3ra-94/14 — Restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice

prima instanţă – S. Teleucă dosarul nr. 3ra-94/14 instanţa de apel – A. Panov, T. Pelin, Iu. Cotruță DECIZIE 19 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iulian Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Consiliul municipal Chișinău, Pîrgari Alexandra și Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena, și Capațina Dmitrii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Pîrgari împotriva Consiliului mun.

Chişinău, Consiliului orăşenesc Sângera şi Ministerul Fiananţelor al Republicii Moldova cu privire la restituirea contravalorii averii confiscate în urma represiunilor politice şi la cererea intervenienţilor principali Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena, Capațina Dmitrii şi Crîşmaru Galina împotriva Consiliului mun. Chişinău, Consiliului orăşenesc Sângera cu privire la restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Capațina Mihail, Socolova Matia Criclivaia Elena, și Capațina Dmitrii şi admise apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul orășănesc Sîngera, casată hotărârea Judecătoriei Botanica mun.

Chișinău din 10 aprilie 2013 în partea admiterii acţiunii de încasare a valorii bunurilor confiscate şi emisă în partea dată o nouă hotărâre cu privire la admiterea parţială a acţiunii, în rest hotărârea fiind menţinută, c o n s t a t ă : La 04 iulie 2006, Capațina Stepan, reprezentat de Capațina Victor, a depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chişinău şi Consiliului orăşenesc Sângera cu privire la restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 14 martie 2006 s-a adresat cu o cerere prealabilă către pîrîţi prin care a solicitat restituirea averii confiscate în urma represiunilor politice, însă cererile în acest sens au fost respinse pe motive formale de către Consiliul municipal Chişinău şi Consiliul orăşenesc Sîngera.

1 Susţine că la 06 iulie 1949, Capațina Stepan, a fost represat politic împreună cu părinţii săi Capațina Tudor şi Capațina Pelagheia familia sa fiindu-le totodată confiscată averea şi anume: casa de locuit nr. 42 „a” din str. 31 August 1989, or. Sângera, mun. Chişinău, lotul de pământ aferent casei de locuit, casă de locuit asupra beciului din două odăi şi bucătărie cu suprafaţa de 45 m.p. acoperită cu oale, beci de piatră cu suprafaţa de 18m.p şură pentru animale şi depozitarea cerealelor cu suprafaţa de 60 m.p.,vânturătoare pentru cereale (1 unit.), zdrobilcă de fărâmiţat poama (1 unit.), cântar pentru marfa cu greutatea de 200 kg.

(1 unit.), maşină de bătut porumb (1 unit.), plug de metal cu două cuţite (1 unit.), plug de metal cu un cuţit (1 unit.), boroană din fier (2 unit.), râşniţă de porumb (2 unit.), dulap pentru haine (2 unit.), scaune 10 unit, masă mare de lemn (2 unit.), covor moldovenesc din lână (2,5x4) (3 unit.), butoi de lemn de stejar cu volum 500 litri (6 unit.), car de boi (1 unit.), căruţă asamblată la atelier artizanat (1 unit.), gard din scândură din lemn tivită, cu grosimea de 0,03 m şi lungimea de 6 m., h-1,80 m., 100m/l, poartă din lemn (1 unit.), oi mulgătoare şi miei - 60 capete, vaci mulgătoare - 2 capete, boi de tracţiune-2 capete, purcei - 1 cap., pământ păşune - 8,25 ha, pământ vie - 0,5 ha.

Susţine reclamantul, că din toate bunurile confiscate i-au fost restituit doar imobilul - casa de locuit nr. 42 „a” din str. 31 August 1989, or. Sângera și pământul aferent cu suprafaţa de 0,07 ha. în temeiul hotărârilor judecătoreşti din 24 ianuarie 2000 şi 14 iunie 2005. Solicită restituirea în natură sau recuperarea valorii bunurilor material și anume: lotul de pământ aferent casei de locuit nr. 42 „a” din str. 31 August 1989, or. Sângera cu suprafața de 0,11ha, pămînt pășune cu suprafața de 8,25 ha, pămînt cu vie cu suprafața de 0.50 ha, 6 butoaie de lemn a cîte 500 litri, 60 de oi, 2 vaci mulgătoare, 2 boi de tracțiune, un purcel, 6 m3 de lemn, casa de locuit asupra beciului cu 2 odăi și bucătărie cu suprafața de 45 m.p și beciul din piatră cu suprafața de 18 m.p și valoarea celorlalte bunuri confiscate pe care le apreciază în sumă totală de 200 000 lei.

La data de 05 iulie 2007, reclamantul a depus o cerere de modificare a acţiunea prin care și-a majorat cuantumul acesteia, prin retrocedarea următoarei averi şi bunuri mobiliare şi circulante: pământ - 8 ha, semănături de toamnă din anul 1948 grâu - 2,50 ha, semănături de primăvară a anului 1949 orz de vară - 0,50 ha, mălai - 0,25 ha, popuşoi - 1,50 ha, fasole - 0,15 ha, răsărită - 1,25 ha, cartofi - 0,05 ha, pământ - 3 ha, semănături de toamnă din anul 1948 grâu - 1 ha, semănături de primăvară a anului 1949 orz de vară - 0,05 ha, mălai - 0,5 ha, popuşoi -1 ha, și răsărită - 0,45 ha. Prin încheierea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 14 decembrie 2008 s-a dispus înlocuirea reclamantului Căpățină Stepan cu succesorul său Pîrgari Alexandra, care este sora defunctului şi fiica lui Capațina Tudor şi Capațina Pelagheia, moştenitoare de gradul I. La 14 iunie 2010, Pîrgari Alexandra, reprezentat de Căpăţină Victor a depus o cerere de majorare a cuantumului cerinţelor sale, solicitând repunerea în termen înaintării acţiunii în judecată, încasarea echivalentului valorii pământului arabil, cu vie şi păşune în sumă de 492318,75 lei, costului produselor agricole în sumă de 54091 lei, echivalentul obiectelor casnice şi agricole în sumă de 152798 lei, echivalentului casei de locuit cu construcţiile accesorii în sumă de 254592 lei, restituirea beciului din piatră cu suprafaţa de 18 m.p.

