2ra-2284/14 — Restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă: V. Stratan dosarul nr. 2ra-2284/14 instanţa de apel: N. Craiu, M. Guzun, L. Popova DECIZIE 15 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu, Judecătorii Valentina Clevadî, Iuliana Oprea, Ion Druţă, Vladimir Timofti examinînd, fără participarea părţilor, recursurile declarate de către Căpăţînă Victor, Consiliul mun. Chişinău şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Căpăţînă Victor împotriva Consiliului mun. Chişinău, Primăriei mun. Chişinău, Consiliului or. Sîngera, Primăriei or.

Sîngera şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Căpăţînă Victor, admis apelul Consiliului mun. Chişinău şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova şi modificată hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 17 septembrie 2013, c o n s t a t ă La 07 mai 2012 Căpăţînă Victor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chişinău şi Consiliului or. Sîngera cu privire la restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice şi repararea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că bunelul său, Căpăţînă Ion, a.n. 1867, la 04 aprilie 1945 a fost condamnat la închisoare pe un termen de 10 ani, cu confiscarea averii personale, în baza art. 54-1 „a” Cod penal RSSU, din motive politice. Ispăşind pedeapsa în lagărul Cricova, r-ul Criuleni, Căpăţînă Ion a decedat la 06 aprilie 1946, la vîrsta de 79 ani. Prin deciza Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2001, Căpăţînă Ion a fost reabilitat, cu clasarea cazului din lipsa în acţiunile acestuia a componenţei de infracţiune, totodată fiind declarat victimă al represiunilor politice, fapt confirmat prin certificatul eliberat de către Procuratura Generală la 19 noiembrie 2007. Menţionează reclamantul că dînsul este unicul moştenitor al lui Căpăţînă Ion.

Indică reclamantul că, prin certificatul de arhivă nr. 24-12/5580 din 10 decembrie 2007, eliberat de Arhiva Naţională, precum şi prin declaraţiile martorilor se confirmă că bunelul său, Căpăţînă Ion, pînă a fi condamnat, a dispus de bunuri mobile şi imobile. În baza certificatului de arhivă susmenţionat şi a certificatului Primăriei or. Sîngera nr. 418 din 27 mai 2009 a fost întocmit raportul de evaluare nr. 0274924 din 03 martie 2010, prin care bunurile supuse confiscării au fost evaluate la suma de 1 639 966 lei. Pe parcursul examinării pricinii, reclamantul şi-a majorat pretenţiile, solicitînd restituirea în natură sau contravaloarea bunurilor mobile şi imobile suspuse confiscării în mărime de 1 857 038 lei şi compensarea prejudiciului moral evaluat la 1 000 000 lei şi a cheltuielilor de judecată pentru asistenţă juridică în sumă de 85 000 lei.

Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 30 aprilie 2013 s-a atras în proces în calitate de copîrîţi Ministerul Finanţelor, Primăria mun. Chişinău şi Primăria or. Sîngera. Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 17 septembrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial, fiind dispusă restituirea cu drept de proprietate lui Căpăţînă Victor de la Consiliul mun. Chişinău, bunurile în natură sau recuperarea valorii acestora conform listei averii confiscate în sumă de 1 857 038 lei. S-a dispus încasarea de la Consiliul mun. Chişinău în beneficiul lui Căpăţînă Victor suma de 85 000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistenţă juridică. În rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014 apelul declarat de către Căpăţînă Victor a fost respins, iar apelul Consiliului mun. Chişinău şi Ministerului Finanţelor admis, fiind modificată hotărîrea primei instanţe, prin excluderea din lista bunurilor confiscate a terenurilor şi micşorarea sumei compensaţiei încasate în beneficiul lui Căpăţînă Victor de la suma de 1 857 038 lei la suma de 439 331,35 lei, şi sumei compensaţiei pentru asistenţă juridică de la 85 000 lei la 5 000 lei, în rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută. La 28 mai 2014 Căpăţînă Victor a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei recurate şi hotărîrii primei instanţe în partea respingerii pretenţiilor, cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii.

Recurentul Căpăţînă Victor în motivarea recursului a indicat că la emiterea hotărîrilor judecătoreşti, instanţele ierarhic inferioare au apreciat arbitrar circumstanţele pricinii şi au aplicat eronat normele de drept material. La 30 mai 2014 împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014 a declarat recurs şi Consiliul mun. Chişinău, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei recurate şi hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Recurentul Consiliul mun. Chişinău în motivarea recursului a indicat că Căpăţînă Victor nu a dovedit că anume bunurile pe care le-a indicat în acţiunea au fost confiscate în timpul arestării lui Căpăţînă Ion.

