2ra-2167/14 — Încasarea prejudiciului material

prima instanţă: T. Culava dosarul nr.2ra-2167/14 instanţa de apel: N. Budăi, V. Pruteanu, I. Muruianu DECIZIE 29 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinînd recursul declarat de către Granaci Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Granaci împotriva Galinei Mărgineanu cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 20 februarie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Mărgineanu Galina casată hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 08 aprilie 2013 și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă : La 05 octombrie 2012, Granaci Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva Galinei Mărgineanu cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că prin hotărîrea Judecătoriei Străşeni din 18 ianuarie 2011, a fost obligată să achite lui Barac Ion prejudiciul material cauzat în urma incendierii casei de locuit la 13 iulie 2007 în sumă de 435 462 lei. Susține că prin ordonanța de încetare a urmăririi penale pe cauza penală nr. 2008330291 a fost scoasă de sub urmărire penală, din motiv că persoana vinovată în incendierea casei de locuit a lui Barac Ion din 13 iulie 2007, este Mărgineanu Galina. Iar mărimea prejudiciul material cauzat lui Barac Ion în urma incendierii casei de locuit a fost stabilit prin decizia Curții Suprem e de Justiție din 05 aprilie 2012, și constituie 435 462 lei, respectiv, persoana ce i-a cauzat prejudiciul material lui Barac Ion este Mărgineanu Galina.

Solicită încasarea de la Mărgineanu Galina în beneficiul său prejudiciul material în mărime de 435 462 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 13 063,86 lei. La 16 ianuarie 2013, Granaci Maria a depus o cerere de concretizare a cerințelor și circumstanțelor acțiunii, în care a invocat că, casa de locuit a lui Barac Ion a fost incendiată ca rezultat al acțiunilor culpabile şi din imprudență ale Galinei Mărgineanu, care în temeiul unui contract individual de muncă efectua unele lucrări de curățare a deșeurilor de pe teritoriul magazinului, ce-i aparține cu drept de proprietate.

Ca urmare, Barac Ion a înaintat cererea de chemare în judecată împotriva sa și a Galinei Mărgineanu prin care a solicitat repararea prejudiciului material, iar prin 1 hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 18 ianuarie 2011, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 18 mai 2011 și decizia Curții Supreme de Justiție din 05 aprilie 2013 s-a dispus încasarea de la dînsa în beneficiul lui Barac Ion a prejudiciului material în mărime de 435 462 lei și în bugetul de stat taxa de stat în mărime de 13 063,86 lei. Astfel, cu referire la prevederile art. art. 123 alin. (2) CPC, 1398 alin. (1), 1415 alin. (1,2) , 1403 alin. (1,2) Cod civil și art. 333 alin. (1) Codul muncii, consideră Granaci Maria că este în drept să se adreseze în ordine de regres față de Mărgineanu Galina, care a fost recunoscută vinovată în incendierea casei de locuit și a bunurilor lui Barac Ion.

Solicită încasarea în ordine de regres de la Mărgineanu Galina a sumei de 329 000 pentru distrugerea casei de locuit, a sumei de 106 462 pentru distrugerea bunurilor aflate în casă în mărime de 106 462 lei şi a sumei de 13 063,86 lei pentru taxa de stat, cît și cheltuielile de judecată în legătură cu examinarea prezentei cauze. Prin hotărîrea Judecătoriei Strășeni din 08 aprilie 2013, acțiunea a fost admisă integral fiind încasat de la Mărgineanu Galina în beneficiul Mariei Granaci prejudiciul material în mărime de 435 462 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 13 063,86 lei. Nefiind de acord cu hotîrîrea primei instanţe, Mărgineanu Galina, la 12 iunie 2013, a contestat-o cu cererea de apel, solicitînd admiterea cererii de apel, casarea hotărîrii primei instanţe cu dispunerea încetării procesului civil în virtutea prevederilor art. 265 lit. b) a CPC, concomitent, solicitînd scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2013, a fost admisă parţial cererea Galinei Mărgineanu de scutire de la plata taxei de stat şi scutită parţial Galina Mărgineanu de la achitarea taxei de stat pentru depunerea cererii de apel, cu micşorarea taxei de stat care urmează a fi achitată pînă la 4500 lei, nu s-a dat curs cererii de apel depusă de Galina Mărgineanu şi obligată ultima să achite taxa de stat pentru examinarea cererii de apel în mărime de 4500 lei şi acordat acesteia termen pînă la 08 august 2013 ora 10.00, pentru prezentarea dovezii de plata taxei de stat şi explicat apelantei despre posibilitatea restituirii cererii de apel în cazul neîndeplinirii în termen a indicaţiilor din încheierea judecătorească.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 23 octombrie 2013, a fost admis recursul declarat de către Mărgineanu Galina şi menţinută încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 iunie 2013. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 28 noiembrie 2013, a fost restituită cererea de apel Galinei Mărgineanu, cu toate actele anexate, din motivul că apelanta nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) CPC. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15 ianuarie 2014, a fost admis recursul declarat de către Galina Mărgineanu, casată încheierea instanţei de apel din 28 noiembrie 2013 şi restituită pricina spre judecarea apelului în fond la Curtea de Apel Chişinău.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014, a fost admis apelul declarat de către Mărgineanu Galina casată hotărîrea primei instanțe și emisă o nouă hotărîre prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, totodată fiind încasat de la Granaci Maria în beneficiul Galinei Mărgineanu cheltuielile de judecată și taxa de stat pentru depunerea cererii de apel în mărime de 4 500 lei. 2 La 17 aprilie 2014, Granaci Maria a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe. În motivarea recursului recurenta Granaci Maria a invocat că instanța de apel a judecat pricina cu aplicare și interpretarea eronata a normelor de drept material, și a lăsat fără apreciere faptul că cererea de apel a fost depusă de către Mărgineanu Galina cu omiterea termenului de prescripţie.

