Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Casat
Dosarul nr.
2ri-114/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
5 noiembrie 2014
Părțile
SRL Inter Trade Investment Company vs GT Istrati Elizaveta
Pe scurt
Temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate

2ri-114/14 — Intentarea procesului de insolvabilitate

prima instanţă: L. Popova dosarul nr. 2ri-114/14 DECIZIE 05 noiembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Oleg Sternioală, Ion Corolevschi Petru Moraru, Svetlana Novac examinînd recursul declarat de către Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”, în pricina civilă la cererea introductivă a creditorului „Inter Trade Investment Company”, societate cu răspundere limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014, prin care s-a constatat insolvabilitatea debitorului Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”, cu dispunerea iniţierii faţă de acesta din urmă a procedurii simplificate de faliment şi dizolvare, c o n s t a t ă: La data de 04 februarie 2014 creditorul „Inter Trade Investment Company"SRL a depus în instanţa de judecată cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul „Istrati Elizaveta" SRL, c/f 915651, adresa: sat.

Susleni, r. Orhei. În motivarea cererii a indicat, că prin contractele de împrumut nr. 014 şi nr. 015 din 10.09.2013 şi din 13.09.2013 „Inter Trade Investment Company"SRL a acordat Gospodăriei Ţărăneşti „Istrati Elizaveta"GŢ împrumut bănesc în valoare de 235 000 euro şi 108 096 euro, în total în sumă de 343 096 euro, cu termenul de rambursare respectiv pînă la 17.10.2013 şi pînă la 20.11.2013. Debitorul nu şi-a asumat obligaţia privind restituirea împrumutului în modul şi termenul stabilit. Ulterior, efectuînd procedurile de executare, s-a constatat că debitorul nu deţine careva bunuri materiale şi active ce pot fi urmărite în vederea creanţei formate. Întru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă , creditorul la data de 25.11.2013 a expediat în adresa debitorului „Istrati Elizaveta"GŢ notificarea, prin care a solicitat stingerea datoriei, însă care a fost lăsată fară răspuns.

1 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2014 a fost admisă spre examinare cererea introductivă a creditorului „Inter Trade Investment Company” SRL privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul „Istrati Elizaveta"GŢ, c c/f 915651, adresa: sat. Susleni, r-1 Orhei. Întru asigurarea cererii au fost aplicate următoare măsuri de asigurare: desemnat administrator provizoriu al insolvabilităţii ÎI„Griţcu Marcu", certificat de dezvoltare profesională nr.20528 din 06.12.2011; debitorul „Istrati Elizaveta"GŢ pus sub observaţie, perioada în care va lua deciziile privind gestionarea patrimoniului întreprinderii doar cu acordul prealabil al administratorului provizoriu; aplicat sechestru asupra tuturor bunuri ale debitorului; suspendată executarea silită asupra bunurilor debitorului ; pusă interdicţie la înstrăinarea de către debitor a bunurilor sale.

Iar, prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 mai 2014 a fost respins recursul declarat de GŢ „Istrati Elizaveta”, fiind menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 07 februarie 2014. La data de 11.02.2013 administratorul provizoriu Griţcu Marcu a depus instanţei un demers, solicitînd în scopul asigurării aplicarea sechestrului pe toate bunurile ale debitorului, inclusiv si cele deţinute de Istrate Elizaveta în comun cu membrii familiei sale, iar prin demersul depus la data de 13.02.2013 a solicitat solicitînd înlăturarea debitoruui de la conducere, indicînd că administratorul Elizaveta Istrati refuză să execute încheierea instanţei din 07.02.13, să prezinte administratorului informaţia privind patrimoniul său, documentele activităţii economice şi documentele de evidenţă contabilă, inclusiv ştampila întreprinderii.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2014 au fost respinse demersurile administratorului provizoriu privind înlăturarea debitorului de la conducere şi aplicarea măsurilor de asigurare suplimentare.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 07 mai 2014 a fost respins recursul declarat de SRL „Inter Trade Investment Company”, fiind menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 februarie 2014. În cadrul executării măsurilor de asigurare, verificarea creanţelor şi patrimoniului a debitorului s-a constatat că GŢ „Istrati Elizaveta" înregistrează datorii faţă de „Inter Trade Investment Company"SRL în valoare totală de 343 096 euro, rezultată din contractele de împrumut nr. 014 şi nr. 015 din 10.09.2013 şi din 13.09.2013; faţă de IS ITA„Mecagro" în valoare de 731 027,3 lei, rezultate din contractele de vînzare-cumpărare în rate; faţă de BC„Moldova-Agroindbank", conform contractului de credit bancar nr.130055 din 21.02.2013 în sumă de 373 478,77 lei.

