2ra-2049/14 — Încasarea contravalorii averii confiscate în urma represiunilor politice

prima instanţă: I. Cazacu 2ra-2049/14 instanţa de apel: M. Nicolaev, A. Corcenco, R. Bordeniuc DECIZIE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Grigor Andrei,Trinca Evghenia, Covşarova Maria şi Didenco Anna, reprezentaţi de avocatul Coban Igor, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigor Andrei împotriva Consiliului raional Glodeni, Primăria satului Fundurii Vechi raionul Glodeni şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică, încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, venitului ratat şi a prejudiciului moral şi la cererea înaintată de Maria Covşarov, Evghenia Trinca şi Ana Didenco împotriva Consiliului raional Glodeni, Primăriei satului Fundurii Vechi, raionul Glodeni şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 09 iulie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Consiliul raional Glodeni, Grigor Andrei şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 08 aprilie 2013,

în partea admiterii pretenţiilor a lui Grigor Andrei şi în această parte a fost emisă o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă parţial, în rest hotărîrea a fost menţinută, c o n s t a t ă: La 31 octombrie 2006, Grigor Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Glodeni şi Primăria satului Fundurii Vechi cu privire la încasarea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a invocat că s-a născut în anul 1939 în satul Fundurii Vechi raionul Glodeni, iar în anul 1941 împreună cu familia sa, au fost supuşi represiunilor politice şi deportaţi în regiunea Tomsc. Menţionează că în urma deportării le-a fost confiscată toată averea pe care o deţineau în proprietate privată în satul Fundurii Vechi, raionul Glodeni.

Invocă că în temeiul Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, familia sa a fost reabilitată, însă consideră că reabilitarea a fost formală, deoarece nu le-a fost restituită averea confiscată ilegal şi nici valoarea acesteia. Afirmă că s-a adresat iniţial Comisiei Consiliului raional Glodeni cu privire la restituirea valorii bunurilor confiscate în perioada represiunilor politice de la familia sa, care, deşi, a examinat cererea sa la 26 aprilie 2006, însă prin răspunsul său i-a propus să rezolve problema apărută pe calea judiciară, din motivul lipsei unei normei legale care ar reglementa modul compensării prejudiciului material. Insistă că costul averii confiscate de la familia sa constituie 4733563 lei, iar deoarece au fost lipsită de posibilitate de a administra cu bunul său, consideră că în beneficiul său urmează a fi încasat şi un venit ratat, care constituie 2615040 lei.

La fel consideră că în rezultatul represiunilor politice, i-a fost cauzat un prejudiciu moral enorm, însă solicită recuperarea acestuia parţial, şi anume, în mărime de 3020541 lei, ce constituie 50 % din costul bunurilor confiscate şi 25 % din venitul ratat. Solicită încasarea în beneficiul să a prejudiciului material şi moral în suma totală de 10369144 lei. Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 15 decembrie 2006, în proces a fost atras în calitate de pîrît şi statul Republicii Moldova în persoana Ministerului Finanţelor al RM. În cadrul dezbaterilor judiciare Covşarov (Grigor) Maria la fel a depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliul raional Glodeni, Primăria satului Fundurii Vechi raionul Glodeni şi Ministerul Finanţelor al RM cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 2500000 lei.

În motivarea acţiunii a invocat că s-a născut în anul 1935 în satul Fundurii Vechi raionul Glodeni, iar în anul 1941, împreună cu familia sa au fost supuşi represiunilor politice şi deportaţi în regiunea Tomsc. Menţionează că în urma deportării le-a fost confiscată toată averea pe care o deţineau în proprietate privată. Consideră că în rezultatul represiunilor politice, detenţiei şi privării ilegale de liberate, tratamentului inuman, maltratării fizice şi psihice la care a fost supusă dînsa împreună cu familia sa, încălcându-le drepturile şi libertăţile fundamentale pe parcursul detenţie în lagărele de concentrare, i-a fost cauzat un prejudiciu moral enorm. Suplimentar invocă că susţine cererea de chemare în judecată înaintată de fratele său Grigor Andrei, însă de la recuperarea prejudiciului material se refuză în favoarea fratelui său, iar în beneficiul său solicită încsarea prejudiciul moral în mărime de 2500000 lei.

