2ra-3090/14 — Anularea deciziei privind organizarea şi petrecerea licitaţiei

prima instanță Gh. Pavliuc dosarul nr. 2ra-3090/14 instanța de apel M. Ciugureanu B. Bîrca E. Cobzac DECIZIE 05 noiembrie 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Oleg Sternioală, Petru Moraru, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Roman Bolocan și Galina Bolocan, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Roman Bolocan și Galina Bolocan împotriva Societății pe acțiuni „Drumuri Bălți”, Agenția Transporturi a Republicii Moldova, Agenția Proprietății Publice și Firma de producere și comerț „Sipuș” Societate cu răspundere limitată cu privire la anularea deciziei privind organizarea și desfășurarea licitației, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Roman Bolocan și Galina Bolocan și menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău din 23 decembrie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 20 decembrie2014, Roman Bolocan și Galina Bolocan au depus o cerere de chemare în judecată împotriva SA „Drumuri Bălți”, Agenția Transporturi a RM și Agenția Proprietății Publice cu privire la anularea deciziei privind organizarea și desfășurarea licitației.

În motivarea acţiunii reclamanții au indicat că fiind angajat la SA „Drumuri Bălți”, Roman Bolocan a primit în calitate de spațiu locativ casa liniară din mun. Bălți, șoseaua Glodenilor, km 4, ce se află la balanța SA „Drumuri Bălți”. Menționează reclamanții că împreună cu copiii săi s-au stabilit cu traiul în casa liniară din mun. Bălți, șoseaua Glodenilor, km 4, iar începând cu anul 2009 au viză de domiciliu în respectivul bun imobil, suportând toate cheltuielile de exploatare, întreținere și reparație a acestuia. Susțin că în repetate rânduri s-au adresat către Agenția Transporturi a RM, Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor și Ministerul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului cu cereri de a li se permite privatizarea casei de linie, însă li s-a comunicat că actele necesare pentru negocieri directe sunt în procedură, iar negocierile vor fi examinate în cadrul comisiei și, respectiv, despre condițiile de privatizare vor fi anunțați suplimentar.

2 Astfel, indică că până la moment nu a fost posibilă privatizarea casei liniare din mun. Bălți, șoseaua Glodenilor, km 4, iar recent a aflat despre faptul că respectivul bun imobil a fost vândut la licitație cu strigare şi că a avut loc licitaţia corespunzătoare. Au mai remarcat că licitaţia/privatizarea casei liniare din mun. Bălţi, şoseaua Glodenilor km 4 a avut loc ilegal din momentul în care în respectiva cameră locuiesc ei împreună cu copii lor. De asemenea au indicat că bunul imobil a fost scos la licitaţie la un preț diminuat, deoarece prin răspunsul Ministerului Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor nr. 04-6/221 din 04 martie 2008, valoarea casei a fost estimată la 45000 lei, însă, la licitație casa a fost expusă la prețul inițial de 29000 lei, pe când, Roman Bolocan a fost dispus să procure bunul imobil menționat la un preț mult mai mare decât cel la care a fost expusă casa pentru vânzare la licitație.

Însă semnarea contractului de vânzare-cumpărare prin negocieri directe nu a fost posibilă deoarece nu i-au fost oferite actele necesare. Prin urmare, solicită Roman Bolocan şi Galina Bolocan recunoașterea nulității deciziei de organizarea și desfășurarea licitației cu strigare din 22 noiembrie 2012 privind bunul imobil-bloc administrativ (casă de linie), drumul R15 Bălți-Glodeni, km 3400, r-nul. Râșcani, s. Corlăteni. Prin încheierea Judecătoriei Bălți din 19 februarie 2013, în calitate de copîrît, în proces a fost atras FPC „Sipuș” SRL. Prin încheierea Judecătoriei Bălţi din 26 martie 2013 pricina a fost strămutată la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău conform competenţei jurisdicţionale. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 23 decembrie 2013 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chişinău din 07 mai 2014 a fost respins apelul declarat de către Roman Bolocan și Galina Bolocan și menținută hotărârea primei instanţe. La 31 iulie 2014, Roman Bolocan și Galina Bolocan au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. În motivarea recursului, recurenții au indicat că nu sunt de acord cu decizia contestată și consideră că la adoptarea acesteia instanța de apel nu s-a referit la toate documentele anexate la cauză, nu a expus motivele nepreluării în consideraţie a unora din ele astfel nu s-a expus asupra tuturor argumentelor apelului.

