3ra-1096/14 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria sect. Botanica Dosarul nr. 3ra-1096/14 Mun. Chişinău Judecător: M. Ţurcan Curtea de Apel Chişinău Judecători: D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 24 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Duca Valeriu în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Duca Valeriu către SA „Moldcell”, privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014, CONSTATĂ : La 16 mai 2013 reclamantul Duca Valeriu a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Î.M.

„Moldcell” S.A cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că, în privinţa unor cetăţeni necunoscuţi Procuratura or. Orhei a pornit cauza penală pe faptul întrunirii elementelor componenţei de infracţiuni prevăzute de art. 287 Cod Penal al Republicii Moldova, acţiuni care au fost săvîrşite în raport cu feciorul său - Duca Eugeniu. Totodată, a mai indicat reclamantul că, s-a adresat de nenumărate ori către Inspectoratul de Poliţie or. Orhei şi Procuratura Orhei cu demersuri privind interpelarea companiei Î.M. „Moldcell” S.A., referitor la solicitarea descifrărilor telefonice ale apelurilor parvenite la numărul de telefon al reclamantului în perioada de timp 13.09.2010 ora 18:00-22:00.

A mai indicat reclamantul că, este abonatul Î.M. „Moldcell” S.A. iar la data de 13.09.2010 pe numărul său de telefon, de pe un număr ascuns potenţialul infractor a efectuat un apel telefonic. La data de 16.03.2012, potrivit încheierii emise de Judecătoria Orhei, procurorul Procuraturii Orhei, Sergiu Bodorin, a dat indicaţii ofiţerului de urmărire penală Valeriu Burdujan să efectueze respectiva interpelare pe numele Î.M. „Moldcell” S.A. La 24.01.2013, procurorul i-a comunicat reclamantului, că informaţia solicitată nu a putut fi obţinută de la pîrîtă din motive tehnice. Mai indică reclamantul că, la data de 07.03.2013, s-a adresat cu o cerere scrisă către pîrît, solicitînd să-i fie explicat motivele tehnice care au împiedicat furnizarea 1 informaţiei solicitate.

La 04.04.2013, a primit refuz din partea companiei, pe motiv că informaţia enunţată ţine de confidenţialitatea datelor de urmărire penală. Consideră reclamantul că, aţiunile pîrîtului sunt o încălcare a art. 34 din Constituţia Republicii Moldova şi art. 10 CEDO, care garantează dreptul la informaţie. Reclamantul a solicitat obligarea pîrîtului de a comunica motivele tehnice care au servit drept imposibilitate pentru comunicarea răspunsului la interpelarea Inspectoratului de Poliţie Orhei şi încasarea din contul pîrîtului în beneficiul său a sumei de 50 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 octombrie 2013, acţiunea înaintată de către Duca Valeriu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor prezente şi apreciate din punct de vedere al pertinenţei, admisibilităţii, veridicităţii iar în ansamblu a constatat cu certitudine că, cerinţele invocate în acţiune, nu se încadrează în prevederile legii. Astfel, instanţa a conchis că, informaţia solicitată de către reclamant este supusă conform art. 212 Cod Penal al Republicii Moldova, unui regim juridic specific, a cărei circulaţie este limitată de necesitatea asigurării confidenţialităţii urmăririi penale. Interesul lui Duca Valeriu de a obţine informaţia respectivă este supusă unei limitări legitime, care ţine de buna desfăşurare a urmăririi penale.

În partea ce ţine de prejudiciul moral în mărime de 50 000 lei, instanţa a indicat că conform prevederilor art. 1398 alin. (1) Cod Civil al Republicii Moldova sunt aplicabile în cazul în care o parte a acţionat faţă de altă parte în mod ilicit, cu vinovăţie, ceea ce nu se referă la speţa dată. Invocînd ilegalitatea hotărîrii instanţei de fond, la data de 16 octombrie 2013, Duca Valeriu, a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 octombrie 2013, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea privind contestarea actului administrativ să fie admisă în sensul declarat. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014 s-a respins apelul declarat de către Duca Valeriu şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei sect.

Botanica, mun. Chişinău din 10 octombrie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Duca Valeriu a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei sect.

Botanica, mun. Chişinău din 10.10.2013 cu emiterea unei hotărîrî privind admiterea integrală a acţiunii. La 21.08.2014 ÎM „Moldcell” SA a înaintat referinţă prin care a solicitat respingerea recursului declarat de către Duca Valeriu cu menţinerea hotărîrii 2 Judecătoriei Botanica din 10.10.2013 şi Deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06.05.2014. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Duca Valeriu asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Duca Valeriu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Duca Valeriu, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Duca Valeriu către SA „Moldcell”, privind contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 4