Totodată, debitorul nu dispune de mijloace băneşti pentru stingerea creanţelor. Administratorul provizoriu Griţcu Marcu a solicitat instanţei intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul GŢ „Istrati Elizaveta”, cu intentarea procedurii simlificate a falimentului, dispunînd ca în masa debitoare să fie incluse bunurile ce aparţin cu drept de proprietate, posesie şi /sau folosinţă debitorului ; bunurile ce aparţin persoanelor fizice membrii a gospodăriei ţărăneşti; bunurile ce aparţin tuturor membrilor familiei precum şi însăşi întreprinzătorului, conform Legii 845/1992 şi Legii 149/2012. A mai solicitt administratorul provizoriu de a interzice 2 conducătorului debitorului de a părăsi teritoriul, în temeiul art.84(l) al Legii nr. 149/2012.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014 s-a constatat insolvabilitatea debitorului GŢ „Istrati Elizaveta”. S-a iniţiat faţă de debitorul GŢ „Istrati Elizaveta”, c/f 915651, adresa: satul Susleni, raionul Orhei procedura simplificată a falimentului şi dizolvare. S-a ridicat dreptul de administrare a debitorului GŢ „Istrati Elizaveta”. S-a desemnat lichidator a debitorului – ÎI „Griţcu Marcu”, deţinător al certificatului de dezvoltare profesională nr. 20528 din 06 decembrie 2011, atribiţiile principale şi drepturile căruia sînt prevăzute la art. 66 al Legii insolvabilităţii.

S-a obligat debitorul în cel mult 5 zile lucrătoare se predea gestiunea patrimoniului către lichidator împreună cu actele de constituire, procesele-verbale ale adunărilor ale asociaţiilor; cu certificatul de înregistare; cu documentele contabile; actele auditorului şi ale organelor administraţie fiscale; cu documentele interne, ştampila şi alte acte aferente activităţii întreprinderii. S-a stabilit termenul-limită pentru creditori, de înregistrare a cererilor de validare a creanţelor, pentru întocmirea tabelului definitiv de 45 zile calendaristice de la data intrării în procedura simplificată a falimentului. S-a stabilit că termenul de verificare a creanţelor de către lichidator şi comunicare a tabelului definitiv este de 15 zile lucrătoare de la expirarea termenului de înregistrare a cererilor de validare a creanţelor.

S-a obligat lichidatorul ÎI „Griţcu Marcu” să efectueze notificările prevăzute la art. 35 alin. (2) şi (4) din Legea insolvabilităţii şi să prezinte instanţei spre aprobare un proiect al bilanţului de lichidare pentru şedinţa din 25 august 2014 orele 14.00, care va avea loc în incinta Curţii de Apel Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 73. Invocînd netemeinicia hotărîrii enunţate, GŢ “Istrati Elizaveta”, la data de 18 iulie 2014, cu completările din 30 iulie 2014, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014, cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea cererii introductive înaintate de SRL “Inter Trade Investment Company”. A mai solicitat suspendarea executării hotărîrii primei instanţe, pînă la pronunţarea instanţei de recurs.

În motivarea amplă a recursului, recurenta, în esenţă a criticat hotărîrea instanţei de insolvabilitate, aceasta fiind pasibilă de a fi casată integral pe motivul încălcării normelor de drept material, manifestată prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată, precum prin aprecierea arbitrară a probelor prezentate la materialele pricinii. În acest context, a menţionat că de către SRL “Inter Trade Investment Company” nu a fost respectată procedura de notificare. Or, la cererea introductivă nu au fost anexate probe în acest sens. De asemenea, nu a fost anexat nici copia de pe hotărîrea irevocabilă a instanţei de judecată sau copia de pe hotărîrea arbitrală irevocabilă privind recunoaşterea hotărîrii judecătoreşti sau a hotărîrii arbitrale străine, ori decizia (hotărîrea) organului abilitat prin legea executorie la acel moment.