Indică recurenții că bunul imobil dat le-a fost repartizat în anul 1995, iar conform datelor Registrului de stat al populației, Roman Bolocan și Galina Bolocan dețin înregistrarea vizei de reședință pe adresa mun. Bălți, șos. Glodenilor, km 4, din 16 aprilie 1995. Susține că este neîntemeiată constatarea instanței de apel precum că imobilul respectiv constituie bloc administrativ, deoarece astfel de statut imobilul la avut în situația din 01 decembrie 2004, fapt indicat în anexa nr. 6, rubrica nr. 16 a Hotărârii Guvernului nr. 351 din 23 martie 2005, iar pârâtul nu a prezentat date 3 ale statutului anterior al imobilului și motivelor aflării acolo a persoanelor cu înscriere de domiciliu.

La fel, susține că este neîntemeiată afirmația instanței precum că din partea autorităților centrale și locale nu au fost pretenții la înstrăinarea acestui bun imobil, or, art. 18 al Legii nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, prevede expres necesitatea unui acord prealabil al autorității centrale sau locale la vânzarea lui, astfel de probe la actele pricinii nu au fost prezentate, dar se invocă desinestătător de către instanţă, prin ce a fost încălcat principiul imparţialităţii prevăzut de art. 26 CPC. De asemenea, menţionează că instanţa de apel le-a refuzat neîntemeiat cererea cu privire la acordarea ajutorului în conformitate cu art. 119 alin. (1) CPC la adunarea şi prezentarea probelor.

La fel, invocă că nu au beneficiat de un proces echitabil în procedură civilă, fiind încălcat un drept al lor cu caracter civil, dreptul la respectarea domiciliului persoanei prevăzut de art. 8 CEDO. Prin referinţele din 16 septembrie 2014, Agenţia Proprietăţii Publice şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor au solicitat respingerea recursului declarat de către Roman Bolocan şi Galina Bolocan ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că Curtea de Apel Chişinău la 24 mai 2014 a expediat părţilor, inclusiv recurenţilor copia deciziei redactate.

La 04 iunie 2014 reprezentantul recurenţilor Ion Gavriliuc a recepţionat decizia instanţei de apel şi la 31 iulie 2014, adică în termenul prevăzut de lege, a depus cererea de recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 02 octombrie 2014 a considerat recursurile admisibile şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe.

În cadrul examinării pricinii s-a stabilit că recurenţii-reclamanţi Roman Bolocan şi Galina Bolocan locuiesc în casa liniară amplasată în perierul drumului naţional R 15 Bălţi –Glodeni, Ultimii s-au adresat în nenumărate rînduri către Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor în vederea privatizării casei de linie şi darea în arendă a lotului de pămînt adiacent drumului naţional R15 Bălţi/Glodeni, km 3+400, care au fost informaţi că casa de linie şi lotul de pămînt sunt proprietate publică a statului şi sunt gestionate de către ÎS „Administraţia de Stat a Drumurilor” care le-a transmis spre administrare, utilizare în procesul tehnologic SA „Drumuri Bălţi”.

S-a mai stabilit că ÎS „Administraţia de Stat a Drumurilor” la 15 septembrie 2006 a informat reclamanţii că bunul dat este o parte integrantă a drumului public nominalizat, precum şi o proprietate de stat, iar la momentul adresării derula procesul de perfectare a actelor necesare pentru înregistrarea bunului imobil în Registrul bunurilor imobile, ulterior urmînd a fi evaluat costul acestui bun. 4 La fel, la 17 februarie 2009 Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului a reexaminat petiţia reclamantului Roman Bolocan comunicîndu-i că în conformitate cu prevederile Legii privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, înstrăinarea bunurilor proprietate publică se efectuează doar prin licitaţie publică.

Ulterior, în baza contractului de vînzare-cumpărare a blocului administrativ raionul Rîşcani, satul Corlăteni nr. 58 din 19 decembrie 2012 Agenţia Proprietăţii publice prin intermediul directorului Tudor Corpaci a vîndut proprietatea statului lui FPC „Sipuş” SRL, care a fost desemnat cîştigător al licitaţiei cu strigare, blocul administrativ amplasat în raionul Rîşcani, satul Corlăteni, drumul R 15 Bălţi – Glodeni, km 3+400. Conform pct. 10 din Regulamentul cu privire la modul de determinare şi comercializarea activelor neutilizate ale întreprinderilor aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 480 din 28 martie 2008, activele neutilizate ale întreprinderilor pot fi comercializate tuturor solicitanţilor contra mijloace băneşti la licitaţii cu strigare, desfăşurate în modul stabilit de Guvern.

Iar, blocul administrativ amplasat în raionul Rîşcani, satul Corlăteni, drumul R 15 Bălţi-Glodeni km 3+400 a fost considerat ca un activ neutilizat în procesul tehnologic al activelor neutilizate în activitatea întreprinderilor.