Mai indică, recurentul că certificatul nr. 418 din 27 mai 2009, eliberat de Primăria or. Sîngera în baza declaraţiilor unor martori, nu constituie drept probă pertinentă şi admisibilă în cazul dat. 2 La 16 iunie 2014 recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014 a declarat şi Ministerul Finanţelor, solicitînd admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acţiunii. Recurentul Ministerul Finanţelor în motivarea recursului a indicat că instanţele judecătoreşti au interpretat eronat legea materială aplicabilă litigiului în cauză, şi anume art. 121 al.

(4) din Legea nr. 1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, potrivit căruia Comisia identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale. La 16 iunie 2014 în adresa Consiliului mun. Chişinău, Consiliului or. Sîngera şi Ministerului Finanţelor a fost expediată copia recursului declarat de către Căpăţînă Victor, în adresa lui Căpăţînă Victor, Consiliului or. Sîngera şi Ministerului Finanţelor – recursul Consiliului mun. Chişinău, iar la 18 iunie 2014 în adresa Consiliului mun.

Chişinău, Consiliului or. Sîngera şi lui Căpăţînă Victor – recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. La 18 iulie 2014 Consiliul mun. Chişinău a depus referinţă la recursul declarat de către Căpăţînă Victor, în care a solicitat respingerea acestuia. La 21iulie 2014 Căpăţînă Victor a depus referinţă la recursurile declarate de către Consiliul mun. Chişinău şi Ministerul Finanţelor, solicitînd respingerea recursurilor menţionate. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei motivate a instanţei de apel a fost expediată în adresa părţilor de către Curtea de Apel Chişinău la 11 martie 2014. Astfel, recursurile lui Căpăţînă Victor şi Consiliului mun.

Chişinău sunt declarate în termen. Referitor la recursul declarat de către Ministerul Finanţelor, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie îl consideră la fel depus în termen, ţinînd cont de termenul rezonabil în care înştiinţarea a ajuns la destinaţie, prin intermediul serviciului ÎS „Poşta Moldovei”. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 06 august 2014 recursurile lui Căpăţînă Victor, Consiliului mun. Chişinău şi Ministerului Finanţelor au fost declarate admisibile. În conformitate cu art. 444 CPC, prezentul recurs se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursurilor şi obiecţiile expuse în referinţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de către Căpăţînă Victor neîntemeiat şi necesar de respins, iar recursurile declarate de către Consiliul mun.

Chişinău şi Ministerul Finanţelor întemeiate şi care urmează a fi 3 admise cu casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere parţială a acţiunii, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. Materialele dosarului, şi anume certificatul de reabilitare nr. 21-886/07 din 19 noiembrie 2007, atestă faptul că Căpăţînă Ion, a.n.

1867, originar şi locuitor din satul Sîngera, judeţul Chişinău, tras la răspundere penală din motive politice în baza art. 54-1 „a” Cod penal al RSSU şi condamnat la 04 aprilie 1945 la 10 ani privaţiune de libertate cu confiscarea averii personale, a fost reabilitat la 24 aprilie 2001 prin decizia Curţii Supreme de Justiţie cu clasarea cazului din lipsa în acţiunile acestuia a componenţei de infracţiune. Certificatul în cauză atestă şi faptul că Căpăţînă Ion a fost declarat victimă a represiunilor politice în conformitate cu art. 3 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice.

Potrivit certificatului de arhivă nr. 24-12/5580 din 10 decembrie 2007, eliberat de Arhiva Naţională, în fondul arhivistic al Palatei Agricole a judeţului Lăpuşna, în ancheta agricolă pentru anul 1942 din comuna Sîngera, judeţul Lăpuşna, Căpăţînă Ion este înscris ca proprietar al 3 ha teren arabil, 0,25 ha vii, 0,75 păşuni, pentru anul 1943 – proprietar al 5 ha teren arabil, 0,50 ha păşuni, 2 boi, un car pentru boi, un plug, o secerătoare simplă, iar pentru anul 1944 – proprietar al 29,50 ha teren arabil, 2 ha fîneţe naturale, 0,25 ha vii, 8 ha păşuni, 0,25 ha păduri, 2 ha teren neproductiv, 1 bou, 1 viţel, 15 oi, 2 miei, 5 păsări de curte, o vînturătoare, o batoze porumb naturale.