Recurenta a invocat despre netemeinicia constatării de către prima instanţă a stării de insolvabilitate a debitorului GŢ “Istrati Elizaveta”. 3 Mai mult decît atît, la materialele dosarului au fost prezentate probe care confirmă că GŢ “Istrati Elizaveta” are depozitate la “Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău” - 1319,48 tone de porumb, în valoare de 3300000 lei, grîu în valoare de 250000 lei şi floarea soarelui în valoare de 50000 lei. De asemenea debitorul deţine cu drept de proprietate bunuri care depăşesc semnificativ creanţa creditorului. Iar, în total, debitorul deţine în proprietate bunuri, valoarea cărora constituie suma de de peste 20 000 000 lei. Este de menţionat că actele cauzei atestă că SRL “Inter Trade Investment Company” a recoltat neîntemeiat de pe loturile de teren ale GŢ “Istrati Elizaveta” roada de porumb, şi anume din satul Gordineşti – 185 ha şi satul Pecişte – 150 ha.

Totodată, instanţa de fond nu a luat în consideraţie şi nici nu a dat apreciere faptului că o parte a sumei împrumutate a fost restituită. Astfel, în baza facturilor fiscale JJ 1922516, JJ 1922515, JJ 1922517, din 04 decembrie 2013 şi a facturilor de expediţie nr. 092146, 092147, 092145, SRL “Inter Trade Investments Company” i-au fost livrate boabe de porumb în sumă totală de 230843,62 lei, seminţe de floarea soarelui în cantitate de 67750 kg, valoarea căreia constituie 304875 lei. Recurenta GŢ “Istrati Elizaveta” a mai indicat că la moment pe rolul instanţei de judecată există cererea de chemare în judecată înaintată de SRL “Inter Trade Investment Company” către GŢ “Istrati Elizaveta” şi ÎI “A.

Istrati” cu privire la încasarea datoriei de 343096 euro şi cererea reconvenţională înaintată de GŢ “Istrati Elizaveta” şi ÎI “A. Istrati” către SRL “Inter Trade Investment Company” privind încasarea sumei de 10000000 lei şi cererea de chemare în judecată înaintată de Istrati Aureliu către SRL “Inter Trade Investment Company” privind anularea contractului de fidejusiune. Respectiv, recurenta GŢ “Istrati Elizaveta” consideră că creanţele invocate de creditor nu sînt certe. În continuare, solicitarea recurentei privind suspendarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014 este argumentată prin faptul că administratorul insolvabilităţii ÎI “Griţcu Marcu” împreună cu creditorul SRL “Inter Trade Investment Company” întreprind în mod abuziv toate măsurile în vederea înstrăinării şi tăinuirii bunurilor GŢ “Istrati Elizaveta”.

Conform art. 8 alin. (1) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrile şi încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile calendaristice din data pronunţării şi numai în cazurile prevăzute expres de prezenta lege. În temeiul prevederilor art. 134 alin. (6) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, hotărîrea de intentare a procedurii simplificate de faliment devine executorie din momentul pronunţării, dar poate fi contestată cu recurs. Prin prisma normelor citate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. Or, la materialele pricinii nu există dovada recepţionării de către recurentă a copiei hotărîrii contestate.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 4 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea integrală a hotărîrii primei, cu trimiterea pricinii spre rejudecare în prima instanţă, pentru considerentele ce succed. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În şedinţa judecătorească s-a constatat că administratorul provizoriu Griţcu Marcu a solicitat instanţei intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul GŢ „Istrati Elizaveta”, cu intentarea procedurii simlificate a falimentului. Fiind investită cu examinarea prezentei pricini civile, prima instanţă s-a pronunţat în favoarea constatării insolvabilităţii debitorului GŢ „Istrati Elizaveta”, cu iniţierea faţă de debitorul GŢ „Istrati Elizaveta”, a procedurii simplificate a falimentului şi dizolvare. Pentru a emite soluţia enunţată, prima instanţă a reţinut că debitorul GŢ “Istrati Elizaveta” se află în incapacitate de plată, deoarece nu poate să-şi execute obligaţiile pecuniare scadente faţă de SRL “Inter Trade Investment Company” conform contractelor de împrumut.