Din Anexa nr. 6 a Hotărîrii Guvernului nr. 351 din 23 martie 2005 cu privire la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietatea publică a statului şi la transmiterea unor bunuri imobile, proprietate a statului aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor conform situaţiei de la 01 decembrie 2004 rezultă că casa de linie situată în raionul Rîşcani satul Corlăteni, drumul 15 Bălţi-Glodeni, k3+400 este o proprietatea a statului şi a fost atribuită în gestiune ÎS „Administraţiei de Stat a Drumurilor” ca bloc administrativ pentru reparaţia şi deţinerea drumurilor fiind astfel o parte integrantă a drumului nominalizat şi nu un complex cu destinaţie locativă, motiv din care nu pot fi reţinute argumentele recurenţilor – reclamanţi cu privire la aceea că casa nominalizată le-a fost repartizată ca spaţiu locativ, iar faptul că ultimii deţin viză de reşedinţă în acest imobil nu poate schimba statutul imobilului dat din bloc administrativ pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor în imobil cu destinaţie locativă.

Mai mult, este cert faptul că prin scrisoarea Ministerului Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului Roman Bolocan a fost informat despre aceea că înstrăinarea bunurilor proprietate publică se efectuează doar prin licitaţie publică desfăşurată în modul stabilit de Guvern, iar argumentele recurenţilor precum că nu au cunoscut despre desfăşurarea licitaţiei cu strigare deoarece o licitaţie întotdeauna este publică şi se organizează doar cu publicarea în prealabil a comunicatului informativ referitor la desfăşurarea acesteia.

Cu referire la argumentele invocate de către recurenţi precum că instanţa de apel la motivarea deciziei nu a ţinut cont de toate argumentele prezentate de către ei, instanţa de recurs le consideră ca fiind neîntemeiate, bazate pe nişte declaraţii formale şi urmează a fi respinse, deoarece atît decizia instanţei de apel cît şi hotărîrea primei instanţe corespund tuturor normele de drept, sunt clare, înţelese de părţile implicate în litigiu şi răspund în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de reclamant şi pîrît, instanţa de apel nu s-a abţinut să nu dea 5 careva răspunsuri speciale şi să nu explice faţă de recurenţi de ce instanţa a decis menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În aceeaşi ordine de idei, instanţa de apel corect a apreciat ca şi instanţa de fond, aplicabilitatea prevederilor art. 105 şi 110 Codul cu privire la locuinţe, la care fac referire recurenţii şi care reglementează noţiunea de „locuinţe de serviciu”, fiindcă această noţiune nu are o careva legătură cauzală cu noţiunea de „casa de linie - bloc administrativ”. Iar conform Legii drumurilor nr. 509 din 22 iunie 1995 şi Hotărîrii Guvernului nr. 351 din 23 martie 2005, casa de linie de pe drumul naţional R15 Bălţi - Glodeni km 3+400 a fost atribuită în gestiunea ÎS „Administraţia de Stat a Drumurilor” ca bloc administrativ pentru reparaţia şi întreţinerea drumurilor, aceasta fiind o parte integrantă a drumului nominalizat şi nicidecum un complex locativ.

Mai mult ca atît, în cadrul examinării în fond şi în apel a pricinii date recurentul Roman Bolocan nu a prezentat careva probe care să confirme activitatea acestuia la SA „Drumuri Bălţi”, fapt deja stabilit printr-o hotărîre judecătorească irevocabilă, decizia Curţii de Apel Bălţi din 05 iunie 2008 menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 29 octombrie 2008. De asemenea, Roman Bolocan nu a prezentat careva acte care să confirme că casa de linie de pe drumul R15 Bălţi - Glodeni km 3+400, r-nul Rîşcani, s. Corlăteni, i-a fost transmisă cu titlu de locuinţă, ceea ce respinge toate afirmaţiile declarative ale acestuia privind investiţiile pe care le-a făcut la acest bun imobil, precum şi cele invocate cu referire la prevederile art. 105 şi 110 din Codul cu privire la locuinţe.

În aceste condiţii, nu pot fi reţinute argumentele recurenţilor precum că instanţele de judecată la examinarea pricinii nu au constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii în fond şi că au fost aplicate greşit normele de drept material, deoarece acestea sunt declarative, lipsite de suport legal şi probatoriu cu atît mai mult că argumentele recurenţilor din recurs sunt similare celor expuse în cererea de apel şi care au servit obiect de studiu şi în instanţa de apel. Analizînd întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenţi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră soluţia instanţelor de judecată cu privire la admiterea acţiunii întemeiată şi legală.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurenţi sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Roman Bolocan și Galina Bolocan. 6 Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 07 mai 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 07 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Roman Bolocan și Galina Bolocan împotriva Societății pe acțiuni „Drumuri Bălți”, Agenția Transporturi a Republicii Moldova, Agenția Proprietății Publice și Firma de producere și comerț „Sipuș” Societate cu răspundere limitată cu privire la anularea deciziei privind organizarea și desfășurarea licitației. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Oleg Sternioală Petru Moraru Ion Corolevschi