cu terenul aferent de 0,11 ha şi încasarea prejudiciului moral în mărime de 500000 lei. 2 Prin cererea de concretizare reprezentanţii reclamantei au solicitat suplimentar încasarea şi sumei de 18050 lei, pentru produsele agricole conform raportului de expertiză din 16 martie 2009, scrisorii Biroului naţional de statistică din 05 iunie 2009 și certificatului de arhivă din 04 iulie2007. Ulterior, reclamanta a mai depus o cerere suplimentară, prin care a solicitat încasarea din contul Primăriei mun. Chişinău şi Primăriei or. Sîngera cheltuielile de judecată care sunt formate din cheltuieli pentru evaluarea bunurilor de către ÎS „Cadastru” şi Camera de Comerţ şi industrie ce constituie suma de 2944 lei şi cheltuieli pentru asistenţă juridică ce constituie 95380 lei, iar în total cheltuielile de judecată în mărime de 98324,23 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 27 iulie 2010, a fost repusă în termen cererea de chemare în judecată înaintată de Capaţina Stepan şi admisă acţiunea parţial, fiind obligat Consiliul orăşenesc Sîngera de a restitui Alexandrei Pîrgari beciul din piatră cu suprafaţa de 18 m.p. şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,11 ha, amplasat pe str. 31 august 42, or. Sîngera, mun. Chişinău, încasat de la Consiliul orăşenesc Sîngera în beneficiul lui Pîrgari Alexanda echivalentul produselor agricole confiscate în sumă de 18050 lei, echivalentul valorii pămîntului confiscat în sumă de 492318, 75 lei şi suma de 32944,23 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În rest acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 aprilie 2011a fost admis apelul declarat de Consiliul orăşenesc Sîngera, casată hotărîrea primei instanţe şi restituită pricina la rejudecare în aceiaşi instanţă de judecată, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena, şi Capațina Dmitrii au depus cererea separată cu privire la încuviinţarea intervenirii în proces în calitate de intervenienţi principali. În motivarea cererii au invocat că bunelul lor, Capațina Fiodor Ion, la 4 aprilie 1945 a fost condamnat de către Tribunalul militar al trupelor NCVD al RSSM în temeiul art. 54-1 „a” din Codul Penal al Ucrainei şi în temeiul art. 2 al Ucazului Prezidiului Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice din 19 aprilie 1943, la 20 de ani de deportare şi muncă silnică cu confiscarea întregii averi, ce-i aparţinea.

La fel invocă că, în conformitate cu Hotărârea Sovietului Miniştrilor al RSSM nr. 509 din 28 iunie 1949 „Cu privire la deportarea din RSSM a familiilor de culaci, foşti moşieri, mari comercianţi”, bunica, Capațina Pelagheia, împreună cu fiul său (tatăl lor), Capațina Ion, şi ceilalţi copii ai săi a fost deportată din Republica Moldova în regiunea Tiumeni cu confiscarea întregii averi. Prin art. 1 al Decretului Prezidiului Sovietului Suprem al URSS din 16 ianuarie 1989 „Cu privire la măsurile suplimentare întru restabilirea echităţii faţă de victimele represiunilor din anii 30-40 şi începutul anilor 50, bunica, Capațina Pelagheia şi tatăl lor, Capațina Ivan au fost reabilitaţi, iar prin decizia Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 24 aprilie 2001 bunelul, Capațina Fiodor, a fost reabilitat cu clasarea cauzei penale din lipsa componenţei de infracţiune în acţiunile sale.

Afirmă că sunt moştenitori ai buneilor şi al tatălui: Capațina Fiodor, Capațina Pelagheia şi Capațina Ion se confirmă prin actele de stare civilă. Menţionează că la momentul condamnării bunelul lor dispunea de bunuri mobile şi imobile: teren arabil - 9,5 ha, vii productive - 0,5 ha, păşuni naturale - 1,68 ha, 2 boi, 3 o vacă, doi mânzaţi, 8 oi, un miel de prăsilă, un porc, 15 păsări, un car pentru boi şi un plug, (care nu au fost evaluate până în prezent). De asemenea indică că la data de 8 iulie 1949, după deportarea bunicii, Capațina Pelagheia împreună cu copiii săi, au fost confiscate bunuri imobile (case de locuit, şoproane, sarai, beci, ţarc ş.a.) în valoare totală de 773510 lei, precum şi bunuri mobile în valoare totală de 45727 lei şi produse agricole în valoare de 26638 lei, suţinînd că valoarea totală a bunurilor confiscate după deportarea bunicii constituie 845875 lei.

Solicită, admiterea acţiunii formulate prin cererea de intervenţie în nume proprii, cu încasarea din contul pârâţilor în beneficiul lor valoarea bunurilor confiscate de la bunelul Capațina Fiodor prin sentinţa Tribunalului Militar din 04 aprilie 1945 şi valoarea bunurilor confiscate de la Capațina Pelagheia la 08 iulie 1949 în valoare totală de 845875 lei. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 09 decembrie 2011, au fost admişi în proces în calitate de intervenienţi principali Capaţina Mihail, Capaţina Dmitrii, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi totodată atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Căpăţină Petru.