În temeiul acesor contracte, obligaţia GŢ “Istrati Elizaveta” constă în plata mijloacelor băneşti în contul stingerii împrumutului şi nu garantarea plăţii cu alte bunuri sau valori materiale. Prin urmare, prima instanţă a concluzionat că la caz sînt întrunite condiţiile legale pentru intentarea procedurii simplificate a falimentului şi dizolvarea debitorului GŢ “Istrati Elizaveta”. Verificînd legalitatea şi temeinicia hotărîrii contestate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră neîntemeiată şi eronată soluţia primei instanţe cu privire la constatarea insolvabilităţii debitorului GŢ „Istrati Elizaveta”, şi iniţierea faţă de debitorul GŢ „Istrati Elizaveta”, a procedurii simplificate a falimentului şi dizolvare.

Astfel, analizînd circumstanţele faptice ale cauzei şi actele anexate la materialele dosarului, instanţa de recurs a reţinut că intimata SRL “Inter Trade Investment Company” s-a adresat instanţei de insolvabilitate cu o cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul GŢ “Istrati Elizaveta”. Este de menţionat că, în susţinerea cererii introductive, creditorul SRL “Inter Trade Investment Company” a invocat obligaţia restituirii sumei de bani de către GŢ “Istrati Elizaveta”, care rezultă din contractele nr. 014 şi nr. 015 din 10 septembrie 2013 şi 13 septembrie 2013 şi nerestituirea în termen a împrumutului de către debitor.

În baza acestora, SRL „Inter Trade Investment Company” a împrumutat GŢ „Istrati Elizaveta” suma de 4 000 000 lei, echivalentul a 235 000 euro pe termen pînă la 17 octombrie 2013 şi respectiv suma de 1 840 000 lei, echivalentul a 108 096 euro cu scadenţa la 20 noiembrie 2013. De asemenea, creditorul SRL “Inter Trade Investment Company” a mai făcut referire şi la procesul-verbal întocmit de executorul judecătoresc, din care rezultă absenţa bunurilor depuse în gaj şi lipsa a careva bunuri material la debitor. 5 Din materialele dosarului rezultă că administratorul insolvabilităţii al GŢ “Istrati Elizaveta” - “Griţcu Marcu”, neavînd la dispoziţie toată documentaţia contabilă, a încercat prin metode indirecte să afle componenţa activelor şi pasivelor întreprinderii, întocmind un raport bazat numai pe informaţia cunoscută (contracte de vînzare-cumpărare, contracte de credit, etc.).

Iar, conform concluziilor respectivului raport, GŢ “Istrati Elizaveta” este în incapacitate de plată, fapt confirmat prin neplata în termen a creanţelor faţă de mai mulţi creditori, (f.d.25-34). Conform art. 1 alin. (2) Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

În baza art. 2 alin. (1) din Lege privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) nr. 1353 din 03 noiembrie 2000, gospodăra ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărăneşti), avînd ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole. În conformitate cu dispoziţia art. 9 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a procesului de insolvabilitate (denumită în continuare cerere introductivă).

Conform art. 12 din aceeaşi Lege, dreptul de a depune cerere introductivă îl au: debitorul, creditorii, alte persoane indicate în prezenta lege. Totodată, potrivit prevederilor art. 10 din Lege ainsolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei. Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activităţii lui dacă acest fapt este posibil.

Dispoziţia art. 18 alin. (1) din Legea insolvabilităţii statuează precum că creditorul poate depune cerere introductivă dacă are un interes legitim în intentarea procesului de insolvabilitate şi îşi poate argumenta creanţele şi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate. Iar, în baza prevederilor art. 20 din aceeaşi Lege, în cererea introductivă a creditorului trebuie să se indice: a) denumirea/numele şi prenumele creditorului şi ale debitorului, sediul/adresa, alte date de identificare ale acestora, confirmate prin extrasul din registrul public corespunzător; b) valoarea creanţelor creditorului, mărimea dobînzilor şi a penalităţilor aferente; c) temeiul creanţelor şi termenul executării lor; d) menţiuni despre alte probe ce confirmă creanţa creditorului; e) propunerea candidaturii la funcţia de administrator provizoriu pe perioada de 6 observare a debitorului; f) alte date, considerate de creditor ca fiind necesare pentru examinarea cererii.