Recurentul-reclamant Căpăţînă Victor, fiind unicul moştenitor al lui Căpăţînă Ion, decedat la 06 aprilie 1946, a formulat prezenta cerere de chemare în judecată, avînd ca obiect revendicarea în natură sau contravaloarea bunurilor supuse confiscării în mărime de 1 857 038 lei, precum şi compensarea prejudiciului moral drept despăgubire în mărime de 1 000 000 lei. În susţinerea pretenţiilor sale, a prezentat certificatul nr. 418 din 27 mai 2009, eliberat de Primăria or.

Sîngera, care fiind întocmit în baza declaraţiilor martorilor Russu Mihail, Chiorescu Nicolae şi Russu Vasilii, precum şi datelor din arhivă, enumeră mai multe bunuri de care dispunea Căpăţînă Ion la momentul arestării în anul 1944, şi anume zdrobilcă de fărămiţat struguri – 1 unitate, teasc – 1 unitate, maşină de bătut porumb – 1 unitate, cîntar cu greutatea de pînă la 1000 kg – 1 unitate, boronă de fier – 4 unităţi, plug de fier cu 2 cuţite – 2 unităţi, plug de fier cu 1 cuţit – 2 unităţi, rîşniţă de fărămiţat porumb – 1 unitate, butoi de lemn stejar (400- 500 l) – 8 unităţi, boi de tracţiune – 2 unităţi, car pentru boi – 1 unitate, porci cu greutatea 100 – 200 kg – 10 unităţi, scroafe cu greutatea 160 – 180 kg – 2 unităţi, vier porc cu greutatea 150 – 160 kg – 1 unitate, oi – 80 unităţi, miei – 10 unităţi, păsări – 70 unităţi, grîu roada anului – 12 tone, orz – 6 tone, porumb – 30 tone, covor moldovenesc de lînă 2,5/3,5 m – 1 unitate, covor moldovendesc de lînă 2,5/4,0 m – 2 unităţi, masă de lemn – 1 unitate, scaune de lemn – 12 unităţi, dulap pentru haine – 2 unităţi, teren arabil – 29,5 ha, teren fîneţe naturale – 2 ha, teren cu vie – 2,25 ha, teren păşune – 8 ha, teren neproductiv – 2 ha, teren sub păduri – 0,25 4 ha, vînturătoare pentru cereale – 1 unitate, maşină pentru treeratul cerealelor – 1 unitate.

Conform art. 12 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992, cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor. Nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice. În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora.

Conform art. 121 al. (4) din aceiaşi lege, Comisia identifică bunurile ce urmează a fi restituite şi determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că certificatul nr. 418 din 27 mai 2009, eliberat de Primăria or. Sîngera nu reprezintă, în sensul prevederilor normei de drept enunţate, un act doveditor că anume aceste bunuri a posedat Căpăţînă Ion la momentul condamnării în anul 1944. Mai mult ca atît, acest certificat relevă împrejurarea că în arhiva Primăriei or.

Sîngera nu există acte ce atestă confiscarea bunurilor din gospodăriile persoanelor represate, inclusiv şi a lui Căpăţînă Ion. În circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, instanţa de recurs consideră că în cazul speţei în vederea despăgubirii în urma reabilitării lui Căpăţînă Ion urmează a fi luat la bază doar certificatul de arhivă nr. 24-12/5580 din 10 decembrie 2007, care este unicul act, anexat la materialele dosarului, eliberat de arhivă ce are forţă probantă în sensul 121 al. (4) din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice şi doar în privinţa bunurilor mobile indicate în acesta.

Or, conform art. 12 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice şi art. 4 Cod funciar, terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice, nu se restituie cetăţenilor supuşi represiunilor politice.