Susține că prin hotărîrea Judecătoriei raionului Strășeni din 18 ianuarie 2011, care este definitiva și irevocabila și decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 aprilie 2012, s- a stabilit că ea este comitenta în cadrul răspunderii prejudiciului cauza de prepusa Mărgineanu Galina, care nu s-a conformat instrucţiunilor comitentului, iar în contextul art. 123 alin. (2) CPC, aceste fapte nu se cer a fi dovedite. În susţinerea poziţiei sale invocă prevederile art. 1415 alin. (1) Cod civil, potrivit căruia, persoana care a reparat prejudiciul cauzat de o alta persoana are dreptul la o acţiune de regres împotriva acesteia în mărimea despăgubirii plătite persoanei vătămate daca legea sau contractul nu prevede altfel.

Iar, conform art. 1403 Cod civil, comitentul răspunde de prejudiciul cauzat cu vinovăţie de prepusul sau în funcţiile sale care i sa-u încredinţat. Comitentul conserva dreptul de regres contra prepusului. Prepusul se poate exonera daca va dovedi ca s-a conformat întocmai instrucţiunilor comitentului. Menționează că i-a încredinţat Galinei Mărgineanu funcţii (obligaţii) de efectuare a lucrărilor de curăţare a teritoriului magazinului „Andrieş Granaci” din or. Străseni, contra unei plaţi de 20 lei, la data de 01 iulie 2007 și nu la data incendiului din 13 iulie 2007, cînd a avut loc incendiul.

Însă Mărgineanu Galina nu s-a conformat indicaţiilor sale și în loc să facă curăţarea teritoriului cu depozitarea gunoiului, samovolnic a dat foc deșeurilor neconformîndu-se instrucţiunilor comitentului, fapt ce se confirmă și prin din materialele cauzei penale nr. 2007330291 din 14 august 2007. Afirmă că prin ordonanţa privind încetarea urmăririi penale din 04 ianuarie 2011, se confirmă că în acțiunile sale nu au fost stabilite elementele componente de infracţiune prevăzute pe art.198 CP RM, urmărirea penală în privința sa a fost încetată, iar Mărgineanu Galina, este persoana, care nemijlocit a aprins deșeurile adunate și este responsabila de incendierea din imprudenţa a gospodăriei lui Barac Ion, iar reieșind din faptul ca art.198 CP a fost exclus din codul penal ca infracţiune, Mărgineanu Galina nu poate fi atrasa la răspundere penala pentru o fapta care nu este prevăzuta de legea penala.

Susține că prin ordonanţa de recunoaştere în calitate de bănuit a Galinei Mărgineanu din 26 noiembrie 2007, se confirmă deteriorarea din imprudenta a bunurilor altei persoane, prin explicaţia Galinei Mărgineanu din 18 noiembrie 2010 din cadrul urmăririi penale, intimata a recunoscut că nu a primit careva indicaţii de la cineva, iar prin procesul-verbal de audiere din 04 noiembrie 2010, a Valentinei Hramova și procesul-verbal de audiere din 18 noiembrie 2010 a lui Voinovan Oxana, rezultă că Mărgineanu Galina urma sa facă ordine în gradină din preajma magazinului și să ducă deșeurile la locul destinat pentru deșeuri din preajma scolii nr.3.