Ulterior, Trinca (Grigor) Eugenia la fel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul raional Glodeni, Primăria satului Fundurii Vechi raionul Glodeni şi Ministerul Finanţelor al RM cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 2500000 lei, indicînd aceleaşi motive. Şi Didenco (Grigor) Ana a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul raional Glodeni, Primăria satului Fundurii Vechi raionul Glodeni şi Ministerul Finanţelor al RM cu privire la repararea prejudiciului moral în mărime de 2500000 lei, indicînd aceleaşi motive. În cadrul examinării cauzei, la 20 martie 2008, Grigor Andrei a depus cerere suplimentară prin care a solicitat constatarea faptului care are valoare juridică, şi anume faptului că la situaţia din 13 iunie 1941 părinţii săi Grigor Chiril şi Grigor Ustinia au deţinut în proprietate bunuri imobile în valoare de 4733563 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 31 martie 2008, a fost anulată decizia nr. 2/1-1 din 03 martie 2008 cu privire la examinarea cererii a lui Grigor Andrei despre recuperarea valorii bunurilor confiscate. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 20 mai 2008, a fost admis apelul declarat de Preşedintele raionului Glodeni, casată hotărîrea primei instanţe şi restituită pricina la rejudecare în prima instanţă. La 02 iulie 2008, Grigor Andrei a depus o cerere suplimentară împotriva Consiliului raional Glodeni, Primăria satului Fundurii Noi, Ministerului Justiţiei al RM şi prin care a solicitat constatarea faptului existenţei şi confiscării averii, recunoaşterea dreptului de proprietate asupra bunurilor confiscate, recunoaşterea termenului de prescripţie pentru acceptarea moştenirii neexpirat şi obligarea notarului să elibereze pe numele său certificatul de moştenitor legal.

Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 07 iulie 2008, cererea suplimentară înaintată de Grigor Andrei a fost restituită din motivul nerespectării procedurii prealabile de soluţionare a pricinii pe cale extrajudiciară, iar instanţa nu este competentă să judece pricina. Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 30 iulie 2008, a fost scoasă de pe rol cererea înaintată de Grigor Andrei cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică din motivul că litigiul dintre aceleaşi părţi, cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri se află în curs de judecare la aceeaşi instanţă. Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 11 noiembrie 2008, a fost separată în proces aparte cererea de chemare în judecată a lui Grigor Andrei împotriva Notarului de Stat din Glodeni şi Ministerului Justiţiei al RM cu privire la restabilirea termenului de prescripţie de acceptare a succesiunii şi obligarea notarului să elibereze certificatul de calitate de moştenitor legal.

Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 08 decembrie 2008 cererea a lui Grigor Andrei cu privire la încasarea costului averii confiscate în urma represiunilor politice şi deportării în sumă de 4733563 lei a fost scoasă de pe rol, din motivul nerespectării procedurii prealabile de soluţionare a pricinii pe cale extrajudiciară. Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 08 decembrie 2008 au fost respinse acţiunea înaintată de Grigor Andrei cu privire la încasarea venitului ratat şi a prejudiciului moral şi acţiunile înaintate de Covşarov (Grigor) Maria, Trinca (Grigor) Evghenia şi Didenco (Grigor) Anna cu privire la recuperarea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 februarie 2009 a fost admis apelul declarat de către Grigor Andrei, Covşarov Maria, Trinca Evghenia şi Didenco Anna, casată hotărîrea primei instanţe şi remisă pricina la rejudecare în prima instanţă.

Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 04 august 2009, acţiunea a lui Grigor Andrei a fost admisă parţial şi încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova în beneficiul lui Grigor Andrei suma de 1145544 lei cu titlu de prejudiciul material şi 7254 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru asistenţă juridică, iar în total suma de 1152798 lei cu eşalonarea achitării acesteia pe un termen de cinci ani, în sume anuale egale a cîte 230559,6 lei, în rest acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin aceiaşi hotărîre acţiunile înaintate de Covşarov Maria, Trinca Evghenia şi Didenco Ana au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 26 ianuarie 2010, au fost admise apelurile declarate de Grigor Andrei şi Ministerul Finanţelor al RM, casată hotărîrea primei instanţe şi remisă pricina la rejudecare în prima instanţă.

Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 09 februarie 2010, au fost conexate într-un singur proces pricinile civile la cererea de chemare în judecată ale lui Grigor Andrei, Covşarov Maria, Evghenia Trinca şi Anei Didenco împotriva Consiliului raional Glodeni, Primăriei satului Fundurii Vechi, raionul Glodeni şi Ministerului Finanţelor al RM cu privire la încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, venitului ratat şi a prejudiciului moral. În cadrul examinării cauzei, la data de 13 iunie 2011, Grigor Andrei a depus cererea cu privire la modificare şi concretizare a cerinţelor, prin care a solicitat constatarea faptului confiscării de la părinţii săi a bunurilor aflate în proprietate în scopul restabilirii drepturilor încălcate pe parcursul anilor, în rest susţinînd pretenţiile înaintate anterior.

Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 29 decembrie 2011, acţiunea lui Grigor Andrei a fost admisă parţial şi constatat faptul confiscării averii familiei lui Grigor Chiril la 13 iunie 1941 în urma represiunilor politice, averea care a rămas în posesiunea administraţiei publice locale din satul Fundurii Vechi, raionul Glodeni cu confirmarea listei averii confiscate, încasat în mod solidar din contul bugetului de stat, gestionat de către Ministerul Finanţelor al RM şi din contul bugetului raional Glodeni, gestionarul cărui este Consiliul raional Glodeni, în beneficiul lui Andrei Grigor valoarea bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice sub formă de compensaţie bănească în sumă de 1025544 lei cu eşalonarea achitării acesteia pe un termen de cinci ani în sume anuale egale a cîte 205108,80 lei, restul cerinţelor a lui Grigor Andrei au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin aceeaşi hotărîre cerinţele Mariei Covşarov, Eugeniei Trinca şi Anei Didenco cu privire la recuperarea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate. S-a încasat în mod solidar de pe contul bugetului de stat, gestionat de către Ministerul Finanţelor al RM şi de pe contul bugetului raional Glodeni, gestionarul căruia este Consiliul raional Glodeni în beneficiul lui Andrei Grigor cheltuielile de judecată în sumă de 8299,64 lei. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 16 noiembrie 2012, au fost admise apelurile declarate de Ministerul Finanţelor al RM şi Consiliul raional Glodeni, casată hotărîrea primei instanţe şi remisă pricina la rejudecare în prima instanţă.

În cadrul rejudecării cauzei, Grigor Andrei a depus cerere de concretizare a pretenţiilor din cererea de chemare în judecată, solicitînd încasarea prejudiciului material din contul pîrîţilor ce reprezintă costul averii confiscate şi anume: costul bunurilor confiscate în mărime de 970562 lei, costul pămîntului confiscat în mărime de 600000 lei şi venitul ratat de pe pămîntul confiscat în mărime de 6337600 lei, iar în total suma de 7908162 lei, recuperarea prejudiciului moral din contul pîrîţilor în mărime de 2500000, cît şi compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 12189,51 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 08 aprilie 2013, acţiunea a lui Grigor Andrei a fost admisă parţial şi încasat în mod solidar de pe contul bugetului de stat, gestionat de către Ministerul Finanţelor al RM şi de pe contul bugetului raional Glodeni, gestionarul căruia este Consiliul raional Glodeni, în beneficiul lui Andrei Grigor valoarea bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice sub formă de compensaţie bănească în sumă de 970562 lei cu eşalonarea achitării acesteia pe un termen de cinci ani în sume anuale egale a cîte 194112,40 lei, restul pretenţiilor înaintate de Grigor Andrei au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin aceiaşi hotărîre au fost respinse cerinţele Mariei Covşarov, Evgheniei Trinca şi Anei Didenco cu privire la recuperarea prejudiciului moral ca neîntemeiate şi încasat în mod solidar de pe contul bugetului de stat, gestionat de către Ministerul Finanţelor al RM şi de pe contul bugetului raional Glodeni, gestionarul căruia este Consiliul raional Glodeni în beneficiul lui Andrei Grigor cheltuielile de judecată în sumă de 12254,91 lei. Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 04 iunie 2013, a fost corectată eroarea evidentă de calcul din hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 08 aprilie 2013, prin indicarea în textul dispozitivului în paranteze în textul scris cu litere a (nouă sute şaptezeci mii cinci sute şaptezeci şi doi) lei şi în textul unde se dispune eşalonarea pe termen de cinci ani corect urmînd a fi indicat (una sută nouăzeci şi patru mii una sută doisprezece) lei, 40 bani.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 iulie 2013, au fost admise apelurile declarate de către Grigor Andrei, Consiliul raional Glodeni şi Ministerul Finanţelor al RM, casată hotărîrea primei instanţe în partea admiterii pretenţiilor înaintate de Grigor Andrei şi emisă în partea dată o nouă hotărîre prin care pretenţiile a lui Grigor Andrei au fost admise parţial, constatat faptul confiscării averii familiei Grigor în urma represiunilor politice în următoarea componenţă: casa de locuit – una, oi – o sută bucăţi, porcine – 30 bucăţi, vite cornute mari (vaci) – 2 bucăţi, căi – 3 bucăţi şi încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM prin transferul către bugetul Consiliului raional Glodeni în beneficiul lui Andrei Grigor suma de 220798 lei şi cheltuieli de judecată în sumă de 12254,91 lei, în rest hotărîrea primei instanţe a fost menţinută.