În cadrul dezbaterilor judiciare, Pîrgari Alexandra, reprezentată de avocatul Pavel Cucu, a depus o cerere de concretizare a cerinţelor cu privire la retrocedarea ori recuperarea valorii bunurilor imobile şi mobile confiscate ilegal, solicitînd recunoaşterea Alexandrei Pîrgari în calitate de moştenitor legal de gradul I a averii părinţilor săi Capaţina Tudor şi Capaţina Pelaghia, rămase după decesul acestora, şi anume, obligarea Consiliului şi Primăria or. Sîngera de a-i restitui Alexandrei Pîrgari beciul din piatră cu suprafaţa de 18 m.p. şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,11 ha amplasat pe str. 31 august nr. 42, or. Sîngera. mun. Chişinău şi încasare din contul Consiliului municipal Chişinău,Primăriei mun.

Chişinău şi Consiliului şi Primăriei or. Sîngera în beneficiul Alexandrei Pîrgari echivalentul valorii bunurilor confiscate, produselor agricole şi a terenului de pămînt arabil şi păşune în valoare de 1290101 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 700000 lei. Tot în cadrul dezbaterilor judiciare Crîşmaru Galina, reprezentată de Isiumbeli Valeriu a depus o cerere prin care a solicitat atragerea sa în proces în calitate de intervenient principal şi recunoaşterea ei ca moştenitor legal prin reprezentanţă a 1/12 cotă parte a averii succesorale rămase după decesul lui Capaţina Tudor, Capaţina Pelagheia Capaţina Stepan, Capaţina Evghenia, constituită din beciul din piatră cu suprafaţa de 18 m.p.

şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,11 ha, amplasat pe str. 31 August 1989, nr. 42 din or. Sîngera, mun. Chişinău şi determinarea proprietăţii sale asupra 1/12 cotă parte din averea succesorală cu încasarea în mod solidar din contul pârâţilor a 1/12 parte din valoarea bunurilor confiscate în sumă de 1290101 lei, ceia ce constituie suma de 107508 lei. În motivarea cererii a indicat că mama ei, Paşcova (Căpățină) Evghenia Stepan, a.n. 1945 a fost deportată la 28 mai 1949, iar ulterior a fost reabilitată, însă pe parcursul vieţii sale s-a îmbolnăvit de insuficienţă renală, care a adus la deces. Consideră că, conform Codului civil redacţie veche are dreptul la cota obligatorie din masa succesorală, chiar şi dacă există testament.

Susţine că fiind reprezentanţa mamei sale are dreptul la 1/12 din averea succesorală după decesul bunelului Capaţina Stepan şi din bunurile străbunelului 4 Capaţina Fiodor fiind reprezentanţa lui Capaţina Stepan în locul mamei după decesul lui. Pentru argumentarea a cotei de 1/12 din averea succesorală a invocat că, după decesul lui Capaţina Fiodor Ion, decedat la 05 martie 1976 a fost eliberat testament pe numele lui Capaţina Ivan şi în temeiul lui a fost eliberat certificat de moştenitor testamentar la 08 aprilie 1980 cu nr. 803. Averea după decesul lui Capaţina Fiodor din bunurile care au rămas au trecut în gestiunea soţiei Capaţina Pelagheia Iacob, care la rândul ei în 1978 a decedat. Consideră că după decesul Pelagheei Capaţina bunurile succesorale care se solicită se împart între trei moştenitori din 1/2 cotă-parte a câte 1/6 coteă-parte şi anume lui Capaţina Ion, Capaţina Stepan şi Pîrgari Alexandra.

După decesul lui Căpățină Stepan la 21 aprilie 2008, ceia ce se confirmă prin extrasul din actul de deces bunurile lui inclusiv şi 1/6 din averea succesorală după decesul mamei lui în temeiul testamentului din 25 martee 2008, a fost testat feciorului Capaţina Petru, care a întrat în posesia averii succesorale primind casa de locuit de pe str. 31 August 1989, nr. 42 din or. Sângera, mun. Chişinău. Fiica lui Capaţina Stepan, Paşcova (Căpățină) Evghenia, fiind invalid de gradul I, avea dreptul la rezerva succesorală, ceia ce constituie 1/12 şi ca reprezentanţă după decesul Paşcova (Căpățină) Evghenia, respectiv cotă de 1/12 îi revine dînsei. Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 30 martie 2012, a fost admisă în proces în calitate de intervenient principal şi Galina Crîşmaru. Prin hotărârea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 10 aprilie 2013 au fost respinse cererile de chemare în judecată a intervenienţilor principali Socolova Maria, Criclivaia Elena, Capațina Dmitrii şi Crîşmaru Galina, iar acţiunea lui Căpăţină Stepan a fost admisă parţial şi recunoscut Capațina Tudor (Fiodor) şi Capațina Pelaghia ca proprietari a bunurilor indicate în documentele eliberate de Arhiva de Stat a Republicii Moldova, inclusiv partea aflată în or.

Tiraspol în temeiul certificatelor de arhiva de stat nr. 24-12/603 din 13 martie 2006, nr. 24-12/2172 din 04 iulie 2007, nr. 24- 12/6025 din 27 decembrie 2007, lista bunurilor nr. 10388/16 din 08 august 1949, actul cu lista bunurilor confiscate din 08 august 1949, lista bunurilor din 08 iulie1949 pe 3 file, toate din dosarul nr. 146 din arhivă, eliberate cu nr. 06-14/936 din 08 iunie 2010, s-a recunoscut Pîrgari Alexandra în calitate de moştenitor de gradul I a proprietăţii succesorale a părinţilor decedaţi Capațina Tudor (Fiodor) şi Capațina Pelaghia, inclusiv a bunurilor confiscate conform documentelor de arhivă, s-a obligat Consiliul şi Primăria or. Sângera de a a-i restituie Alexandrei Pîrgari beciul din piatră cu suprafaţa totală de 18 (optsprezece) m.p.

şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,11 ha din mun. Chişinău, or. Sângera, str. 31 August 1989, nr. 42, s-a încasat în mod solidar de la Consiliul mun. Chişinău şi Primăria mun. Chişinău, Consiliului şi Primăria or. Sângera în beneficiul Alexandrei Pîrgari echivalentul valorii bunurilor confiscate, produselor agricole și a terenurilor de pămînt arabil şi păşune în valoare de 1290101 lei, conform documentelor eliberate de Arhiva de Stat a Republicii Moldova, inclusiv partea aflată în or. Tiraspol, s-a încasat în mod solidar de la Consiliul mun. Chişinău şi Primăria mun. Chişinău, Consiliului şi Primăria or. Sângera în beneficiul Alexandrei Pîrgari cheltuielile de judecată, ce constituie cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 140380 lei, s-a încasat în mod solidar de la Consiliul mun.

Chişinău şi Primăria mun. Chişinău, Consiliului şi Primăria or. Sângera în beneficiul Alexandrei Pîrgari prejudiciul 5 moral în mărime de 30000 lei, iar în rest pretenţiile Alexandrei Pîrgari au fost respinse ca neîntemeiate. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013, apelul declarat de Consiliul municipal Chişinău a fost restituit ca depus tardiv. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013, fost respins apelul declarat de către Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena și Capațina Dmitrii, au fost admise apelurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliul orășănesc Sîngera, casată hotărîrea primei instanțe în partea respingerii echivalentului valorii terenurilor cu suprafața de 0,11 ha din str. 31 August 1989 nr. 42 or.

Sîngera mun. Chișinău și a prejudiciului moral în sumă de 30000 lei și emisă în această parte o nouă hotărîre prin care cerinţele au fost respinse. Totodată a fost micșorată suma cu titlu de cheltuieli de asistență juridică încasată în mod solidar de la Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău și Primăria or. Sîngera în beneficiul Alexandrei Pîrgari de la 140380 lei pînă la 25 000 lei, în rest hotărîrea a fost menținută. Prin încheierea Curți de Apel Chișinău din 11 noiembrie 2013, a fost corectat conținutul dispozitivului deciziei motivate din 25 septembrie 2013 prin înlocuirea textului din dispozitiv cu textul, prin care a fost respins apelul declarat de către apelanţii Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capațina Dmitrii, ca neîntemeiat, admise apelurile declarate de către Ministerul Finanţelor şi Consiliul orăşenesc Sîngera, casată hotărârea Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău din 10 aprilie 2013 în partea admiterii acţiunii de încasare a valorii bunurilor confiscate în mod solidar de la Consiliul mun. Chişinău, Primăria mun. Chişinău, Consiliul orăşenesc Sângera, Primăria or. Sîngera a valorii bunurilor confiscate în sumă de 1290101 lei şi a prejudiciului moral şi emisă în partea dată o nouă hotărâre, prin care s-a încasat de la Consiliul mun. Chişinău în folosul Alexandrei Pîrgari prejudiciul material format din bunurile şi produsele agricole confiscate în sumă de 693818,6 lei, iar în partea încasării echivalentului valorii terenurilor arabile şi păşunilor cu suprafaţa de 17,78 ha în sumă de 596282,4 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 30000 lei pretenţiile au fost respinse ca fiind neîntemeiată.

Totodată, a fost modificată suma încasată de la Consiliul mun. Chişinău în beneficiul Alexandrei Pîrgari cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 140380 lei, prin micşorarea acesteia până la 25000 lei şi cheltuielile judiciare în sumă de 1894,23 lei, total suma micşorată pînă la 26894,23 lei. În rest hotărârea a fost menţinută. La data de 23 septembrie 2013, Consiliul municipal Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu restituirea pricinii pre rejudecare în prima instanță pentru înlăturarea erorilor judiciare. În motivarea recursului recurentul Consiliul municipal Chișinău invocă dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerând că în cadrul examinării cauzei instanțele judecătorești au aplicat eronat normele de drept material.

Cu referire la prevederile art. 121 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, invocă că comisiile speciale create de autoritățile administrației publice locale a raioanelor, în al căror teritoriu persoanele reabilitate au domiciliat la momentul reprimării, identifică bunurile ce urmează a fi restituite și determină valoarea acestora în baza documentelor ce atestă confiscarea, naționalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive și de alte 6 instituții abilitate, ori în baza altor probe legale. Iar, conform Hotărîrii Guvernului nr. 627/ din 05 iunie 2007, restituirea valorii bunurilor prin achitarea compensației persoanelor supuse represiunilor politice, precum și achitarea compensației în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice se face în baza deciziei Comisiei speciale din contul bugetului de stat.

