2ra-3016/14 — Constatarea încălcării dreptului pretins şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: O. Parfeni dosarul nr. 2ra-3016/14 instanța de apel: V. Pruteanu, A. Minciuna, I. Cimpoi ÎNCEIERE 23 octombrie 2014 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componenţa: Președinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mocan Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mocan Igor împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării art. 6 par. 1 din Convenția Europeană a Dreptului Omului și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Mocan Igor şi menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 28 mai 2014, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 19 martie 2014, Igor Mocan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Dreptului Omului şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a indicat că la 25 decembrie 2013, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău cu privire la constatarea faptului de discriminare pe bază de cunoaşterea limbii. Susține că, în acest sens, a solicitat constatarea faptului încălcării de către Judecătoria Buiucani mun. Chișinău a drepturilor sale de a depune cerere de chemare în judecată în limba rusă, constatarea încălcării de către Judecătoria Buiucani mun.

Chișinău de a solicita de la dânsul prezentarea cererii de chemare în judecată în limba de stat, stabilirea că înștiințarea sa de către Judecătoria Buiucani prin intermediul încheierii emise la 12 februarie 2013, cu privire la necesitatea prezentării cererii de chemare în judecată în limba de star, reprezintă o discriminare directă la cunoașterea limbii și de acces la judecată conform art. 1, 2 în coraport cu art. 8 din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012, interzicerea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău de a continua încălcarea drepturilor sale de a depune cerere de chemare în judecată în limba rusă și de a cere de la el prezentarea cererii de chemare în judecată în limba de stat, restabilirea situației de a depune cerere de chemare în judecată în această instanța de judecată în limba rusă existentă până la încălcarea drepturilor sale precum și încasarea de la Judecătoria Buiucani mun.

Chișinău a prejudiciului moral în sumă de 50000 unităţi convenţionale. Susține că din momentul depunerii cererii de chemare în judecată menționate au trecut mai mult de 2 luni, însă, până în prezent nu a fost înștiințat despre hotărârea adoptată și nici la ce etapă se află examinarea cererii de chemare în judecată depusă la 24 decembrie 2013. Consideră că i-a fost refuzat accesul liber la justiție, fapt prin care s-a încălcat art. 6 pct.1 CEDO, care prevede că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și în termen rezonabil, de către o instanță independentă şi imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptate împotriva sa.

Solicită constatarea încălcării de către Judecătoria Buiucani mun. Chișinău a art. 6 par. 1 din CEDO și încasarea de la Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanțatelor al RM în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 50000 u.c. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 28 mai 2014, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iulie 2014 a fost respins apelul declarat de către Mocan Igor şi menținută hotărârea primei instanțe. În motivarea deciziei, instanța de apel a invocat prevederile art. 67 alin. (3) CPC, art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăților Fundamentale, care stabileşte că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii în mod echitabil, ceea ce implică, inclusiv o procedură bazată pe principiul contradictorialității şi egalității armelor.

Respectarea principiului egalității armelor presupune că fiecare parte trebuie să obțină o posibilitate rezonabilă de a-și prezenta cauza în condiții care să nu o plaseze într-o situație net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât între părți să se mențină un echilibru concret. Dreptul la o procedură bazată pe principul contradictorialității implică dreptul unei părți în procesul civil de a lua cunoștință de observațiile sau explicațiile date de cealaltă parte, precum şi de a le discuta.

Cu referire dispoziţiile citate şi în coraport cu materialele pricinii instanța de apel a reținut că art. 6 al Convenției nu se aplică deciziilor provizorii cu privire la chestiuni de procedură ale instanțelor de judecată sau viitoarelor decizii de acest fel, cu atât mai mult că aceste hotărâri nu sunt decisive pentru drepturile şi obligațiile lui Mocan Igor, iar cât privește neatragerea în calitatea de intervenient accesoriu Ministerul Finanțatelor al RM, instanța a reținut că Mocan Igor nu a depus până la încheierea dezbaterilor judiciare nici o cerere de introducere în proces a Ministerului Finanțatelor în calitate de intervenient accesoriu. La 11 august 2014, Mocan Igor a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanţă, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept procedural. Susține că instanţele inferioare, la emiterea hotărârii, contrar art. 67 alin.(3) CPC, nu au atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, astfel, fiind soluționată problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces, deoarece, o eventuală hotărâre de admitere a pretențiilor sale privind repararea prejudiciului moral se va executa, în ordinea stabilită de lege, prin încasarea sumei cu titlul de prejudiciu moral, din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM.

Menționează că în acest sens este relevantă şi jurisprudența Curții Supreme de Justiție potrivit căreia neatragerea în procesul civil a Ministerului Finanțelor al RM, prin intermediul căruia urmează a fi încasat prejudiciul moral, echivalează cu încălcarea normelor de drept procedural, astfel, face imposibilă examinarea continuă a litigiului în fond și anume cauza Ipate Nichita împotriva Comisariatului de Politie raional Criuleni cu privire la constatarea încălcării art. 3 din Convenția Europeană a Dreptului Omului și a Libertăților Fundamentale.

La fel, consideră că şi instanța de apel la emiterea deciziei eronat a concluzionat precum că dânsul nu a depus până la încheierea dezbaterilor judiciare în prima instanță cerere cu privire la introducere în proces a Ministerului Finanțatelor în calitate de intervenient accesoriu, deoarece, conform art. 67 alin (3) CPC intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces nu doar la cererea uneia dintre părți, dar și din oficiul instanţei. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Mocan Igor, este inadmisibil din considerentele ce urmează. In conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Igor Mocan nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel. Mai mult, argumentele invocate în recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererea de apel. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ţine să menționeze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991). pe când în recursul declarat de către Igor Mocan asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, tripletul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mocan Igor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Recursul declarat de către Mocan Igor se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas