2ra-3145/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

dosarul nr.2ra-3145/14 prima instanţă: L. Pruteanu instanţa de apel: D. Manole, N. Traciuc , E. Fistican ÎNCHEIERE 30 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Chilat Violina către Ministerul Justiţiei al Republici Moldova şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Centrul Naţional Anticorupţie, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi obligarea Centrul Naţional Anticorupţie de a înlătura de pe web imaginile compromiţătoare, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova şi menţinută hotărârea judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 18 decembrie 2013, de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă La 28 martie 2013, reclamanta Chilat Violina, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei al Republici Moldova şi Procuraturii Generale a Republicii Moldova, intervenient accesoriu Centrul Naţional Anticorupţie, cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală şi obligarea Centrul Naţional Anticorupţie de a înlătura de pe web imaginile compromiţătoare. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 19 ianuarie 2009, de către Centrul de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, a fost dispusă începerea 1 urmăririi penale împotriva sa, precum că ar fi săvîrşit infracţiunea prevăzută de art. 324 alin. (2) Cod penal.

Menţionează reclamanta că, la 20 ianuarie 2009, a fost reţinută de către organele Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţie pe un termen de 3 zile, iar la 23 ianuarie 2009, a fost eliberată pe motiv că nu au fost întărite în mod procesual circumstanţele în care s-a săvârşit infracţiunea, stabilindu-i-se o altă măsură de asigurare preventivă şi anume - obligarea de a nu părăsi localitatea. A mai indicat reclamanta că, prin încheierea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 01 iulie 2009, a fost menţinută măsură de reprimare preventivă şi anume - obligarea de a nu părăsi localitatea. De asemenea a indicat că, la demersul Organului de urmărire penală, la 19 ianuarie 2009, de către judecătorul de instrucţie al Judecătoriei sect.

Ciocana mun. Chişinău a fost autorizată efectuarea acţiunilor de urmărire penală şi măsurile operative de investigaţie şi anume: interceptarea şi înregistrarea comunicărilor pe un termen de 30 zile. La 21 ianuarie 2010, în urma examinării cauzei penale în învinuirile aduse, de către Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău a fost pronunţată sentinţa de achitare în ceea ce priveşte capătul de acuzare pe art. 324 alin. (2) lit. a) şi c) Cod penal, pe motiv că, fapta nu întruneşte elementele infracţiunii incriminate. Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău prin decizia din 08 aprilie 2010, a admis apelul procurorului, a casat sentinţa instanţei de fond şi a pronunţat o hotărîre nouă prin care Chilat Violina a fost recunoscută vinovată în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 324 alin. (2) lit.lit.

a),c) Cod penal, stabilindu-i-se o pedeapsă de 5 ani închisoare şi amendă în mărime de 1000 unităţi convenţionale ce constituie suma de 20000 lei în beneficiul statului cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii de conducere în sistemul de învăţămînt pe un termen de 2 ani. În baza art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiţionat pe un termen de probă de 1 an. Indică reclamanta că, prin decizia Colegiul penal lărgit al Curţii Supreme de Justiţie din 18 ianuarie 2011, a fost admis recursul apărătorului său, fiind casată decizia Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău din 08 aprilie 2010 cu restituirea cauzei în aceeaşi instanţă pentru rejudecarea în alt complet de judecători.

La 17 mai 2011, după o nouă rejudecare a cauzei penale, de către Curtea de Apel Chişinău a fost emisă decizia prin care s-a respins apelul procurorului, fiind mentinută fără modificări sentinta Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău din 21 ianuarie 2010, iar prin decizia Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie din 16 noiembrie 2011, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de nivelul Curţii de Apel Chişinău s-a declarat inadmisibil. Astfel, menţionează reclamanta că în urma acţiunilor ilicite şi neîntemeiate intentate de către organele de urmărire penală, a fost supusă unor serii întregi de suferinţe psihice şi fizice, în perioada sus-indicată, a fost nevoită să demisioneze din funcţia deţinută, lipsită de posibilitatea de a se deplasa, de a participa în viaţa activă, pusă în pericol libertatea şi securitatea ei, precum şi, a fost privată de dreptul de a munci în această perioadă, dar şi de dreptul la viaţă privată.

2 Fiind pedagog, ca persoană publică, cunoscută în mun. Chişinău şi în republică, prin atragerea la răspundere penală şi procedurilor respective pe parcursul de aproximativ doi ani, i s-a afectat mult reputaţia. Solicită reclamanta Chilat Violina, încasarea din contul statului în beneficiul său a prejudiciului material cauzat în sumă de 10500 lei, repararea prejudiciului moral în sumă de 100000 lei şi obligarea Centrului Naţional Anticorupţie de a înlătura de pe web imaginile compromiţătoare. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 decembrie 2013, acţiunea privind obligarea Centrului Naţional Anticorupţie de a înlătura de pe web imaginile compromiţătoare înaintată de către Chilat Violina a fost scoasă de pe rol, pe motiv că, ultima nu a respectat procedura prevăzută prin lege de soluţionare a pricinii pe cale extrajudiciară.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 decembrie 2013, acţiunea cu privire la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală înaintată de către Chilat Violina a fost admisă parţial, fiind dispusă încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova în beneficiul Violinei Chilat cu titlu de prejudiciu material suma de 10500 lei şi suma de 50000 lei - cu titlu de prejudiciu moral. La 30 decembrie 2013, Ministerul Justiţiei al Republici Moldova a declarat apel împotriva hotărîrii instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea a unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014, a fost respins apelul declarat de către Ministerul Justiţiei al Republici Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 18 decembrie 2013, de admitere a acţiunii. La 21 august 2014, Ministerul Justiţiei al Republici Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014, solicitînd admiterea recursului, în principal casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014 şi hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18 decembrie 2013, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii, iar în subsidiar, modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2014 şi hotărârii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chişinău din 18 decembrie 2013, în sensul diminuării sumei acordate drept despăgubire pentru prejudiciul moral şi material. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de apel a interpretat în mod eronat legea, iar aprecierea probelor de către instanţa de apel a fost arbitrară. În special, recurentul Ministerul Justiţiei al RM a invocat că instanţele de judecată au aplicat eronat normele de drept material şi procedural, au interpretat eronat prevederile Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art.432 alin.(1), (2), (3) şi (4) CPC, părţile şi alţi participanţi 3 la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Analizând argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicând corect normele de drept material şi de drept procedural.

Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) CPC şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt. Completul reiterează că potrivit art. 440 CPC, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 433 din Codul de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de 4 lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Din considerentele enumerate şi având în vedere faptul că, argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin.(2), (3) şi (4) din CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ministerul Justiţiei al RM , ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 432, art.433 lit. a) CPC, art.440 CPC completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune Recursul declarat de Ministerul Justiţiei al RM, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Nicolae Clima Judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă 5