3ra-1592/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr.3ra-1592/14 prima instanţă: N. Craiu DECIZIE 13 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, examinând recursul declarat de Arseni Vladimir, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, prin care cererea depusă de Arseni Vladimir a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 01 noiembrie 2014, Vladimir Arseni a formulat cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a invocat, că hotărârea din 28.10.2014 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2739 din 10.10.2014 „Cu privire la înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Partidul Liberal Reformator, a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)”, este ilegală. În acest sens, susţine reclamantul că potrivit Codului electoral al RM, contestaţiile privind acţiunile şi hotărîrile CEC se depun la Curtea de Apel Chişinău. Contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele temeiului legal, cerinţele contestatorului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune.

În cazul contestărilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe. Contestaţiile depuse de instanţele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ. Instanţele de judecată adoptă şi pronunţă hotărîrea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă şi ale Legii contenciosului administrativ. Cere Vladimir Arseni, anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale din 28.10.2014 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2739 din 1 10.10.2014 „Cu privire la înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Partidul Liberal Reformator, a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)”.

La 05 noiembrie 2014, reclamantul a suplimentat cererea din 01 noiembrie 2014, solicitînd constatarea faptului ignorării de către CEC a art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, cererea formulată de Arseni Vladimir, a fost respinsă ca neîntemeiată. La 10 noiembrie 2014, Arseni Vladimir a declarat recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii cu examinarea contestaţiei sau remiterea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. În motivarea recursului a invocat recurentul că în cazul contestărilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe, CEC însă, nu a prezentat probe pentru demonstrarea legalităţii hotărîrii sale.

Totodată, indică recurentul că prin cererile nr. CEC 9/451 din 31.10.2014 şi nr. CEC 456 din 03.11.2014, a solicitat autorităţii eliberarea hotărîrilor şi anexelor adoptate la şedinţa CEC din 28.10.2014 şi 31.10.2014, răspuns la care nu a primit nici pînă astăzi. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Arseni Vladimir ca neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menținerea hotărârii Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Potrivit prevederilor art. 68 alin. (6) Cod electoral, împotriva hotărîrii instanţei de judecată poate fi depus un recurs în termen de 3 zile de la pronunţare. Concomitent, potrivit art. 112 alin. (2) Cod de procedură civilă, dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 05 noiembrie 2014. Arseni Vladimir a depus cerere de recurs la 10 noiembrie 2014 şi respectiv, recursul se consideră de pus în termen. În aceste circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie trece la examinarea propriu-zisă a cererii de recurs.

Din materialele dosarului s-a stabilit că Arseni Vladimir solicită anularea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale din 28.10.2014 pentru modificarea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2739 din 10.10.2014 „Cu privire la înregistrarea candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Politic Partidul Liberal Reformator, a simbolului electoral şi confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală şi a 2 persoanei responsabile de finanţe (trezorierul)”, precum şi constatarea faptului ignorării de către CEC a art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral. Conform art. 3 al.

1 lit. a) din Legea contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi. Conform art. 16 alin. 1) din Legea contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate.

Potrivit art. 65 alin. (5) din Codul electoral, contestaţia va conţine descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerinţele contestatarului, semnătura şi datele de identitate ale persoanei care o depune. În cazul contestaţiilor privind hotărîrile organelor electorale, sarcina probării legalităţii revine acestor organe. Instanţa de recurs notează că norma precitată impune cerinţe atît organului electoral, cît şi persoanei care contestă hotărîrea. Astfel, apariţia obligaţiei CEC de a proba legalitatea hotărîrilor sale este condiţionată de întrunirea, de către persoana care contestă actul, a condiţiilor înaintate faţă de contestaţie, statuate exhaustiv de articolul nominalizat.

Exigenţe similare reies şi din art. 16 alin. 1) din Legea contenciosului administrativ, potrivit cărora, din cererea formulată împotriva actului administrativ, trebuia să se înţeleagă clar actul contestat, drepturile pretinse încălcate de acesta, precum şi care acte normative au fost încălcate. Complementar, Colegiul învederează că, la depunerea cererii de chemare în judecată, reclamantul urmează să formuleze cererea, inclusiv, respectînd prevederile art. 166 alin (2) lit. d) şi e) Cod de procedură civilă. Coroborînd cele expuse, Colegiul consideră că pretenţiile recurentului faţă de actul judecătoresc nu sunt întemeiate, instanţa ierarhic inferioară apreciind corect că argumentele înaintate de Arseni Vladimir în susţinerea cererii din 01 noiembrie 2014, sunt declarative.

La fel, instanţa de recurs respinge şi pretenţiile recurentului faţă de hotărîrea curţii de apel, referitor la respingerea cererii de constatare a încălcării art. 26 alin. 1) lit. k) din Codul electoral. În acest sens, Colegiul menţionează că potrivit articolului indicat, în perioada electorală CEC are atribuţii, prin care asigură instruirea funcţionarilor electorale şi oferă alegătorilor informaţii electorale prin intermediul mass-media şi oricînd la cerere.

Totodată, potrivit art. 18 alin. (4) Cod electoral, hotărîrile Comisiei Electorale Centrale se plasează, în termen de 24 de ore de la adoptare, pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi se publică, în termen de 5 zile, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova Consecvent articolului, persoanele care se consideră lezate în drepturi îşi pot 3 înainta acţiunea împotriva CEC bazându-se pe hotărârea afişată pe site-ul ei oficial sau conţinutul nemijlocit al hotărârii examinate în şedinţa Comisiei, iar în caz de necesitate, la solicitarea contestatarului ori a instanţei, CEC prezintă copiile hotărârilor contestate.

Avînd în vedere circumstanţele expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, este întemeiată şi legală, din care considerente, recursul declarat de Arseni Vladimir urmează a fi respins, cu menţinerea hotărîrii contestate. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Arseni Vladimir. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 05 noiembrie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală 4