- Dosarul nr.
- 3ra-1520/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 30 octombrie 2014
- Părțile
- Arseni Vladimir vs Comisia Electoral Centrala
- Pe scurt
- Temeiurile anularii actului amdinsitrativ contestat
3ra-1520/14 — Privind anularea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-152014 Instanţa de fond: Curtea de Apel Chișinău (judecător: A.Nogai)
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
DECIZIE Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit 30 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului Nicolae Clima judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Arseni Vladimir împotriva deciziei din data de 24.10.2014 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea dispoziției nr.55-a din data de 15.10.2014 c o n s t a t ă : La data de 20.10.2014, Arseni Vladimir a depus în instanța de judecată cerere împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea dispoziției nr.55-a din data de 15.10.2014.
În motivarea acțiunii s-a indicat că la data de 18.09.2014 i s-a interzis intrarea în incinta Comisiei Electorale Centrale(în continuare CEC). Polițistul de serviciu a prezentat dispoziția nr.55-a, la care era anexată o listă potrivit cărei în incinta CEC, în zilele de odihnă, au acces concurenții electorali. Alți cetățeni pot intra, dacă polițistul primește confirmare din partea persoanei solicitate din cadrul CEC. Susține reclamantul că, polițistul i-a comunicat că poate lăsa cererile și acestea vor fi înregistrate luni - la data de 20.10.2014, cînd va putea primi și listele de subscripție. A mai indicat reclamantul că a apelat serviciul ”902”, ceea ce însă nu a ameliorat situația și, respectiv, nu a reușit să înregistreze cererile şi să primească listele de subscripţie.
La un moment dat din birourile instituției au ieşit careva membri şi președintele CEC, care au comunicat că au zi liberă şi au plecat. Consideră reclamantul că prin acţiunile sale cît şi prin dispoziția nr.55-a, preşedintele CEC i-a încălcat dreptul de a fi ales, deoarece nu i-au înregistrat cererile şi nu i-au fost eliberate liste de subscripţie suplimentare pentru a colecta semnături în susţinerea înaintării sale la funcţia de deputat în Parlament, în calitate de concurent electoral candidat- independent.
A solicitat reclamantul anularea dispoziţiei nr.55-a, din data 1 de 15.10.2014; obligarea CEC să emită o hotărîre prin care să dispună ca în perioada electorală intrarea în incinta CEC a cetăţenilor cu drept de vot să fie liberă, în afara zilelor de odihnă, cu excepţia cînd cetăţenii doresc să înregistreze careva cereri, contestaţii sau CEC petrece şedinţă; în perioada electorală şi campania electorală reprezentanţii mas-media, observatorii, concurenţii electorali, pretendenţii la calitate de concurent electoral, persoanele lor de încredere şi reprezentanţii să poată intra în incinta CEC oricînd, dacă în acel moment în incinta CEC este prezent careva membru sau colaborator al CEC; în ziua alegerilor intrarea în incinta CEC să fie liberă pentru toţi reprezentanţii mas-media, observatorii, concurenţii electorali persoanele lor de încredere şi toţi cetăţenii cu drept de vot; în cazul cînd poliţiştii de serviciu au careva suspecţi, doritorii de a intra în incinta CEC să fie obligaţi să permită percheziţia obiectelor ce le deţin inclusiv şi percheziţia corporală.
Prin hotărîrea din data de 24.10.2014 a Curții de Apel Chișinău, cererea lui Arseni Vladimir a fost respinsă. La data de 28.10.2014 Arseni Vladimir a depus recurs împotriva hotărîrii din data de 24.10.2014 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului s-a indicat că dorește să candideze la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în calitate de candidat independent, iar prin decizia contestată i se încalcă dreptul de a fi ales. A mai indicat recurentul că instanța de fond a permis examinarea cauzei în lipsa pîrîtului în a cărei sarcină cade probațiunea în litigiu în speță. La fel a indicat recurentul că instanța de fond nu a solicitat de la intimat actele la care acesta face referire în referința depusă.
Examinînd cererea de recurs, materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, va respinge recursul din următoarele considerente. În conformitate cu art.389, alin.(7)CPC, decizia instanţei de apel poate fi atacată cu recurs în modul stabilit de prezentul cod. În conformitate cu art.431, alin.(1) CPC, examinarea recursului împotriva deciziilor instanţelor de apel ţine de competenţa Curţii Supreme de Justiţie. În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.a)CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept: să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.
Conform art.16, alin.(1) al Legii contenciosului administrativ, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei cauzate. Conform art.26 al Legii contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei; este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.
Instanţa de contencios administrativ nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii 2 actului administrativ şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia. Colegiul indică despre legalitatea hotărîrii contestate din următoarele considerente. Conform materialelor dosarului s-a constatat că dispoziția contestată este emisă de președintele CEC în conformitate cu Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului nr.81 din 28.05.2014, pct. 30 lit. g) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale precum şi a funcţionarilor din cadrul Aparatului CEC.