Consideră că deoarece în speţă din cauză nu a fost emisă o decizie de către Comisia specială a autorităților administrației publice locale, sunt neîntemeiate cerințele reclamanților înaintate împotriva Consiliului municipal Chișinău, cu atît mai mult că contrar prevederilor art. 267 lit. a) CPC, reclamanții nu au respectat procedura de soluționare a pricinii pe cale extrajudiciară. Menționează că nu este de acord nici cu evaluarea efectuată de evaluator prin Raportul de evaluare a bunurilor confiscate din 26 iulie 2010, deoarece acesta a fost întocmit contrar prevederilor art. 12 alin.(9) al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, în conformitate cu care bunurile imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de către oficiul cadastral teritorial, conform prețurilor de piață în vigoare la data examinării cererii.

La data de 31 decembrie 2013, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă. În motivarea recursului a invocat că atît prima instanță cît și instanța de apel în cadrul examinării cauzei nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele importante pentru soluționarea justă a litigiului, fapt ce a dus la emiterea unei hotărîri neîntemeiate şi ilegale.

Cu referire la încasarea sumei de 25000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, susține că aceasta este neîntemeiată, deoarece suma solicitată în acest sens nu a fost confirmată prin probe pertinente, iar la admiterea cerințelor în această parte instanţa de apel a ignorat prevederile art. 96 al CPC, în conformitate cu care instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să compenseze părții care a avut cîștig de cauză cheltuielile ei de asistență juridică în măsura în care acestea au fost reale, necesare și rezonabile. La 13 decembrie 2013, Pîrgari Alexandra la fel a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel nu a examinat sub toate aspectele circumstanțele cauzei și neîntemeiat a casat hotărîrea primei instanțe în partea încasării costului terenurilor arabile și pășunilor cu suprafața de 17,78 ha ce constituie echivalentul a 596282,4 lei. Consideră că instanța de apel în acest sens a interpretat eronat prevederile art. 12 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Menționează că, faptul confiscării averii în legătură cu represiunile politice a fost constatat prin sentința Tribunalului Militar NKVD MSSR din 04 aprilie 1945, iar valoarea bunurilor confiscate este confirmată prin scrisoarea Primăriei orașului Sîngera nr. CV-06 din 26 aprilie 2010, iar felul în care a fost efectuată evaluarea bunurilor nu a fost contestat nici de o parte ai procesului.

7 Totodată consideră că instanțe de apel neîntemeiat a redus suma cheltuielilor de judecată pînă la 25000 lei, deoarece litigiul în cauză este unul complicat și conform contractului de asistență juridică nr. 5/7 din 01 iunie 2006, inițial Capațina Stepan după care şi dînsa beneficiază de asistență juridică acordată de avocatul Cucu Pavel pe o perioadă de 7 ani, volumul de lucru efectuat de reprezentat fiind confirmat prin procesul-verbal de îndeplinire a lucrărilor pe dosarul în cauză, prezentat la cererea de recurs. Conform contractului de asistență juridică plata pentru asistența juridică se încasează în cote procentuale față de suma încasată. Dat fiind faptul că instanța de apel neîntemeiat a micșorat suma încasată, consideră recurenta că neîntemeiat a fost micșorată și suma încasată pentru cheltuielile de asistență juridică.

La 16 ianuarie 2014, Pîrgari Alexandra a depus o cerere suplimentară la recurs, în care a invocat dezacordul cu argumentele intimaților și instanțelor judecătorești cu referire la faptul că nu se admite restituirea terenurilor foștilor proprietari și urmaților lor decît în condițiile prevăzute de Codul Funciar, deoarece acțiunea înaintată este întemeiată în condițiile Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Susține că în caz de divergențe între aceste două norme, prima fiind generală, iar a doua special, prin prisma art. 6 alin. (3) al Legii privind actele legislative, se aplică norma specială, la caz Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. La data de 29 ianuarie 2014, Pîrgari Alexandra a mai depus un recurs suplimentar, în care a invocat că la 20 ianuarie 2014, a primit copiile cererilor de recurs depuse de Consiliul municipal Chișinău și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Consideră că atît Consiliul municipal Chișinău cît și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova nu sunt în drept să declare recurs, deoarece aceștia s-au adresat cu apel împotriva hotărîrii primei instanței tardiv. În acest sens la data de 25 septembrie 2013, instanța de apel a emis o încheiere prin care a restituit apelul Consiliului municipal Chișinău, însă asupra respectării termenului de declarare a apelului de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova la depunerea cererii de apel, instanța de apel nu s-a pronunțat.

Susține că Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova nu s-a încadrat nici în termenul de declarare a recursului împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 septembrie 2013, deoarece a depus cererea de recurs la 31 decembrie 2013, invocînd că a primit copia deciziei contestate la 31 octombrie 2013, însă, ţnînd cont de faptul că copia deciziei instanței de apel a fost expediată prin scrisoarea nr. 6784 din 24 octombrie 2013, iar Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova nu a prezentat plicul poștal cu data recepționării, depunerea recursului în termenul legal nu este probat.

Menționează că pentru a confirma data primirii copiei deciziei contestate, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova nu a prezentat datele conform registrului de intrări unde urmează a fi menţionată data recepţionării scrisorii Curții de Apel nr. 6784 din 24 octombrie 2013, cu atît mai mult că din datele prezentate de recurent scrisoarea respectivă a ajuns timp de 7 zile, ceea ce este exagerat de mult. Consideră recurenta că Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a modificat data din ștampila cu denumirea Ministerului Finanțelor de pe copia scrisorii nr. 6784 din 24 octombrie 2013, în scopul demonstrării depunerii recursului în termenul legal. La 27 decembrie 2013, Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena și Capațina Dmitrii au declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd 8 admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de admiterea acţiunii lor.