La 16 iulie 2013, Ministerul Finanţelor al RM a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care pretenţiile de ordin pecuniar faţă de Ministerul Finanţelor al RM să fie respinse integral.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu hotărîrile judecătoreşti, considerînd că în redacţia dispoziţiilor Legii nr. 186 din 29 iunie 2006, recuperarea valorii bunurilor ce nu pot fi restituite în natură se efectuează din contul bugetelor raionale, bugetelor municipiilor Chişinău şi Bălţi sau bugetului UTA Găgăuzia, iar intervenţia Ministerului Finanţelor al RM şi finanţarea prin intermediul bugetului de stat a unor asemenea gen de cheltuieli putea fi realizată conform reglementărilor amintite doar în măsura în care autorităţile locale ar face dovada faptului că nu dispun de surse financiare suficiente pentru a acoperi acest gen de obligaţii.

În această ordine de idei şi întrucît punctul 12 din Hotărîrea Guvernului nr. 627 din 05 iunie 2007, dispune în mod expres că intervenţia bugetului de stat poate fi realizată doar pe temeiul insuficienţei mijloacelor financiare la bugetul local şi în condiţiile în care Consiliul raional Glodeni nu a confirmat circumstanţele indicate, consideră că repararea prejudiciului material urmează să fie încasat din contul autorităţilor publice locale. Susţine că soluţia instanţei de apel este una inacceptabilă din punctul de vedere ale normelor legale care reglementează procesul bugetar. În susţinerea poziţiei sale invocă prevederile art. 31 alin.(1) din Legea privind sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847 din 24 mai 1996, responsabilitatea generală pentru executarea bugetului de stat revine Guvernului RM.

De asemenea invocă şi prevederile art. 81 alin.(1) şi (2) din Legea privind administraţia publică locală nr. 436 din 28 decembrie 1996, care indică că finanţele unităţilor administrativ teritoriale se administrează în condiţiile Legii privind finanţele publice locale, conform principiului autonomiei locale, iar procesul bugetar şi bugetele unităţilor administrativ teritoriale de nivelurile întîi şi doi sunt independente în raport cu bugetul de stat. Cu referire la normele legale, insistă că orice obligaţie care vizează restituirea prin echivalent a averii confiscate în perioada represiunilor politice poate fi realizată fie din contul bugetului de stat, fie din contul autorităţilor publice locale, dar nicidecum în formula indicată de instanţa de apel, şi anume, prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM prin transfer către bugetul Consiliului raional Glodeni.

La 17 iulie 2013 Ministerul Finanţelor al RM a depus recurs suplimentar, prin care a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel în partea formulei de executare propusă prin dispozitivul deciziei instanţei de apel, - decizia recurată în partea dată inadecvată şi imperfectă şi că această soluţie contravine legislaţiei în vigoare, care reglementează domeniul sistemului bugetar şi procesului bugetar. Susţine că alin.(6) art. 12 al Legii cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992 cu modificările şi completările ulterioare, care indică că restituirea bunurilor şi recuperarea valorii acestora se efectuează din contul bugetului de stat, prin transferuri către bugetele unităţilor administrativ teritoriale, sunt aplicabile doar pentru procedurile administrative în faţa comisiilor raionale create în baza aceloraşi reglementări.

Consideră că această soluţie este confirmată la nivelul redacţiei actuale a textelor analizate care arată în mod expres că pentru restituirea echivalentului bunurilor confiscate în perioada represiunilor politice trebuie să existe o cerere la comisia raională pentru problemele victimelor represiunilor politice înaintată conform procedurii administrative reglementate de Hotărîrea Guvernului nr. 627 din 05 iunie 2007. Afirmă că interpretarea aliniatului vizat trebuie, de altfel, făcută în coraborare cu dispoziţiile art. 121 din aceeaşi Lege şi cu reglementările Legii cu privire la sistemul bugetar şi procesul bugetar nr. 847 din 26 mai 1996 şi Legii privind finanţele publice locale nr. 397 din 16 octombrie 2003 care dispun în mod imperativ că transferurile către bugetele UTA se realizează numai în baza alocaţiilor realizate conform legii bugetare anuale.

Consideră că existenţa sintagmei „în baza cererii” la fel ca şi finalitatea şi sensul art. 121 din Legea cu privire la reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 2012 sunt esenţiale şi obligatorii pentru a înţelege că formula de executare prin transferuri este aplicabilă doar procedurilor administrative, se realizează numai în baza deciziei comisiei raionale pentru problemele victimelor represiunilor politice şi este executată exclusiv în baza alocaţiilor formate în legea bugetară anuală.

La 06 septembrie 2013, Grigor Andrei, reprezentat de avocatul Coban Igor la fel a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel în partea respingerii pretenţiilor înaintate de Grigor Andrei cu menţinerea în această parte a hotărîrii primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărîri în partea ce priveşte extinderea pretenţiilor în apel cu încasarea prejudiciului material ce reprezintă costul averii confiscate şi anume: costul bunurilor confiscate în mărime de 1110668 lei, costul pămîntului confiscat în mărime de 600000 lei şi venitul ratat de pe pămîntul confiscat în mărime de 6337600 lei, iar în total suma de 7908162 lei, constatarea faptului confiscării averii familiei Grigor în rezultatul represiunilor politice, recuperarea prejudiciului moral în mărime de 2500000 lei şi a cheltuielilor de judecată în mărime de 12254,91 lei şi a cheltuielilor în instanţa de apel în mărime de 193,40 lei.

În motivarea recursului a invocat că în cadrul examinării cauzei a fost admisă periclitarea securității raportului juridic prin ce s-a încălcat prevederile art. 6 CEDO, or, prin 4 acte judecătorești și anume Hotărîrile Judecătoriei Glodeni din 12 septembrie 2008, 06 august 2010, 29 decembrie 2011 și 08 aprilie 2013 s-a constatat faptul și mărimea averii confiscate, ca mai apoi aceste acte judecătorești să fie formal casate. Menționează că, legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992 reglementează dreptul de a fi restituită averea confiscată ca rezultat al represiunilor politice sau compensată valoarea acesteia și are drept obiect reglementarea de fapte obiective.

Astfel, afirmă că în Actul Primăriei Fundenii Vechi din 24 martie , semnat de reprezentanți autorității publice sunt indicate toate bunurile confiscate din proprietatea sa. Actul respectiv nu a fost contestat, nu este anulat sau revocat, acesta fiind un mijloc de probă și un Act de recunoaștere din partea administrației publice locale, iar instanța de apel, soluționînd litigiul nu a dat apreciere acestui înscris care este important pentru soluționarea justă a litigiului. Mai susține recurentul că instanța de apel în mod selectiv s-a expus doar asupra Certificatului din 17 martie 1949 eliberat de MAI care atestă doar o parte din bunurile confiscate, în timp ce Actul Primăriei Fundenii Vechi din 24 martie 2006, nu îi contravine ci dimpotrivă este completat atît prin declarațiile martorilor cît și prin rapoartele de expertiză.

Consideră că contextul în care familia sa a fost unica familie deportată ca familie de chiaburi, averea constatată prin hotărîrile judecătorești este parțială, însă recunoscută de către administrația publică locală, motiv din care decizia instanței de apel este neîntemeiată și contravine prevederilor Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, cu atît mai mult că Certificatul din 11 martie 1949, a constituit temei pentru a 2-a deportare, respectiv, acest certificat nu poate fi apreciat în mod unilateral fără alte probe.

Totodată cu referire la justificarea prejudiciului material ce constă în costul averii confiscate insistă că costul bunurilor confiscate urmează a fi apreciat în raport cu Actul Primăriei Fundenii Vechi din 24 martie 2006, însă la stabilirea valorii averii confiscate instanța de apel a comis o eroare tehnică examinînd aspectul ce ține de cărămida confiscată, deoarece conform Actului din 24 martie 2006, au fost confiscate 20 000 bucăți de cărămidă costul cărora cu transport conform informației oficiale prezentate de SA „Macon” din 23 ianuarie 2013 constituie 84 320 lei. De asemenea afirmă că costul casei de locuit conform raportului de evaluare nr. 7523-i constituie 74 298 lei, costul a 160 tone de nisip ce a fost confiscat constituie 19 200 lei, iar costul a 132 m.p.

de metal zincat (material pentru acoperiș) constituie 11 880 lei. În acest sens consideră că sunt neîntemeiate argumentele intimaţilor precum că materialul pentru acoperiş (metal zincat) - 132 m.p. este calculat pentru acoperişul unui imobil, iar nisipul şi cărămidă aproximativ pentru 4 imobile, deoarece valoarea și volumul bunurilor confiscate este un fapt real stabilit prin Actul Primăriei Fundenii Vechi din 24 martie 2006. La fel, invocă că urmează a fi apreciat critic și dezacordul intimatului privitor la produsele cereale aflate în proprietate reclamantului deoarece aceste cereale au putut fi acumulate pe parcursul anilor precedenți s-au procurate, iar datele despre productivitatea pentru perioada anilor 1940 - 1945 dovedesc productivitatea medie şi nu constituie un fapt obiectiv, or, valoarea bunurilor confiscate se atestă prin Actul din 24 martie 2006 și constituie 970 562 lei.

Iar, dat fiind faptul că potrivit răspunsului Biroului Național de Statistică al RM din 16 mai 2013, prețul la produsele confiscate s-a actualizat, adjudecarea costului bunurilor confiscate apreciate de prima instanță în mărime de 970 562 lei urmează a fi majorat pînă la 1 110 668 lei. Remarcă că instanța de apel soluționînd litigiul a constatat și adjudecat doar o casă de locuit, 100 buc. - oi, 30 buc. – porcine, 2 buc. - vaci și 3 buc. – cai, însă nu a luat în considerație că conform certificatului MAI din 11 martie 1949 au mai fost confiscate încă 3 case, 4 saraie și 100 ha de pămînt prin ce se încalcă prevederile art.1 protocolul 1 al CEDO.