Prin dispoziţia contestată se stabileşte programul de audienţe în perioada electorală pentru membrii CEC, pentru conducătorii subdiviziunilor din cadrul Aparatului Comisiei Electorale Centrale. De asemenea se dispune că în zilele de odihnă din perioada electorală se interzice persoanelor care asigură paza clădirii Comisiei Electorale Centrale să permită accesul cetăţenilor în sediul Comisiei Electorale Centrale fără a primi confirmarea din partea persoanei solicitate din cadrul CEC, cu excepţia reprezentanţilor cu drept de vot consultativ ai concurenţilor electorali şi persoanelor responsabile de finanţe (trezorieri), confirmaţi prin Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale.
Colegiul reține că instanța de fond corect a apreciat că accesul în sediul autorităţii administraţiei publice centrale este reglementat de Hotărîrea Guvernului nr. 1514 din 29.12.2007 pentru aprobarea Regulamentului-tip cu privire la reglementarea accesului în sediile ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale. Iar, conform pct. 30 lit. b) al Regulamentului, în timpul serviciului, personalul de pază este obligat să permită accesul la obiectiv în conformitate cu dispoziţiile legale şi să efectueze controlul la intrarea şi ieşirea din incinta unităţii a persoanelor (prezenţa legitimaţiilor, permisurilor, etc.), unităţilor de transport, materialelor şi altor bunuri, cu sistematizarea informaţiei respective în registrele de evidenţă sau în formă electronică.
La fel reține Colegiul corectitudinea aplicării Legii nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public care reglementează în art.19 timpul de muncă al funcţionarului public. Astfel, potrivit normei indicate, durata normală a timpului de muncă pentru funcţionarii publici este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. La dispoziţia conducătorului, funcţionarii publici pot lucra peste durata normală a timpului de muncă, în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi/sau în zilele de repaus, în limita a 120 de ore într-un an calendaristic.
Totodată, conform pct.52 şi 58 din Regulamentul intern al Aparatului CEC aprobat prin Dispoziţia Preşedintelui nr.25-a din 30.04.2014, durata normală a timpului de muncă pentru salariaţii Aparatului Comisiei este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore (5 zile) pe săptămînă cu două zile de odihnă, de regulă sîmbăta şi duminica, cu programul de muncă 800-1700, pauză de masă 1200- 1300. în perioada electorală, în legătură cu necesităţi de serviciu legate de organizarea şi desfăşurarea alegerilor Parlamentului Republicii Moldova, salariaţii Aparatului Comisiei pot fi atraşi la muncă în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare nelucrătoare şi la muncă suplimentară.
3 Aici, Colegiul reține că instanța de fond corect a stabilit că atragerea la muncă în zilele de odihnă precum şi extra-program a funcţionarilor Aparatului se efectuează cu scopul realizării sarcinilor aflate în lucru, iar acest fapt nu semnifică extinderea programului de lucru în vederea primirii vizitatorilor, or pentru înregistrarea cererilor în afara programului de lucru. De asemenea Colegiul menționează că acest fapt nu privează persoanele interesate să depună cereri, scrisori în cutia poştală din incinta CEC, fie prin fax sau poşta electronică, urmînd a fi înregistrate în următoarea zi lucrătoare. Astfel, Colegiul reiterează că recurentului nu i-a fost încălcat dreptul invocat de a fi ales, ori aceasta a avut posibilitatea reală de a înregistra cererea și de a primi listele de subscripție în ziua următoare lucrătoare, ori acesta nu era limitat de vre- un termen.
Colegiul conchide că dispoziţia nr.55-a din 15.10.2014 este legală şi întemeiată, nu contravine prevederilor legii şi este emisă cu respectarea procedurii stabilite şi în limita competenţei Preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, care potrivit pct. 30 lit. g) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărîrea CEC nr. 137 din 14.02.2006 dirijează activitatea aparatului şi emite dispoziţii. Totodată, Colegiul reiterează despre legalitatea soluției instanței inferioare referitor la respingerea solicitării recurentului privind emiterea unei noi dispoziții aplicată pe cale de consecință, odată ce dispoziția contestată este legală și întemeiată. Drept urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Arseni Vladimir şi de a menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie2014.
În conformitate cu art.445, alin.(1), lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al curții Supreme de Justiție decide Se respinge recursul declarat de către Arseni Vladimir. Se menţine hotărîrea din 24 octombrie 2014 a Curţii de Apel Chişinău adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale privind anularea dispoziției nr.55-a din data de 15.10.2014. Decizia este irevocabilă. Președintele completului Nicolae Clima judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală 4