- Dosarul nr.
- 2rh-344/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 5 noiembrie 2014
- Părțile
- Berzoi Pavel vs SA Comgaz-Plus
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-344/14 — Stingerea sumelor ilegal calculate, încasarea prejudiciului moral şi aducerea scuzelor
dosarul nr.2rh-344/14 prima instanţă: M. Stratan, instanţa de apel: A. Gheorghieş, I. Talpă, V. Harmaniuc instanţa de recurs: V. Doagă, Sv. Moldova, N. Clima ÎNCHEIERE 05 noiembrie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Petru Moraru, Ion Corolevschi, Oleg Sternioală, examinînd cererea de revizuire depusă de Berzoi Pavel, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Berzoi Pavel împotriva societăţii pe acţiuni „Comgaz-Plus” cu privire la stingerea sumelor ilegal calculate, încasarea prejudiciului moral şi aducerea scuzelor de către societatea pe acţiuni „Comgaz-Plus”, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2014, prin care recursul lui Berzoi Pavel a fost declarat inadmisibil, c o n s t a t ă La data de 08 august 2011, reclamantul Berzoi Pavel a depus cerere de chemare în judecată împotriva societăţii pe acţiuni „Comgaz-Plus” cu privire la repararea prejudiciului moral şi încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că din anul 2003 SA „Comgaz- Plus” Ungheni alimentează apartamentul lui cu energie termică. Începînd cu anul 2008 în avizul de plată pe luna noiembrie a apărut datoria de 54 lei 43 bani, la 01.12.2009 datoria a crescut la 77,07 lei. În luna februarie 2011 i-a solicitat pîrîtului explicaţii pe marginea datoriei formate. Susţine reclamantul că de la pîrît a primit un răspuns, cu care nu este de acord. La 07 iulie 2011 SA „Comgaz-Plus” l-a informat că are o datorie de 914 lei 58 bani pentru consumul energiei termice, iar peste cîteva zile, pe uşa casei, unde locuieşte a apărut un anunţ cu lista locatarilor, care au datorii pentru consumul energiei termice, în aceasta fiind inclusă şi familia lui.
Consideră reclamantul că este învinuit pe nedreptate de datorii pentru căldură, iar prin răspîndirea unei informaţii ce nu corespunde realităţii i s-au adus traume psihologice, morale şi fizice, care au acţionat negativ la valorile materiale cum îi viaţa, onoarea, sănătatea, demnitatea, cinstea şi reputaţia. Solicită Berzoi Pavel încasarea de la SA „Comgaz-Plus” a prejudiciului moral în sumă de 10000 lei, încasarea cheltuielilor de reprezentare în judecată în sumă de 800 lei. În cadrul examinării pricinii Berzoi Pavel a concretizat cerinţele şi a solicitat stingerea datoriilor ilegal calculate în mărime de 1046 lei, încasarea prejudiciului moral şi aducerea scuzelor de către pîrît. Prin hotărârea judecătoriei Ungheni din 06 februarie 2012 acţiunea a fost respinsă ca fiind nefondată.
La 04 aprilie 2012 Pavel Berzoi a declarat apel împotriva hotărîrii judecătoriei Ungheni din 06 februarie 2012. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 iunie 2012 apelul înaintat de Berzoi Pavel a fost admis, hotărârea judecătoriei Ungheni din 06 februarie 2012 a fost casată şi cauza remisă primei instanţe spre rejudecare. Prin hotărârea judecătoriei Ungheni din 21 ianuarie 2013 cererea de chemare în judecată înaintată de Berzoi Pavel către SA „Comgaz-Plus” a fost respinsă ca neîntemeiată. La 15 februarie 2013 Berzoi Pavel a înaintat cererea de apel împotriva hotărârii judecătoriei Ungheni din 21 ianuarie 2013, prin care a solicitat casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii în întregime.
La fel, a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată legate de examinarea cererii în instanţa de apel. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014, a fost respins apelul declarat de către Berzoi Pavel şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 21 ianuarie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă. La 11 aprilie 2014, Berzoi Pavel a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 16 ianuarie 2014, şi emiterea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului recurentul Berzoi Pavel a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată, instanţa de judecată şi-a depăşit atribuţiile stabilite prin lege.
La 31 mai 2014, SA „Comgaz-Plus” a depus referinţă asupra recursului declarat de către Berzoi Pavel, prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Prin încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2014, recursul lui Berzoi Pavel a fost declarat inadmisibil. La 17 septembrie 2014, Berzoi Pavel a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2014, solicitînd admiterea cererii, casarea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2014 şi emiterea unei noi hotărîri prin care să fie stinse toate datoriile neîntemeiate pentru consumul energiei termice să se încaseze de la intimat cheltuielile de reprezentare în instanţele de judecată, taxa de stat, prejudiciul moral în sumă de 10000 lei, precum şi obligarea administraţiei SA „Comgaz-plus” să-şi ceară scuze oficial pentru acţiunile murdare.
În motivarea cererii de revizuire susţin revizuentul că acţiunile judecătorilor sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, iar normele de drept material şi procedural au fost încălcate şi aplicate eronat. Indică revizuentul că cererea de revizuire este depusă în temeiul art. 449 lit. b) şi e) Cod de procedură civilă. Precizează revizuentul că în cererea de recurs a prezentat dovezi argumentate că sumele de 54,43 lei, 77,07 lei, 255,82 lei, 914,52 lei sunt sume neîntemeiate. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.
Motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.
Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.
Colegiul reţine că revizuentul invocă drept temei pentru declararea revizuirii lit. b) şi e) din norma precitată. Colegiul menţionează pentru admiterea cererii de revizuire pe temeiul prevăzut de 449 lit. b) Cod de procedură civilă, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.
Colegiul învederează că circumstanţe noi descoperite trebuie să nu fi fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii, care au fost descoperite după ce hotărîrea judecătorească a devenit irevocabilă şi revizuentul dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Astfel, Colegiul precizează că în temeiul prevederilor art. 449 lit.b) Cod de procedură civilă, datele indicate de către revizuent în cererea de revizuire nu pot fi acceptate drept circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, în vederea admiterii cererii de revizuire.
Într-o altă ordine de idei, Colegiul relevă că revizuentul îşi întemeiază cererea de revizuire şi pe prevederile lit. e) din articolul indicat supra. Cu referire la acest temei, Colegiul menţionează că revizuentul nu a indicat nici un act anulat ori modificat, care a servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere. Totodată, Colegiul a sesizat că revizuentul, întru casarea încheierii Curţii Supreme de Justiţie, invocă mai mult motive ce se încadrează în temeiurile declarării recursului şi nu a revizuirii În contextul celor expuse, Colegiul nu este în prezenţe vreunui temei pentru admiterea revizuirii.
Mai mult, Colegiul menţionează că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei. Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare.
Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare, şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a). În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.
Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Berzoi Pavel ca inadmisibilă. În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Berzoi Pavel împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 19 iunie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Berzoi Pavel împotriva societăţii pe acţiuni „Comgaz-Plus” cu privire la stingerea sumelor ilegal calculate, încasarea prejudiciului moral şi aducerea scuzelor de către societatea pe acţiuni „Comgaz- Plus”.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Petru Moraru Ion Corolevschi Oleg Sternioală