Drept consecinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie va reţine spre încasare a despăgubirii doar în privinţa bunurilor mobile, atestate prin certificatul de arhivă nr. 24-12/5580 din 10 decembrie 2007, şi anume în privinţa bunurilor posedate de către Căpăţînă Ion în anii 1943 – 1944, adică pînă la condamnare: 3 bou, 1 viţel, 15 oi, 2 miei, 5 păsări de curte, un car pentru boi, un plug, o secerătoare, o vînturătoare, o batoză porumb natural, astfel urmînd a fi dispusă încasarea în beneficiul lui Căpăţînă Victor suma de 218 842 lei, şi anume pentru 3 boi şi 1 viţel – 47 600 lei, 15 oi – 8400 lei, 2 miei 5 – 700 lei, 5 păsări – 600 lei, car pentru boi – 4 697 lei, un plug – 1319 lei, secerătoare – 2026 lei, vînturătoare – 150 000 lei şi batoză pentru porumb – 3500 lei, costul acestora rezultînd din raportul de evaluare nr. 0274924, întocmit de către Camera de Comerţ şi Industrie şi certificatul nr. 18-01/277 din 09 decembrie 2008, eliberat de întreprinderea de stat „Moldagroteh” pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, anexate la materialele dosarului.

Referitor la pretenţiile recurentului-reclamant Căpăţînă Victor privind despăgubirea morală pentru represiunea bunelului său, acestea urmează a fi respinse ca fiind neîntemeiate, deoarece legislaţia în vigoare la momentul represiunii lui Căpăţînă Ion, cît şi Legea nr. 1225 din 08 decembrie 1992, nu prevăd repararea prejudiciului moral persoanelor supuse represiunilor şi ulterior reabilitate. Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate de prima instanţă şi de instanţa de apel, însă normele de drept material au fost aplicate eronat şi nu este necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Căpăţînă Victor şi de a admite recursurile Consiliului mun.

Chişinău şi Ministerului Finanţelor, de a casa hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel şi de a emite o nouă hotărîre, prin care acţiunea a o admite parţial. În conformitate cu art. 96 alin. (1) şi (11) CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile ei de asistenţă juridică, în măsura în care acestea au fost reale, necesare şi rezonabile. Cheltuielile menţionate la alin.(1) se compensează părţii care a avut cîştig de cauză dacă aceasta a fost reprezentată în judecată de un avocat. Conform bonului de plată seria DH nr. 800833 din 17 august 2012, bonului de plată seria DH nr. 800832 din 07 mai 2012, dispoziţiei de încasare nr. 12 din 24 aprilie 2011 şi dispoziţiei de încasare nr. 10 din 03 ianuarie 2011, atestă achitarea de către Căpăţînă Victor în beneficiul avocatului Cucu Pavel a sumei de 85 000 lei cu titlu de costul serviciilor juridice (f.d.

64-67). Se reiterează că conform normelor de drept procesual civil naţional şi jurisprudenţei constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o despăgubire a cheltuielilor pentru asistenţă juridică, poate fi acordată doar în cazul când acestea sunt necesare, reale şi rezonabile după cuantum (speţa Rossi şi Variale c. Italiei, hotărârea din 03 iunie 2014). Astfel, în circumstanţele enunţate şi în contextul normelor de drept citate supra, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că avocatul Cucu Pavel efectiv a prestat către Căpăţînă Victor servicii de asistenţă juridică, ultimul fiind îndreptăţit la o compensare a cheltuielilor suportate, deoarece sunt reale şi necesare, însă cuantumul acestora nu satisfac criteriul rezonabilităţii.

Cu referire la cuantumul compensaţiei cheltuielilor de asistenţă juridică, instanţa de recurs consideră că suma de 5 000 lei este una corespunzătoare situaţiei din speţă, proporţională muncii efectiv prestate de către avocat şi criteriului legal al rezonabilităţii. 6 În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Căpăţînă Victor. Se admit recursurile declarate de către Consiliul mun. Chişinău şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova. Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 martie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 17 septembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Căpăţînă Victor împotriva Consiliului mun. Chişinău, Primăriei mun. Chişinău, Consiliului or. Sîngera, Primăriei or. Sîngera şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice şi repararea prejudiciului moral, şi se emite o nouă hotărîre prin care: Se încasează de la Consiliul mun. Chişinău în beneficiul lui Căpăţînă Victor suma de 218 842 (două sute optsprezece mii opt sute patruzeci şi doi) lei cu titlu de compensaţie pentru bunurile confiscate a persoanei reabilitate şi suma de 5 000 (cinci mii) lei cu titlu de cheltuieli pentru asistenţă juridică.

În rest se respinge acţiunea lui Căpăţînă Victor împotriva Consiliului mun. Chişinău, Primăriei mun. Chişinău, Consiliului or. Sîngera, Primăriei or. Sîngera şi Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice şi repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Vladimir Timofti 7