La 30 iulie 2014, Granaci Maria depus motivele suplimentare la recurs, în care a invocat că instanţa de apel, prin prisma prevederilor art. 373 alin.(1) CPC, urma să verifice în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi 3 temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în prima instanţă. Prin urmare, insistă că instanţa de apel urma să se expună în decizie asupra tuturor argumentelor şi contraargumentelor invocate de ambele părţi la examinarea cauzei. Însă, contrar prevederilor legale, nu a luat în consideraţie motivele sale privind respingerea apelului atît ca neîntemeiat, cît şi ca depus peste termenul prevăzut de art. 362 alin.(19 CPC, care prevede că termenul de declarare a apelului este de 30 zile de la data pronunţării dispozitivului hotărîrii, dacă legea nu prevede altfel.

Consideră că problema soluţionării termenului privind depunerea cererii de apel este un argument important, în pofida acestui fapt, instanţa de apel a omis să motiveze din ce considerente a decis că apelul este depus în termen şi din ce considerente nu a acceptat argumentele invocate privind tardivitatea lui. Iar abţinerea instanţei de apel de la furnizarea unui răspuns explicit la argumentele invocate, constituie o încălcare a art. 6§1 CEDO, deoarece nu i s-a acordat cauzele acestei respingeri. Or, în sensul art. 6 CEDO, instanţele de judecată trebuie să indice cu claritate motivele pe care se întemeiază hotărîrea.

Menţionează că argumentele privind netemeinicia şi tardivitatea cererii de apel au fost invocate atît în cadrul şedinţei de judecată, cît şi în referinţa la apelul declarat împotriva hotărîrii primei instanţe, însă care lipseşte din materialele cauzei, fapt care a fost constatat ulterior judecării cauzei şi care îl consideră ca o îngrădire la accesul la justiţie şi la posibilitatea de a se apăra, de a-şi expune opinia supra problemelor de fapt şi de drept invocate, de se folosi de mijloacele de susţinere a poziţiei de apărare în proces şi a-şi expune punctul său de vedere. În aceste împrejurări, consideră că i-a fost lezat atît principiul contradictorialității în proces, cît şi egalităţii părţilor în drepturile procedurale.

Iar, dreptul de acces la justiţie, care constituie un element inerent al dreptului la un proces echitabil, garanta de art. 6 CEDO, care stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii în mod echitabil, ceea ce implică, inclusiv o procedură contradictorie şi egalitatea armelor. Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că părţile în proces trebuie să obţină aceiaşi posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta apărarea în condiţii în care să nu fie plasate într-o situaţie dezavantajoasă în raport cu adversarul său.

Subliniază că intimata nu a adus argumente întemeiate şi nici probe, care să dovedească imposibilitatea îndeplinirii actului în termenul prevăzut de lege, şi care ar justifica repunerea în termen în conformitate cu art. 116 CPC, cu atît mai mult că potrivit materialelor dosarului intimatei i s-a adus la cunoştinţă hotărîrea primei instanţe din 08 aprilie 2013, la 17 aprilie 2013, astfel intimata avea termen suficient de a se încadra în termenul de 30 zile, prevăzut de art. 362 alin.(1) CPC, pentru depunerea cererii de apel. În să contrar acestor prevederi, susţine că, instanţa de apel a admis apelul declarat de intimată şi a considerat în mod tăcit că apelul declarat este depus în termen, fără a fi invocate argumente în acest sens, în condiţiile prevăzute de lege privind legalitatea unei hotărîri judecătoreşti.

La fel, consideră neîntemeiate susţinerile intimatei precum că cu hotărîrea primei instanţe a făcut cunoştinţă la 23 mai 2013 în Procuratura Străşeni, deoarece din citaţia Procuraturii nu rezultă că Mărgineanu Galina a fost citată pentru luarea de cunoştinţă cu hotărîrea instanţei de judecată, iar careva dovezi, care ar determina cu certitudine că intimata a luat cunoştinţă cu hotărîrea respectivă la data de 23 mai 2013, nu există. 4 Mai invocă că la materialele cauzei sunt dovezi că aceasta a fost citată în modul prevăzut de lege pentru examinarea cauzei în prima instanţă, iar faptul invocat precum că avizul de recepţie nu a fost semnat de dînsa şi prin urmare nu a cunoscut despre existenţa acţiunii a avut drept scop inducerea în eroare a instanţei de apel.

