2r-986/14 — Încasarea salariului

prima instanţă: N. Ocerednîi nr. 2r-986/14 instanţa de apel: A. Gheorghieş, A. Garbuz, S. Melnic DECIZIE 29 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari examinând recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Burlacu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la încasarea salariului împotriva încheierii Curţii de Apel Bălţi din 25 iulie 2014, prin care a fost restituit apelul depus de reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova Oxana Reaboi împotriva hotărârii Judecătoriei Bălţi din 31 ianuarie 2014 şi remise cererea de apel cu toate documentele anexate constată: La 23 septembrie 2013 Sergiu Burlacu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la încasarea salariului.

În motivarea acţiunii a indicat că activează în calitate de ofiţer de urmărire penală din cadrul Direcţiei Regionale „Nord” al Departamentului Poliţiei de Frontieră MAI RM. Menţionează că din luna aprilie 2011 până în luna martie 2013 a activat în calitate de ofiţer de urmărire penală al Comisariatului Poliţiei de Transport Bălţi al Direcţiei Poliţiei Transporturi DP MAI, subdiviziune, lichidată de facto la 05 martie 2013. Invocă că procesul de lichidare a subdiviziunii, în care a activat, a derulat cu încălcarea prevederilor art. 88 Codul muncii. Relatează că la 25 iunie 2013, doar după depunerea cererii în DPF MAI, a fost emis ordinul nr. 265 ef. cu privire la întreruperea raporturilor de serviciu şi rezilierea contractului individual de muncă, cu specificarea: „în legătură cu transferul în altă autoritate publică”, în conţinutul ordinului fiind consemnată obligarea de a achita compensaţie bănească pentru concediile neutilizate.

Afirmă că la 15 iulie 2013 a depus o cerere pe numele ministrului MAI RM, prin care a solicitat respectarea drepturilor salariale, la care la 15 august 2013 i s-a răspuns că nu este oportun de a reconfirma aceste drepturi, deoarece ele reiese din contractul de muncă pentru perioada cât este angajat al MAI, fiindu-i comunicat că o copie a cererii a fost remisă Direcţiei Generale Economie şi Finanţe al MAI, iar pentru 1 perioada de activitate 05 martie 2013 – 25 iunie 2013 i se cuvine un concediu doar de 14 zile (fără 5 zile deja utilizate). Indică că dat fiind faptul că până la 10 septembrie 2013 nu a mai parvenit niciun răspuns, a solicitat din nou conducerii MAI de a dispune factorilor de decizie din cadrul Direcţiei generale economie şi finanţe în vederea onorării angajamentului.

Prin răspunsului MAI i s-a comunicat că este imposibil de a-l salariza în perioada de referinţă din cauza că nu a fost prezentat tabelul de pontaj, ceea ce este imposibil în situaţia în care s-a aflat. Consideră că prin astfel de răspuns, angajatorul se eschivează de la respectarea angajamentului faţă de angajat, fapt ce a generat adresarea în instanţa de judecată.

Solicită obligarea pârâtului de a-şi onora angajamentul prin satisfacerea dreptului salarial, manifestat în achitarea necondiţionată a salariului în mărime integrală în perioada martie 2013 - 25 iunie 2013, obligarea de a efectua pârâtul calculul referitor la perioadei concediului, care i se cuvenea pe anul 2013 în conformitate cu prevederile art. 35 al Legii cu privire la poliţie, intrată în vigoare la 05 martie 2013, luându-se în calcul perioada totală de activitate în cadrul MAI, care constituia la 25 iunie 2013, 12 ani 8 luni, dat fiind faptul că concedierea nu s-a produs din propria voinţă sau în calitate de pedeapsă, ci exclusiv din vina angajatorului, obligând la apreciere pozitivă, factorii de decizie din cadrul MAI să indice perioada corectă al concediului care i se cuvine, respectiv şi compensaţia corespunzătoare.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 31 ianuarie 2014 a fost admisă parţial acţiunea, obligat Ministerul Afacerilor Interne RM a-i onora angajamentul prin satisfacerea dreptului salarial, manifestat în achitarea necondiţionată a salariului în mărime integrală în perioada martie 2013-25 iunie 2013 şi obligat de a efectua Ministerul Afacerilor Interne RM calculul corect perioadei concediului, care se cuvenea pe anul 2013 în conformitate cu prevederile art. 35 al Legii cu privire la poliţie, intrată în vigoare la 05 martie 2013, luându-se în calcul perioada totală de activitate în cadrul Ministerul Afacerilor Interne RM, care constituia la 25 iunie 2013, 12 ani 8 luni, dat fiind faptul că concedierea nu s-a produs din propria voinţa sau în calitate de pedeapsă, ci exclusiv din vina angajatorului, obligând, la apreciere pozitivă, factorii de decizie din cadrul Ministerul Afacerilor Interne RM să indice perioada corectă a concediului, care i se cuvenea, respectiv şi compensaţia corespunzătoare.

La 22 aprilie 2014 Ministerul Afacerilor Interne al RM depune apel prealabil împotriva hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acţiunea. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 25 iulie 2014 a fost restituită cererea de apel depusă de reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne Oxana Reaboi împotriva hotărârii primei instanţe şi remise Ministerului Afacerilor Interne cererea de apel cu toate documentele anexate. La 04 septembrie 2014 Ministerul Afacerilor Interne al RM a declarat recurs împotriva încheierii instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate şi remiterea pricinii pentru examinare în Curtea de Apel Bălţi.