La cererea introductivă a creditorului se anexează: a) documentele ce adeveresc obligaţiile debitorului faţă de creditor, mărimea datoriilor la aceste obligaţii, temeiul intentării procesului de insolvabilitate, alte documente care justifică cererea creditorului; b) dovada notificării prealabile a debitorului de către creditor; c) copia de pe hotărîrea irevocabilă a instanţei de judecată sau copia de pe hotărîrea arbitrală irevocabilă, ori copia de pe hotărîrea judecătorească irevocabilă privind recunoaşterea hotărîrii judecătoreşti sau a hotărîrii arbitrale străine, ori decizia (hotărîrea) organului abilitat prin legea executorie la acel moment.

Conform prevederilor art. 27 din Legea insolvabilităţii, după desemnare, administratorul provizoriu întocmeşte şi prezintă instanţei de insolvabilitate, în termenul stabilit de aceasta, care nu va putea depăşi 45 de zile lucrătoare de la desemnarea sa, un raport cu privire la executarea măsurilor de asigurare, prin care să propună fie intentarea procedurii de insolvabilitate, fie intentarea procedurii simplificate a falimentului, ori prin care să constate solvabilitatea debitorului şi încetarea procesului. Instanţa de insolvabilitate va supune propunerea prevăzută la art. 27 alin. (1) dezbaterii într-o şedinţă publică.

În cadrul şedinţei de judecată, după ascultarea participanţilor la proces, instanţa va adopta o hotărîre prin care aprobă sau respinge, după caz, concluziile raportului supus dezbaterii, cu dispunerea, prin aceeaşi hotărîre, a intentării procesului de insolvabilitate sau a intentării procedurii simplificate a falimentului debitorului, sau va respinge cererea introductivă. În temeiul art. 11 din Legea insolvabilităţii, componenţa şi mărimea obligaţiilor debitorului sînt cele existente la momentul depunerii cererii introductive, dacă legea nu prevede altfel.

La determinarea temeiurilor de insolvabilitate se iau în calcul: a) mărimea obligaţiilor pecuniare, inclusiv suma restanţei la livrarea bunurilor, la prestarea serviciilor şi la îndeplinirea lucrărilor care urmează a fi plătite de către debitor; b) mărimea datoriilor la credite, la împrumut, plus dobînda care urmează a fi achitată de către debitor; c) mărimea prejudiciilor care urmează a fi recuperate de la debitor; d) mărimea obligaţiilor la bugetul public naţional prevăzute de lege. La constatarea insolvabilităţii debitorului nu se ia în calcul valoarea creanţelor constituite din: a) penalităţi şi/sau din alte sancţiuni financiare aferente neexecutării obligaţiilor; b) orice obligaţie de plată faţă de asociaţii (membrii, acţionarii) debitorului.

Iar, în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (1) şi (3) din aceeaşi Lege, instanţa de insolvabilitate hotărăşte, în baza aprecierii temeiului de insolvabilitate şi a faptelor constatate în cadrul examinării cererii introductive, asupra intentării procedurii de insolvabilitate sau asupra respingerii cererii introductive. Prin hotărîrea de intentare a procedurii de insolvabilitate, instanţa de insolvabilitate dă apreciere concluziilor din raportul administratorului provizoriu, prevede mărimea revendicărilor asupra cărora obiecţiile debitorului şi/sau ale creditorilor au fost respinse ori considerate ca fiind întemeiate, desemnează administratorul insolvabilităţii şi instituie, după caz, comitetul creditorilor.