Mai mult că nici avizul care confirmă citarea pentru examinarea cauzei în Curtea de Apel nu a fost semnat de către Mărgineanu Galina, însă ultima a fost prezentă la examinarea cauzei în ordinea de apel. Insistă că instanţa de apel, în mod nejustificat a prelungit termenul pentru exercitarea dreptului de apel, fapt care a dus la lezarea principiului securităţii raporturilor juridice. De asemenea invocă că instanţa de apel eronat a apreciat circumstanţele stabilite prin hotărîrea primei instanţe în raport cu decizia Curţii Supreme de Justiţie din 05 mai 2012, invocînd că judecătoria Străşeni urma să ţină cont la examinarea cauzei de respectiva decizie, or prima instanţă nu a dat o nouă apreciere faptelor stabilite printr-o hotărîre irevocabilă, doar a pus decizia dată la baza admiterii acţiunii, dînd dreptul recurentei la repararea prejudiciului cauzat de către intimata prin acţiunile sale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum rezultă din materialele cauzei, copia deciziei recurate a fost expediată în adresa părţilor la 07 martie 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 177). Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 17 aprilie 2014, în termen. Prin referința înaintată în adresa Curții Supreme de Justiție la 24 iulie 2014, Mărgineanu Galina, reprezentată de avocatul Onofrei Diana, a solicitat respingerea recursului declarat de către Granaci Maria, considerându-l neîntemeiat și lipsit de suport juridic şi menţinerea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. c) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

După cum denotă actele cauzei, Granaci Maria înaintând acţiunea împotriva Galinei Mărgineanu, concretizându-şi cerinţele, a solicitat încasarea în ordine de regres de la Mărgineanu Galina a sumei de 329 000 pentru distrugerea casei de locuit a lui Barac Ion, a sumei de 106 462 pentru distrugerea bunurilor aflate în casă în mărime de 106 462 lei şi a sumei de 13 063,86 lei pentru taxa de stat, cît și recuperarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu examinarea prezentei cauze. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii, dispunînd încasarea din contul Galinei Mărgineanu în beneficiul Mariei Granaci prejudiciul material în mărime de 435 462 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 13 063,86 lei.

5 Este cert şi faptul că hotărârea Judecătoriei Străşeni a fost pronunţată la data de 08 aprilie 2013, însă apelul împotriva acestei hotărâri, de către Mărgineanu Galina, a fost depus numai la 12 iunie 2013, respectiv, cu încălcarea termenului prevăzut de art. 362 alin. (1) şi (3) CPC, care indică că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art. 116. Cu atît mai mult că Mărgineanu Galina, a fost înştiinţată în mod legal despre locul, data şi ora examinării cauzei, care a avut loc la 08 aprilie 2013, fapt confirmat prin avizul de recepţie (f.d.

43), însă ultima nu s-a prezentat la această şedinţă, corespunzător intimata, a avut la cunoştinţă despre data emiterii hotărârii primei instanţe, în acest fel, urma să întreprindă măsurile necesare, după cum sugerează şi jurisprudenţa CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanţă (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007. În acelaşi timp se reţine, că la declararea apelului iniţial împotriva hotărîrii primei instanţe, Mărgineanu Galina nu a solicitat repunerea în termen a acestuia, însă ulterior, prin cererea de apel suplimentară, ultima a solicitat repunerea apelului în termen, drept motiv invocînd faptul că cu dispozitivul hotărîrii Judecătoriei Străşeni din 08 aprilie 2013, a luat cunoştinţă la 23 mai 2013, fiind citată în acest sens la Procuratura Străşeni.

Cu toate acestea instanţa de apel, neexpunîndu-se în nici un mod asupra termenului de declarare a apelului, a purces la examinarea în fond, dispunînd admiterea acestuia, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Deşi, urma să examineze cererea de repunere a Galinei Margineanu în termenul de declarare a apelului şi să verifice motivele imposibilităţii îndeplinirii actului procedural în termen prin prisma art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, care statuează că persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

În circumstanţele relevate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel, nemotivînd chestiunea privind termenul de declarare a apelului, în mod tacit a repus apelul în termen şi a examinat acesta în fond, fapt ce indică la examinarea unilaterală a pricinii, ce constituie o încălcare a dreptului Mariei Granaci de a se bucura de drepturile sale procedurale în condiţiile normelor în vigoare, precum şi a principiul egalităţii armelor în proces. De asemenea, prin admiterea unui apel depus peste termen fără a se expune în privinţa tardivităţii, instanţa de apel a favorizat o parte în proces în detrimentul altei părţi în proces, fapt inacceptabil pentru un proces echitabil.

Or, prelungirea nejustificativă a termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătoreşti emise în prima instanţă şi, în acest mod, ar leza principiul securităţii raporturilor juridice, fapt incompatibil cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. 6 Distinct de cele indicate mai sus şi avînd în vedere că s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural, eroare judiciară ce nu poate fi corectată de instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel.

La judecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, creând condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi judecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursurile declarate de către Granaci Maria. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Granaci împotriva Galinei Mărgineanu cu privire la repararea prejudiciului material, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată.

Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 7