privire la încasarea datoriei, penalităţilor de întârziere şi cheltuielile de judecată. La 04 februarie 2014 recurentul a adresat instanţei de insolvabilitate o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de intimat.

La 20 iunie 2014 instanţa de insolvabilitate prin hotărârea nr. 2i-42/2014 a hotărât intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de GŢ „Elizaveta Istrati”. La 13 mai 2014 prin cererea nr. 8648 debitorul a solicitat în mod expres suspendarea cauzei civile invocând prevederile legale ale art. 79 alin. (2), (4) ale Legii insolvabilităţii. 6 Indică că prezenta cauză civilă se află în faza de pregătire a pricinii, iar instanţa de judecată urmează să se expună şi asupra cererii de suspendare înaintată de recurent în conformitate cu dispoziţiile citate. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Din materialele cauzei nu rezultă data recepţionării încheierii motivate de către recurenţi.

Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursurile la 02 octombrie 2014 şi respectiv 07 octombrie 2014, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate şi care urmează a fi admise cu casarea încheierii instanţei de insolvabilitate şi restituirea pricinii spre rejudecare din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Din materialele cauzei rezultă că prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2014 a fost respinsă ca depusă în afara termenului legal cererea Societăţii pe Acţiuni „Floarea Soarelui” cu privire la includerea în tabelul definitiv a creanţei în sumă de 322000 lei, a fost repusă în termen cererea de validare a creanţei depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Rezina şi inclusă în tabelul creanţelor Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” creanţa faţă de Bugetul Public Naţional în mărime de 21945 lei, a fost repusă în termen contestaţia depusă de Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta” şi admisă parţial, a fost inclusă în tabelul creanţelor Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” creanţa Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” în valoare de 5840000 lei, ce constituie suma împrumutului, conform contractelor de împrumut nr. 014 din 10 septembrie 2013, 015 din 13 septembrie 2013, în rest, soluţionarea chestiunii privind includerea creanţei pretinse cu titlu diferenţa dintre suma acordată cu împrumut raportată la cursul valutar în euro, cât şi penalităţii contractuale s-a amânat pînă la soluţionarea de către instanţa de fond a litigiului la cererea Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” împotriva Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” cu privire la încasarea împrumutului,

penalităţilor de întîrziere în sumă de 343096 euro. Verificând legalitatea şi temeinicia încheierii menţionate în raport cu criticele formulate în recursuri şi materialele cauzei, coroborat cu normele de drept material şi procedural aplicabile raportului juridic litigios, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile întemeiate, iar încheierea neîntemeiată, pasibilă de casare.

Aşadar, actele cauzei denotă că prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014 a fost constatată insolvabilitatea debitorului Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta” şi iniţiată faţă de aceasta procedura simplificată a falimentului şi dizolvare, ridicat dreptul de administrare a debitorului GŢ „Istrati Elizaveta” şi 7 desemnat în calitate de lichidator ÎI „Griţcu Marcu”, debitorul a fost obligat ca în cel mult 5 zile lucrătoare să predea gestiunea patrimoniului către lichidator împreună cu actele de constituire, procesele-verbale ale adunărilor ale asociaţiilor cu certificatul de înregistrare, documentele contabile, actele auditorului şi ale organelor administraţiei fiscale, documentele interne, ştampila şi alte acte aferente activităţii întreprinderii.

A fost stabilit termenul limită pentru creditori de înregistrare a cererilor de validare a creanţelor, pentru întocmirea tabelului definitiv de 45 zile calendaristice de la data intrării în procedura simplificată a falimentului iar termenul de verificare a creanţelor de către lichidator şi comunicare a tabelului definitiv de 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului de înregistrare a cererilor de validare a creanţelor. A fost menţionat că lichidatorul ÎI „Griţcu Marcu” este obligat să efectueze notificările prevăzute la art. 35 alin. (2) şi (4) din Legea insolvabilităţii şi să prezinte instanţei spre aprobare un proiect al bilanţului de lichidare pentru şedinţa din 25 august 2014, orele 14:00.