În motivarea recursului, cu referire la prevederile art. 362 şi art. 111 CPC, a invocat că încheierea contestată este prematură şi neîntemeiată. La fel, invocă dezacordul cu argumentarea instanţei de apel conform căreia Colegiul consideră că apelul necesită a fi restituit fără examinare, din motivul că apelantul - Ministerul Afacerilor Interne a omis termenul de depunere a cererii de apel. 2 Iar drept dovadă este adus faptul că din materialele cauzei rezultă că de către prima instanţă a fost pronunţat dispozitivul hotărârii la data de 31 ianuarie 2014 şi din procesul-verbal al şedinţei de judecată din 24 ianuarie 2014 se observă că reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne a fost prezent în şedinţa de judecată, fapt ce denotă că cunoştea despre data amânării şedinţei la etapa susţinerilor verbale pentru 31 ianuarie 2014, respectiv şi despre pronunţarea la data respectivă a hotărârii.

Menţionează că reprezentantul MAI la data de 29 ianuarie 2014 a depus o cerere prin care a solicitat amânarea examinării dosarului, însă instanţa de judecată nu a luat în consideraţie faptul dat şi totuşi a examinat dosarul dat în lipsa reprezentantului MAI. Indică că instanţa de apel a interpretat eronat legea, considerând că menţiunea prin care instanţa de apel presupune că reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne cunoştea despre pronunţarea hotărârii de judecată, urmează a fi apreciată critic din motivul că prima instanţă a amânat şedinţa de judecată pentru pregătirea de susţinerile verbale, iar faptul dat nicidecum nu presupune cunoaşterea circumstanţelor de pronunţare a dispozitivului hotărârii de judecată, din motivul că instanţa de judecată avea o alternativă şi putea să nu să se retragă în deliberare, mai ales că reprezentantul MAI a depus şi o cerere de amânare a procesului la 29 ianuarie 2014, însă instanţa de judecată a ignorat faptul dat.

Afirmă că despre faptul emiterii hotărârii primei instanţe reprezentantul Ministerul Afacerilor Interne a aflat întâmplător fiind în Judecătoria mun. Bălţi, şi respectiv a solicit de nenumărate ori remiterea hotărârii de judecată în adresa MAI RM şi tocmai la data de 21 mai 2014 prin scrisoarea Judecătoriei nr. 9647 din 21 mai 2014 a primit numai copia dispozitivului hotărârii din 31 mai 2014 şi o hotărâre suplimentară din 04 martie 2014. Susţine că la data de 09 iulie 2014 în procedura reprezentantului MAI RM a parvenit hotărârea motivată, care respectiv în termenul stabilit de lege, la data 08 august 2014 a depus apelul prin intermediul Judecătoriei mun. Bălţi.

Consideră că restituirea cererii de apel privează Ministerul Afacerilor Interne al RM de un proces echitabil, bazat pe principiul contradictorialităţii, fapt care vine în contradicţie atât cu normele materiale ale legislaţiei naţionale în vigoare, cât şi cu normele internaţionale la care Republica Moldova este parte. Indică că încheierea Judecătoriei mun. Bălţi din 25 iulie 2014 a parvenit în adresa Ministerului Afacerilor Interne la 19 august 2014. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

3 După cum denotă actele cauzei, încheierea Curţii de Apel Bălţi, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne Oxana Reaboi împotriva hotărârii primei instanţe şi remise Ministerului Afacerilor Interne cererea de apel cu toate documentele anexate, a fost emisă la 25 iulie 2014. Tot materialul probator atestă că copia încheierii nominalizate a fost expediată în adresa Ministerului Afacerilor Interne al RM la 07 august 2014, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire anexate (f. d. 43), fiind recepționată de ultimul la 11 august 2014, ce rezultă din avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f. d. 45). Cu toate acestea, recursul împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2014 a fost declarat de reprezentantul Ministerului Afacerilor Interne al RM doar la 04 septembrie 2014, în afara termenului legal de 15 zile, prevăzut de art. 425 CPC, fără a fi solicitată repunerea acestuia în termen în ordinea stabilită la art. 116 CPC.

În această ordine de idei, instanţa de recurs consideră necesar de a respinge recursul Ministerului Afacerilor Interne al RM împotriva încheierii Curții de Apel Bălți din 25 iulie 2014 ca tardiv, or afirmarea recurentului că copia încheierii a fost recepţionată de MAI la 19 august 2014 se combate cu avizul de recepție indicat mai sus, iar probe care ar combate acest înscris instanţei nu au fost prezentate. Astfel fiind, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv, ar avea un efect incompatibil cu principiul securităţii raporturilor juridice, garantat de articolul 6 din Convenţie şi ar încălca dreptul intimatului la un proces echitabil.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine încheierea Curţii de Apel Bălţi din 25 iulie 2014. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Se menţine încheierea Curţii de Apel Bălți din 25 iulie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Sergiu Burlacu împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la încasarea salariului. Decizia este irevocabilă.

Preşedinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Vera Macinskaia Dumitru Mardari 4