În motivarea recursului recurenții au invocat că în cadrul examinării cauzei instanțele judecătorești nu au aplicat legea care urma să fie aplicată și neîntemeiat au recunoscut-o pe Pîrgari Alexandra în calitate de moștenitor legal de gradul I al bunurilor succesorale rămase după decesul părinților Capațina Tudor și Capațina Pelagheia, deoarece, Capațina Tudor, la 05 februarie 1976 a testat toată averea fiului său Capațina Ivan care este tatăl lor și la 08 aprilie 1980 după decesul lui Capațina Tudor, Capațina Ivan a primit Certificatul de moștenitor testamentar.

Au mai invocat recurenții, că în casa rămasă după decesul buneilor Capațina Tudor și Capațina Pelagheia, a rămas să locuiască tatăl lor Capațina Ivan care a îngrijit casa a prelucrat pămîntul și a achitat impozitele, iar după decesul lui Capațina Ivan, soția acestuia Capațina Liubovi a acceptat succesiunea rămasă după deces, ulterior însă a testat toată averea fiicei sale Socolova Maria, care a primit certificatul de moștenitor testamentar la data de 17 decembrie 1993. Consideră că în conformitate cu prevederile art. 1499 Cod civil, dînşii sunt unicii moștenitori testamentari ai averii succesorale, rămase după decesul buneilor Capațina Tudor și Capațina Pelagheia și tatălui Capațina Ivan – persoane care au fost supuse represiunilor politice, și în conformitate cu art. 12 al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice ei au dreptul de a pretinde la restituirea valorii bunurilor confiscate sau contravaloarea lor, iar prin respingerea cerințelor înaintate instanțele judecătorești le-a încălcat dreptul garantat de alin. (1) art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului și Libertățile Fundamentale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 25 septembrie 2013, a fost expediată în adresa părţilor la 24 octombrie 2013, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire (f.d. 279), însă careva date care ar confirma şi recepţionarea acesteia de către părţi la materialele cauzei lipsesc. Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenții s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursuri în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursurile declarate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Pîrgari Alexandra și Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena, și Capațina Dmitrii, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel, totodată de a respinge recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva Consiliului municipal Chişinău şi Primăriei mun. Chişinău şi Consiliului orăşenesc Sîngera şi Primăriei or. Sîngera, 9 succesor în drepturi a lui Capaţina Stepan, Pîrgarii Alexandra, în urma concretizării cerinţelor sale, a solicitat retrocedarea ori recuperarea valorii bunurilor imobile şi mobile confiscate ilegal, recunoaşterea ei în calitate de moştenitor legal de gradul I a averii părinţilor săi Capaţina Tudor şi Capaţina Pelaghia, rămase după decesul acestora, obligarea Consiliului şi Primăria or. Sîngera de a-i restitui beciul din piatră cu suprafaţa de 18 m.p. şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,11 ha amplasat pe str. 31 august nr. 42, or. Sîngera.

mun. Chişinău şi încasarea din contul Consiliului municipal Chişinău,Primărei mun. Chişinău şi Consiliului şi Primăriei or. Sîngera în beneficiul Alexandrei Pîrgari echivalentul valorii bunurilor confiscate, produselor agricole şi a terenului de pămînt arabil şi păşune în valoare de 1290101 lei şi a prejudiciului moral în mărime de 700000 lei, cît şi cheltuielile de asistenţă juridică conform contractului. La rândul său Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena, şi Capațina Dmitrii, invocînd calitate sa de moştenitori testamentari ai averii succesorale rămase după decesul lui Capaţina Tudor (Fiodor) şi Capaţina Pelagheia, au depus o cerere separată prin care au solicitat încasarea din contul pârâţilor în beneficiul lor valoarea bunurilor confiscate de la bunelul Capațina Fiodor prin sentinţa Tribunalului Militar din 04 aprilie 1945 şi valoarea bunurilor confiscate de la Capațina Pelagheia la 08 iulie 1949 în valoare totală de 845875 lei.

Totodată, cererea separată a depus şi Crîşmaru Galina, prin care a solicitat atragerea sa în proces în calitate de intervenient principal şi recunoaşterea ei ca moştenitor legal prin reprezentanţă a 1/12 cotă parte a averii succesorale rămase după decesul lui Căpățină Tudor, Căpățină Pelagheia Căpățină Stepan, Căpățină Evghenia, constituită din beciul din piatră cu suprafaţa de 18 m.p. şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,11 ha, amplasat pe str. 31 August 1989, nr. 42 din or. Sîngera, mun. Chişinău şi determinarea proprietăţii sale asupra 1/12 cotă parte din averea succesorală cu încasarea în mod solidar din contul pârâţilor a 1/12 parte din valoarea bunurilor confiscate în sumă de 1290101 lei, ceia ce constituie suma de 107508 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă prin hotărârea sa a respins ca neîntemeiate acţiunile intervenienţilor principali Socolova Maria, Criclivaia Elena, Capaţina Dmitrii şi Crîşmaru Galina şi a admis parţial acţiunea Alexandrei Pîrgari, recunoscînd-o pe aceasta în calitate de moştenitor de gradul I a proprietăţii succesorale a părinţilor decedaţi, Capațina Tudor (Fiodor) şi Capațina Pelaghia, inclusiv a bunurilor confiscate, obligîndu-le Consiliul şi Primăria or. Sângera de a a-i restituie Alexandrei Pîrgari beciul din piatră cu suprafaţa totală de 18 (optsprezece) m.p. şi terenul aferent cu suprafaţa totală de 0,11 ha din mun. Chişinău, or. Sângera, str. 31 August 1989, nr. 42 şi a încasat în mod solidar de la Consiliul mun.