Tot din actele pricinii rezultă că, în concordanţă cu indicaţiile instanţei de insolvabilitate prin hotărârea menţionată, lichidatorul ÎI „Griţcu Marcu” a notificat potenţialii creditori, inclusiv şi Societatea pe Acţiuni „Floarea Soarelui”, despre adoptarea hotărârii de intentare a procedurii de insolvabilitate faţă de GŢ „Istrati Elizaveta”, notificarea de către SA „Floarea Soarelui”, fiind recepţionată la 23 iunie 2014 (f. d. 41-42).

Este cert şi faptul că Societatea pe Acţiuni „Floarea Soarelui” depunând cerere de admitere a creanţelor la 05 august 2014, prin intermediul oficiului poştal (f. d. 43) şi recepţionată de către lichidatorul ÎI „Griţcu Marcu” şi instanţa de insolvabilitate la 07 august 2014, fapt ce rezultă din copiile avizelor de recepţie (f. d. 44), a mai depus şi o cerere de repunere în termen a cererii de admitere a creanţei, motivând prin faptul că a întârziat cu depunerea cererii cu o zi după termenul limitat din considerentul că a avut nevoie de mai mult timp pentru colectarea şi verificarea actelor contabile cât şi pentru concretizarea detaliată a datoriei nominalizate (f. d. 23). Fiind investită cu soluţionarea cererilor nominalizate, instanţa de insolvabilitate a constatat că cererea de validare a creanţelor a fost depusă de Societatea pe Acţiuni „Floarea Soarelui” la 07 august 2014, prin urmare în afara termenului legal, respingând-o ca depusă tardiv.

Instanţa de recurs constată, însă, că instanţa de insolvabilitate, cu încălcarea prevederilor art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, a ajuns la concluzia respingerii cererii de validarea a creanţelor depusă de SA „Floarea Soarelui”, fără a se pronunţa asupra temeiniciei sau netemeiniciei cererii de repunere în termen înaintate de către creditor la 11 august 2014, deşi în virtutea Legii era obligată să o facă.

Pe de altă parte, instanţa de recurs, având în susţinere prevederile art. 144 alin. (2) din Legea insolvabilităţii, constată că instanţa de insolvabilitate examinând contestaţia înaintată de GŢ „Istrati Elizaveta” şi stabilind că GŢ „Istrati Elizaveta” a înregistrat contestaţia dată în instanţa de insolvabilitate la 12 septembrie 2014 (f. d. 70), respectiv ulterior şedinţei de validare a creanţelor, care a avut loc la 01 septembrie 2014, prin urmare cu expirarea termenului prevăzut de lege, într-un mod neînţeles a dispus repunerea în termen a contestaţiei respective, or la materialele dosarului lipseşte o cerere în acest sens. Mai mult, în speţă, este incertă şi soluţia instanţei de insolvabilitate cu privire la repunerea în termen a cererii de validare a creanţei depuse de către Inspectoratul 8 Fiscal pe raionul Rezina şi includerea în tabelul creanţelor a GŢ „Istrati Elizaveta” creanţa acesteia faţă de Bugetul Public Naţional în mărime de 21945 lei.

Aceasta deoarece la materialele pricinii este anexată doar cererea de repunere în termen a cererii de validare a creanţei, pe când cererea Inspectoratului Fiscal pe raionul Rezina cu privire la validarea creanţelor la dosar nu se regăseşte, fapt ce face imposibilă verificarea legalităţii şi a acestei soluţii a instanţei de insolvabilitate. Distinct de cele relatate este evident că încheierea instanţei de insolvabilitate nu conţine o apreciere ce ar determina definitiv şi incontestabil certitudinea adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea de a exercita controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea actului de dispoziţie atacat cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a casa integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2014 şi de a restitui pricina spre rejudecare. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admit recursurile declarate de Societatea pe Acţiuni „Floarea Soarelui” şi Societatea cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company”. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 septembrie 2014 în pricina civilă la cererea introductivă a Societăţii cu Răspundere Limitată „Inter Trade Investment Company” cu privire la intentarea procedurii de insolvabilitate faţă de Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Chişinău.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 9