7 Conform art. 134 alin. (1) lit. a) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, procedura simplificată a falimentului prevăzută în prezenta lege se aplică debitorilor aflaţi în stare de insolvabilitate care se încadrează în una din următoarele categorii: întreprinzători individuali şi gospodării ţărăneşti (de fermier), titulari ai patentei de întreprinzător. Iar, potrivit art. 136 alin. (1) din aceeaşi Lege, starea de insolvabilitate a întreprinzătorului individual poate fi declarată de către instanţa de insolvabilitate la cererea debitorului sau a creditorului în privinţa obligaţiilor pecuniare ajunse la scadenţă şi nestinse în termen, legate atît de activitatea de întreprinzător a debitorului, cît şi de activităţile cu caracter personal.

Coroborînd normele de drept menţionate, cu materialele cauzei, instanţa de recurs menţionează că, pentru intentarea procesului de insolvabilitate, instanţa de insolvabilitate urmează să dea apreciere temeiului de intentare (incapacitatea de plată) doar în baza faptelor constatate. Altfel spus, instanţa de insolvabilitate la adoptarea soluţiei urmează să constate toate circumstanţele ce probează lipsa sau prezenţa temeiului de intentare a insolvabilităţii. După cum rezultă din textul hotărîrii recurate, instanţa de insolvabilitate a constatat insolvabilitatea şi a dispus intentarea procedurii simplificate a falimentului şi dizolvarea debitorului GŢ “Istrati Elizaveta”, din considerentul aflării acesteia în incapacitate de plată, pe motiv că nu poate să-şi execute obligaţiile pecuniare scadente faţă de SRL “Inter Trade Investment Company” conform contractelor de împrumut.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră această concluzie neîntemeiată, deoarece contravine circumstanţelor cauzei. În acest context, este de menţionat că contrar prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, la materialele dosarului lipsesc contractele de împrumut ca documentele ce adeveresc obligaţiile debitorului faţă de creditor; dovada notificării prealabile a debitorului de către creditor; precum şi copia de pe hotărîrea irevocabilă a instanţei de judecată. Or, insolvabilitatea ca stare de fapt a debitorului în sensul Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012 presupune existenţa unui temei general, adică o incapacitate de plată, care reprezintă o insuficienţă a lichidităţilor, o absenţă a fondurilor băneşti necesare pentru plata obligaţiilor ajunse la scadenţă.

Temeiul general determină existenţa creanţei ajunse la scadenţă, care trebuie să fie certă-neîndoielnică în sensul că asupra ei, să nu fie conturat un litigiu; lichidă - avînd un cuantum strict determinat; exigibilă - a cărei executare creditorul poate s- o pretindă imediat. Astfel, în vederea admiterii cererii introductive, instanţa de insolvabilitate urma să constate corespunderea creanţei exigenţelor menţionate. În continuare, instanţa de recurs consideră necesar a remarca că creditorul va depune cererea introductivă numai după notificarea prealabilă a debitorului. Notificarea prealabilă se consideră realizată dacă, pînă la momentul depunerii 8 cererii introductive, debitorul a fost informat de către creditor sau de executorul judecătoresc.

Cu toate acestea, în lipsa unor probe bazate pe o cercetare minuţioasă a situaţiei financiar-economice a GŢ “Istrati Elizaveta”, prima instanţă a concluzionat în favoarea insolvabilităţii acesteia, cu dispunerea intentării a procedurii simplificate a falimentului şi dizolvare. Sub aspectul celor relatate se constată că soluţia instanţei de insolvabilitate nu conţine o argumentare clară din care să rezulte cert cum s-a justificat soluţia adoptată. Astfel, instanţa de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărîrii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Distinct de cele sus-enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014 urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de insolvabilitate, în alt complet de judecată. Or, în cazul casării unei hotărîri a instanţei de insolvabilitate, cu remiterea cauzei la rejudecare, rejudecarea se va face de alt complet al instanţei de insolvabilitate (alt judecător), ţinînd cont de prevederile art. 5 alin. (9) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012. La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate şi să adopte o hotărîre legală şi întemeiată.

În conformitate cu art.art. 444, 445 alin. (1) lit. c), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”. Se casează integral hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014, adoptată în pricina civilă la cererea introductivă a creditorului „Inter Trade Investment Company”, societate cu răspundere limitată cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul Gospodăria Ţărănească „Istrati Elizaveta”, cu trimiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Oleg Sternioală Ion Corolevschi Petru Moraru Svetlana Novac 9

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.