Chişinău şi Primăria mun. Chişinău, Consiliului şi Primăria or. Sângera în beneficiul Alexandrei Pîrgari echivalentul valorii bunurilor confiscate, produselor agricole și a terenurilor de pămînt arabil şi păşune în valoare de 1290101 lei, cheltuielile de judecată în mărime de 140380 lei şi prejudiciul moral în mărime de 30000 lei, iar în rest pretenţiile Alexandrei Pîrgari au fost respinse ca neîntemeiate. Judecând apelul declarat de către Ministerul Finanţelor al RM, Consiliul orăşenesc Sîngera, Capaţina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capaţina Dmitrii, instanţa de apel a ajuns la concluzia respingerii apelului declarat de Capaţina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capaţina Dmitrii şi admiterii apelurilor declarate de Ministerul Finanţelor al RM, Consiliul orăşenesc Sîngera, casînd hotărârea 10 primei instanţe în partea admiterii acţiunii de încasare a valorii bunurilor confiscate în mod solidar de la Consiliul mun.

Chişinău, Primăria mun. Chişinău, Consiliul orăşenesc Sângera, Primăria or. Sîngera a valorii bunurilor confiscate în sumă de 1290101 lei şi a prejudiciului moral şi pronunţînd în partea dată o nouă hotărâre, prin care a încasat de la Consiliul mun. Chişinău în folosul Alexandrei Pîrgari prejudiciul material format din bunurile şi produsele agricole confiscate în sumă de 693818,6 lei, iar pretenţiile în partea încasării echivalentului valorii terenurilor arabile şi păşunilor cu suprafaţa de 17,78 ha în sumă de 596282,4 lei şi a prejudiciului moral în sumă de 30000 lei a respinse ca neîntemeiată. Totodată, a modificat suma încasată de la Consiliul mun. Chişinău în beneficiul Alexandrei Pîrgari cu titlu de cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 140380 lei, prin micşorarea acesteia până la 25000 lei şi cheltuielile judiciare în sumă de 1894,23 lei.

În rest a menţinut hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 241 alin. (6) CPC dispozitivul hotărârii cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea şi termenul de atac al hotărârii. În sensul normei enunţate este de înţeles că concluziile instanţei expuse în partea motivată a hotărârii, trebuie să coincidă cu soluţia instanţei cuprinsă în dispozitivul hotărârii. Or, în caz contrar hotărârea este lovită de nulitate. La caz, instanţa de recurs reţine că contrar dispoziţiilor citate, soluţia dată de instanţa de apel are un conţinut neînţeles, or deşi instanţa de apel dispune casarea parţială a hotărârii primei instanţe, nu reflectă cert în dispozitiv în ce parte anume această hotărâre se casează şi respectiv fiind neclar în ce parte se menţine.

Totodată, instanţa de recurs constată că decizia instanţei de apel este una nemotivată, iar concluziile instanţei de apel sunt expuse într-o formă evazivă, incertă, fiind lipsite de consecutivitate logică şi putere de convingere, nefiind dată o apreciere cuvenită pretenţiilor formulate în prezentul litigiu în raport după cum instituie normele de drept ce reglementează acest aspect, fapt ce contravine prevederilor art. 239 CPC şi art. 241 alin. (5) CPC, Or, analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere.

Iar în conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţa de apel de către participanţii la proces.

Reieşind din limitele judecării apelului consfinţite în norma enunţată şi din specificul obiectului acţiunilor în cauză, instanţa de recurs reţine că contrar acestor prevederi, instanţa de apel judecând apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanţelor pricinii, referindu-se în mod selectiv la unele erori comise de prima instanţă, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărârii supusă apelului în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză.

În situaţia dată, reieşind din specificul acţiunii, instanţa de recurs consideră că la judecarea cauzei era necesară verificarea legalităţii hotărârii primei instanţe, cât şi 11 obiectului litigiului în baza argumentelor invocate de apelanţi, după cum impun dispoziţiile art. 373 alin. (5) CPC, pe când contrar normelor de drept procedural, instanţa de apel judecând apelurile nu s-a pronunţat şi nu a combătut toate argumentele invocate în cererile de apel, aduse în dezacordul cu hotărârea primei instanţe, cât şi conform cadrului legal ce guvernează raportul juridic supus judecării. Astfel, instanţa de recurs va remarca că în cererea de apel Capaţina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capaţina Dmitrii au insistat că sunt unicii moştenitori testamentari ai averii succesorale rămase după decesul buneilor lor Capaţina Tudor (Fiodor) şi Capaţina Pelagheia şi a tatălui lor Capaţina Ivan, persoane care au fost supuşi represiunilor politice.

Însă instanţele judecătoreşti în mod neînţeles au recunoscut-o în calitate de moştenitor legal de gradul I a bunurilor succesorale rămase după decesul lui Capaţina Tudor (Fiodor) şi Capaţina Pelagheia, doar pe fiica acestora Alexandar Pîrgari. Or, în scopul stabilirii temeiniciei sau netemeiniciei pretenţiilor înaintate de către Capaţina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capaţina Dmitrii, era indispensabil, alături de cele constatate, de a verifica temeiul legal al pretenţiilor, în baza probelor prezentate, cât şi prin prisma dispoziţiilor art. 1499 Cod civil, care reglementează dreptul la moştenire legală, cât şi art. 1504 alin. (2) Cod civil, care direct indică că reprezentarea are drept efect punerea reprezentanţilor în locul şi în dreptul reprezentatului.