În context, cu referire la justificarea venitului ratat menționează că venitul ratat este constituit din venitul neobținut de pe terenul cu suprafața de 100 ha ce a fost confiscat, mărimea venitului ratat fiind apreciată reieșind din datele statistice oficiale prezentate ale Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare din 06 decembrie 2006 în conformitate cu care profitul la roada anului 2006 este de 3961 lei/ha. Astfel, dat fiind faptul că împreună cu familia a fost deportat timp de 16 ani de zile, consideră că urmează să-i fie compensat pentru această perioadă venitul ratat pentru 100 ha teren confiscat raportat la profitul pentru un ha de 3961 lei/ha iar în total în mărime de 6 337 600 lei.

Relatează că fiind persoană represată în conformitate cu prevederile Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice și art. 1422 Cod civil este subiect al raportului juridic de despăgubire a prejudiciului moral, iar dat fiind faptul că legea nu prevede criteriul de determinare a mărimii prejudiciului moral acesta urmează a fi apreciat în fiecare caz în mod individual. Prin urmare, deoarece prejudiciu material cauzat ca urmare a confiscării averii în urma represiunilor politice este apreciat la suma de 7 908 162 lei, consideră că mărimea prejudiciului moral estimat la suma de 2 500 000 lei este proporţională şi raţională, motiv din care această cerinţă urmează a fi satisfăcută şi admisă de instanţa de judecată în mărime deplină ca fiind una întemeiată, legală şi în corespundere cu prevederile CEDO.

Totodată menţionează că raționamentul reținut în formula adjudecată de a încasa despăgubirea din contul bugetului de stat, este corectă, fiind una legală, însă formula de încasare prin transferul din contul bugetului de stat către bugetele unității administrativ teritoriale de nivelul al doilea este una ilegală cu interpretarea eronată a normelor de drept material, deoarece această formulă este prevăzută de art. 12 alin.(6) al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice și se aplică comisiilor speciale și nu instanțelor de judecată.

Consideră că din moment ce comisia specială s-a desesizat şi întrebarea a devenit de competenţa instanţei de judecată, dispare raţionamentul implicării unităților administrative în raportul de plată a despăgubirilor fapt ce contravine principiului economiei de mijloace procesuale și securității raporturilor juridice, ceea ce poate fi dedus și din prevederile art. 5, 6 art. 12/1 al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice. Afirmă recurentul că soluţia pronunţată de prima instanță privind încasarea din bugetul de stat este una legală şi întemeiată, compatibilă cu prevederile art. 6 CEDO, iar decizia instanței este neîntemeiată și contravine legislației în vigoare.

Mai susține că deoarece la judecarea cauzei a suportat cheltuieli de judecată în mărime de 12 254,91 lei și suplimentar în instanța de apel a suportat cheltuieli în mărime de 193,40 lei, în conformitate cu prevederile art. 94 CPC, solicită să fie încasate aceste cheltuieli în beneficiul său din contul pîrîților, iar în conformitate cu prevederile art. 85 lit. d) CPC să fie scutit de la plata taxei de stat. La 06 septembrie 2013, Trinca Evghenia, Covșarova Maria și Didenco Anna a depus o cerere de alăturare la cererea de recurs depusă de către Grigor Andrei. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 19 septembrie 2013, recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și Grigor Andrei și cererea de alăturare la recurs a Mariei Covșarova, Eugeniei Trinca și Annei Didenco au fost considerate admisibile.

La 24 septembrie 2013, Grigor Andrei a depus o cerere de recurs suplimentar. În motivarea recursului suplimentar Grigor Andrei a invocat că în urma examinării materialelor cauzei a constatat că în dosar lipsește hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 06 august 2010, actele procesuale privind interogarea a 4 martori și anume Gulca Grigorii, Dudnic Iacov, Dolinianschi Vasilii și Grigor Ecaterina la data de 02 septembrie 2008, circumstanțe ce constituie încălcări esențiale ale normelor de procedură. La 03 octombrie 2013 din partea Judecătoriei Glodeni a parvenit un demers prin care s-a solicitat ridicarea cauzei de la examinare în legătură cu depunerea întîrziat a cererii de apel din partea apelanţilor Trinca Evghenia, Covşarov Maria şi Didenco Anna şi expedierea pricinii în Curtea de Apel Bălţi pentru examinarea apelului menţionat.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 16 octombrie 2013, cauza a fost ridicată de la examinare în ordine de recurs și remisă la Curtea de Ape Bălți pentru examinarea apelului declarat de către Covșarov Maria, Trinca Evghenia și Didenco Anna. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 mai 2014, a fost respins apelul declarat de către reprezentantul lui Trinca Evghenia, Covșarova Maria și Didenco Anna – Coban Igor și menținută hotărîrea Judecătoriei Glodeni din 08 aprilie 2013, în latura respingerii pretențiilor înaintate de către Trinca Evghenia, Covșarova Maria și Didenco Anna.

