3ra-1088-14 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă: A.Danilov dosarul nr. 3ra-1088/14 Instanţa de apel: L.Bulgac, A.Minciuna, M.Guzun. ÎNCHEIERE 22 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul recurentului, Băncii Comerciale „Moldinconbank” Societate pe Acţiuni, Gheorghe Sclifos, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Băncii Comerciale „Moldinconbank” Societate pe Acţiuni împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Taraclia şi Guvernului Republicii Moldova, intervenient accesoriu Administraţia Zonei Antreprenoriatului Liber - Parcul de Producţie Taraclia, Santek Societate pe Acţiuni şi Întreprinderea de Stat Moldelectrica cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 8 aprilie 2014, prin care au fost admise apelurile declarate de către Guvernul Republicii Moldova, Santek Societate pe Acţiuni şi Întreprinderea de Stat Moldelectrica, a fost casată hotărârea judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 28 octombrie 2013 şi a fost pronunţată o hotărâre nouă de respingere a acţiunii c o n s t a t ă La 06 iulie 2010 BC „Moldinconbank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Taraclia şi Guvernului Republicii Moldova,

intervenient accesoriu Administraţia Zonei Antreprenoriatului Liber - Parcul de Producţie Taraclia, Santek Societate pe Acţiuni şi Întreprinderea de Stat Moldelectrica cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că conform contractului de ipotecă nr. 9340 din 21 septembrie 2004 „Santek” SA a ipotecat BC „Moldindconbank” SA imobilul industrial din or. Taraclia, str. Uzinelor, 3, compus conform planului din imobilele: lit. 4A - bloc administrativ cu suprafaţa de 675,3 m.p., lit. B - turn de pulverizare-uscătoare cu suprafaţa de 1328,7 m.p., lit. B1 - turn de pulverizare- uscătoare cu suprafaţa de 321,2 m.p., lit. B2 - bloc de producere cu suprafaţa de 4555 m.p., lit. B - depozit cu suprafaţa de 1162,5 m.p., lit. V - depozit de materie primă cu suprafaţa de 3560 m.p., lit. v - galeria din metal, lit. G -cazangerie cu suprafaţa de 71 m.p.

Ca rezultat al imposibilităţii onorării obligaţiilor contractuale, „Santek” SA a vândut băncii în contul achitării datoriilor încăperile menţionate, în baza contractului de vânzare-cumpere nr. 2525 din 29 august 2006. În temeiul contractului respectiv, Oficiul Cadastral Teritorial Taraclia a înregistrat dreptul de proprietate exclusiv al băncii asupra imobilului dat, care conform datelor din registrul bunurilor imobile are nr. cadastral 8701216.067.03. În rezultatul ieşirii de către colaboratorii băncii la faţa locului şi confruntării datelor faptice cu cele din Registrul bunurilor imobile s-a constatat atentarea vădită a inviolabilităţii dreptului de proprietate al băncii asupra imobilului respectiv.

Reclamantul susţine că a fost lipsit în mod arbitrar de o parte din integritatea bunului imobil, şi anume asupra spaţiului de 1162,5 m.p. însemnat conform planului cu lit. B3, care a fost inclusă nelegitim în imobilul cu suprafaţa de 2204,6 m.p., având nr. cadastral 8701216.067.14, fiind în proprietatea statului. Indică că la moment, în registrul bunurilor imobile sunt înregistrate două bunuri imobile distincte: unul cu nr. cadastral 8701216.067.03 având suprafaţa totală de 11673,7 m.p., ce este în proprietatea băncii şi altul cu nr. cadastral 8701216.067.14 având suprafaţa de 2204,6 m.p., ce este proprietatea statului, deşi real suprafeţele ar trebui înregistrate astfel: - 11673,7 m.p. după BC „Moldinconbank” SA şi - 1042,1 m.p.

în proprietatea statului, deoarece aceiaşi suprafaţă de 1162,5 m.p. este inclusă dublu în aceste două imobile. Conform cercetărilor efectuate, reclamantul a stabilit că în registrul bunurilor imobile la construcţia cu nr. cadastral 8701216.067.14 în rândul „temeiul înscrierii” este stipulat „Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998”. Astfel, indică reclamantul că, unicul înscris de care dispune el şi care se referă la construcţia dată, este, procesul-verbal de recepţie finală a depozitului din 03 februarie 2009, pe care este aplicată ştampila Oficiului Cadastral Teritorial Taraclia şi în care este indicat nr. cadastral 8701216.067.14. Din conţinutul acestui proces-verbal nu se poate stabili cine este proprietarul construcţiei care s-a admis în exploatare şi cine a executat lucrările de construire a acestora.

În urma înregistrării dreptului de proprietate al statului asupra imobilului cu nr. cadastral 8701216.067.14 în care suprafaţa de 1162,5 m.p. îi aparţine BC„Moldindconbank” SA, prin Hotărârea nr. 3 ar 18 ianuarie 2010, Guvernul Republicii Moldova a transmis cu titlu gratuit acest imobil în gestiunea Administraţiei Zonei Antreprenoriatului Liber - Parcul de Producţie Taraclia. Pe parcursul examinării pricinii reclamantul a depus cerere de concretizare a pretenţiilor, solicitând revocarea hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 3 din 18 ianuarie 2010 în partea transmiterii cu titlu gratuit a suprafeţei de 1162,5 m.p.

Administraţiei Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de producţie „Taraclia” din imobilul cu suprafaţa de 2204,6 m.p., nr. cadastral 870121606714 situat în or.Taraclia, str. Uzinelor, 3 şi dispunerea restabilirii situaţiei anterioare prin restituirea posesiei şi folosinţei BC „Moldinconbank” SA de la Administraţia Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de producţie „Taraclia” a suprafeţei de 1162,5 m.p.; obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Taraclia să efectueze rectificările necesare în Registrul bunurilor imobile, şi anume, imobilul aflat în proprietatea BC „Moldinconbank” SA cu nr. cadastral 8701216067.03 cu suprafaţa totală de 11673,7 m.p. şi imobilul aflat în proprietatea Republicii Moldova cu nr. cadastral 870121606714 cu suprafaţa de 1042,1 m.p.; evacuarea silită a persoanelor şi a bunurilor administraţiei Zonei Antreprenoriatului Liber – Parcul de producţie „Taraclia” din imobilul cu suprafaţa de 1162,5 m.p.

nr. cadastral 8701216067.03 situat în or. Taraclia, str. Uzinelor, 3. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 8 aprilie 2014, au fost admise apelurile declarate de către Guvernul Republicii Moldova, Santek SA şi ÎS Moldelectrica, a fost casată hotărârea judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 octombrie 2013 şi a fost pronunţată o hotărâre nouă de respingere a acţiunii. La 2 iulie 2014 reprezentantul recurentului, BC „Moldinconbank” SA, Gheorghe Sclifos, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd casarea acesteia şi menţinerea hotărârii primei instanţe, pe care o consideră legală şi întemeiată.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, deoarece aceasta ar fi fost emisă cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat ar fi interpretat-o. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către reprezentantul recurentului BC „Moldinconbank” SA, Gheorghe Sclifos nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speţă, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul recurentului BC „Moldinconbank” SA, Gheorghe Sclifos ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul reprezentantului recurentului Băncii Comerciale „Moldinconbank” Societate pe Acţiuni, Gheorghe Sclifos se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druţă