Pe când, aceste prevederi au fost ignorate de către instanţă, cum de altfel au fost lăsate fără verificare şi apreciere pretenţiile şi circumstanţele formulate de către reclamanţii în temeiul acestor reglementări. Ca urmare, este neînţeleasă şi lipsită de certitudine şi concluzia primei instanţe cu privire la respingerea pretenţiilor înaintate de Capaţina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capaţina Dmitrii, în acest sens fiind reţinut faptul că ultimii sunt moştenitori de un grad mai inferior decît reclamanta Pîrgari Alexandra, iar testamentele prezentate sunt întocmite din partea moştenitorilor care nu deţineau şi nu deţin proprietatea succesorală pretinsă de intervenienţii principali.

De altfel, constatarea dată a fost trecută cu vederea de către instanţa de apel, fără a verifica corectitudinea acestei, prin prisma prevederilor legale aplicabile acestui institut şi anume art. 1504 alin.(1) Cod civil, care direct indică că dacă moştenitorul moare înaintea celui ce lasă moştenirea, succesorii indicaţi la art.1500 alin.(3) culeg, prin intermediul instituţiei reprezentării, partea din moştenire care i s-ar fi cuvenit moştenitorului decedat.

Sub acest aspect se constată că respingînd cerinţelor înaintate de Capaţina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capaţina Dmitrii, instanţele au încălcat dreptul lor de proprietate, deoarece după cum s-a menţionat, Pîrgari Alexandra şi-a înaintat acţiunea dată reieşind din drepturile de moştenitor legal a lui Capaţina Tudor (Fiodor) şi Capaţina Pelagheia, inclusiv şi asupra averii confiscate care a aparţinut celor din urmă, însă din actele cauzei rezultă că Capaţina Tudor a atestat toată averea sa feciorului său Capaţina Ivan. Prin urmare, de rînd cu Alexandra Pîrgari dreptul la acţiune în cauză îl au şi Capaţina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capaţina Dmitri, care sunt moştenitori testamentari a lui Capaţina Ivan.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată şi faptul că instanţele de judecată adoptând soluţia în 12 cauză, nu au supus verificării temeiurile de respingere a acţiunii înaintate de Capaţina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena şi Capaţina Dmitrii şi prin prisma art. 12 alin. (1) al Legii nr. 186-XVI din 29 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii privind reabilitarea victimelor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992, care direct indică că cetăţenilor Republicii Moldova supuşi represiunilor politice şi ulterior reabilitaţi li se restituie, la cererea lor sau a moştenitorilor lor, bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesia lor, în consecinţă, însă nefiind specificat şi gradul moştenitorilor care pot înainta cereri în acest sens.

Respectiv, în dependenţă de cele constatate, instanţa de apel, urmează să verifice şi să constate posibilitatea partajării bunurilor existente în natură şi valoarea celor confiscate de la Capaţina Tudor (Fiodor) şi Capaţina Pelagheia, ce nu pot fi restituite, între toţi moştenitori legali ai acestora. În această ordine de idei este cert că omiterea aspectelor menţionate de către instanţa de apel, cât şi admiterea unor încălcări vădite, direct indică la examinarea superficială a apelului, fără a fi supusă controlului temeinicia şi corectitudinea soluţiei date de prima instanţă prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului.

În concluzie şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse examinării. De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii. În speţă, prezintă relevanţă şi faptul că folosirea criteriilor pentru determinarea corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieşind din specificul acestui, presupune prin sine lămurirea completă şi pe bază de dovezi certe a situaţiei de fapt, care, este diferită de la caz la caz.

Sub aspectul celor relatate se constată că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Consiliul municipal Chişinău urmează a fi respins din considerentele ce urmează. Astfel, în conformitate cu art. 358 alin. (1) CPC, hotărîrile pronunţate în prima instanţă de judecătorii pot fi atacate cu apel la curţile de apel de drept comun. La caz se constată că, deşi hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 10 aprilie 2013, a fost contestată cu apel de către Consiliul municipal Chişinău (f.d. 208- 211 vol.III), însă prin încheierea Curţii de apel Chişinău din 25 septembrie 2013, apelul 13 declarat de acesta a fost restituit ca fiind depus în afara termenului legal (f.d.

258-264 vol.IV). Prin urmare, este cert că apelul declarat de Consiliul municipal Chişinău, nu a fost examinat în fond de instanţa de apel, respectiv ultimul nu este în drept să declare recurs împotriva deciziei instanţei de apel, prin care sa examinat fondul cauzei, or art. 429 alin. (4) CPC, direct statuează că nu pot fi atacate cu recurs hotărârile în a căror privinţă persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac. În asemenea împrejurări, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de Consiliul municipal Chişinău. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de Consiliul municipal Chișinău.

Se admit recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Pîrgari Alexandra și Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena, și Capațina Dmitrii. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Alexandrei Pîrgari împotriva Consiliului mun. Chişinău, Consiliului orăşenesc Sângera şi Ministerul Fiananţelor al Republicii Moldova cu privire la restituirea contravalorii averii confiscate în urma represiunilor politice şi la cererea intervenienţilor principali Capațina Mihail, Socolova Maria, Criclivaia Elena, Capațina Dmitrii şi Crîşmaru Galina împotriva Consiliului mun. Chişinău, Consiliului orăşenesc Sângera cu privire la restituirea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva 14