La 28 iulie 2014, Grigor Andrei, reprezentat de avocatul Coban Igor, a declarat recurs suplimentar, prin care a solicitat casarea deciziei instanţei de apel în partea ce priveşte respingerea parţială a pretenţiilor înaintate de Grigor Andrei cu menţinerea parţială a hotărîrii şi încheierii primei instanţe în partea ce priveşte adjudecarea sumei despăgubirilor şi pronunţarea unei noi hotărîri în partea ce priveşte extinderea pretenţiilor în apel, iar în total încasarea prejudiciului material din contul pîrîţilor ce reprezintă costul averii confiscate şi anume: costul bunurilor confiscate în mărime de 1110668 lei, costul pămîntului confiscat în mărime de 600000 şi venitul ratat de pe pămîntul confiscat în mărime de 6337600 lei, iar în total suma de 7908162 lei.

Totodată, solicită constatarea faptului confiscării averii familiei Grigor în rezultatul represiunilor politice , încasarea prejudiciului moral din contul pîrîţilor în sumă de 2500000 lei şi compensarea cheltuielilor de judecată, prin prisma art. 94 CPC în sumă de 12254,91 lei şi a cheltuielilor în instanţa de apel în mărime de 784,29 lei, în total – 13039,20 lei. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 09 iulie 2013 a fost expediată în adresa recurenţilor la 12 iulie 2013, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 87 Vol.IV) şi recepţionată de ultimii la 16 iulie 2013, fapt ce se confirmă prin avizele de recepţie (f.d.

189, 191 vol.IV). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurenţii Ministerul Finanţelor, Grigor Andrei şi Trinca Evghenia, Covşarova Maria, Didenco Anna, reprezentaţi de avocatul Coban , s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursuri la 16 iulie 2013 şi respectiv, la 06 septembrie 2013, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursurile declarate de către Grigor Andrei, Ministerul Finanţelor al RM şi Trinca Evghenia, Covşarova Maria, Didenco Anna cu menţinerea deciziei instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Din materialele pricinii rezultă incontestabil faptul că Grigor Chiril, decedat în anul 1944, fapt constatat prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 05 iulie 1994, Grigor Ustinia, decedată la 04 iulie 1986, împreună cu Grigor Evghenii, născut în anul 1927, Grigor Maria, născută în anul 1935, Grigor Pavel, născut în anul 1937, Grigor Andrei, născut în anul 1939, şi Grigor Ana, născută în anul 1941au fost deportaţi la 13 iulie 1949 peste hotarele Republicii Moldova, toţi membrii ai familiei Grigor, cu excepţia lui Grigor Chiril, s-au aflat în deportare la evidenţă în Regiunea Tomsc Kurgan, fapt ce se atestă prin adeverinţa de reabilitare nr. 13-1399/91 din 14 octombrie 1991, eliberată de Procuratura RM (f. d. 12). Din acelaşi certificat se oglindeşte şi faptul că în conformitate cu Ordinul Preşedintelui SSSR din 13 august 1990 „Cu privire la restabilirea drepturilor victimelor represiunilor politice anilor 20-50”, Grigor Chiril, Grigor Ustinia, Grigor Evghenii, Grigor Maria, Grigor Pavel, Grigor Andrei şi Grigor Ana au fost reabilitaţi.

Iar prin copia certificatelor Sovietului Sătesc din s. Fundurii Vechi, raionul Glodeni nr. 16/49 din 11 martie 1949 şi nr. 51 din 12 ianuarie 1955, se atestă faptul confiscării averii de la persoanele supuse deportării (f. d. 16-18, 32, 89). La fel materialul probator denotă faptul că comisia din cadrul Primăriei satului Fundurii Vechi, raionul Glodeni, în baza mărturiilor cet. Dudnic Iacov, Dolineanschii Vasile şi Mărgineanu Maria a stabilit că familia lui Grigor Chiril şi Grigor Ustinia la momentul deportării în anul 1941 dispunea de averea confiscată ilegal, compusă din: 100 ha de pământ, o casă de locuit cu dimensiuni 10x10 m, materiale de construcţie: chirpici 20 mii buc.

cărămidă, 160 t de nisip, material pentru acoperiş (metal zincat) - 132 m.p., 1500 kg făină de grîu, 13000 kg de grâu, 60000 kg de porumb, 1000 kg de făină de porumb, 30000 kg de floarea soarelui, Şopron 8x5-4 buc, Hambar 6x4-6 buc, Beci 3x 10-2 buc, Maşină de bătut porumbul - 1 buc, Semănătoare - 1 buc, Grapă cu dinţi - 3 buc, Plug - 3 buc, Brişcă - 1 buc, Maşină de cusut de mână - 1 buc, Maşină de cusut cu pedală - 1 buc, Cabrioletă (şaretă) trasă de un singur cal - 1 buc, Cultivator - 1 comp., Ştiubeie - 15 buc, Vin de casă de struguri „Fragă” 500 litri, Butoi din stejar cu cercuri de metal, capacitate de 500 litri - 6 buc, Lână de oaie netoarsă - 200 kg, Fire de lînă de oi - 50 kg, Pielicele de oaie de tip caracul - 120 buc, Servizul de masă din porţelan p/u 12 persoane - 2 set., Servizul pentru ceai de porţelan p/u 12 persoane - 1 set., Cal de tracţiune - 2 cap., Veselă de uz casnic din argentan cu linguri şi furculiţe p/u 12persoane - 8 set., Lighean emailat - 8 buc, Cratiţe emailate de 6 litri -10 buc, Căldare emailată - 12 buc, Ceaşcă emailată 200gr.

- 18 buc, Cană emailată 1 litru -18 buc, Cal de rasă - 1 cap., Brînză de oi - 400 kg, Zahăr - 50 kg., Orez - 50 kg., Ulei -60 kg., Miere de albine - 85 kg., Pat din lemn pentru maturi - 3 buc, Şifonier din lemn 0,6mxl,8mx2m - 2 buc, Dulap din lemn - 2 buc, Masă din lemn cu dimensiunea 1,5mx0,8m -2 buc, Scaune din lemn cu spetează - 24 buc, Ceas de perete 1,5mx0,5m - 1 buc, Patefon - / buc, Aparat de radio de perete - 1 buc, Covor de lînă 4 x 2,2m - 4 buc, Covor de podea 1,2 x 6m - 8 buc, Ţol de lînă 1,7 m - 10 buc, Plapumă din stofă de atlas - 6 buc, Pernă din pene - 12 buc, Faţă de pernă 0,8 x 0,8 m - 24 buc.

Cearşaf 1,5x2m - 20 buc, Cearşaf 1,5x2m p/ru plapume - 15 buc, Plapumă subţire 1,5x2 m - 6 buc, Faţă de masă 1,5x2m - 4 buc, Stofă din lînă - 250 m.p., Stofă din lînă lăţime 1,4 m - 150 m.p., Set de îmbrăcăminte de iarnă şi de vară: palton de iarnă - 6 buc, pantofi de vară p/ru bărbaţi şi femei - 6 buc, cizme de piele p/ru bărbaţi şi femei - 4 buc, costum bărbaţi - 1 buc, cămaşă de vară - 3 buc, pulover de lînă - 4 buc, broboadă de fibre textile - 4 buc, şal din lînă - 5 buc, hanorac pentru bărbaţi - 4 buc, Porci cu greutate medie 90 kg/viu - 30 cap., Ovine greutate medie 40 kg - 80 cap., Vacă de lapte de 4 ani - 2 cap., Găină - 100 cap., Gîşti - 80 cap., Curcani - 50 cap. Faptul că familia Grigor a avut mai multe bunuri a fost confirmat şi de martorii Burlacu Valentina, născută în anul 1926, Grigor Ecaterina, născută în anul 1926, Cerneleanu Ana, născută în anul 1921 şi Gulcă Grigore, născut în anul 1922, audiaţi în şedinţa de judecată a primei instanţe (f.d.

232, 233, 237 Vol.I), care au confirmat că familia Grigor erau cei mai bogaţi din satul lor, care aveau în proprietate o gospodărie mare: pămînt mai mult de 100 ha, case de locuit cu anexe, hambare pentru păstrarea culturilor agricole, maşina pentru prelucrarea porumbului, semănătoare, plug, cultivator, căruţă, multe produse cereale şi alimentare, iar casa era amenajată cu mobila, covoare şi vesela scumpă, totodată au menţionat că în gospodăria acestora erau mai mult de 100 oi, 3 cai, 2 vaci, mulţi porci, găini, gîşti, curcani şi multe alte bunuri.

Ca urmare, Grigor Andrei, în calitatea sa de moştenitor legal a părinţilor săi Grigor Chiril şi Grigor Ustinia, fap ce se atestă prin certificatul de moştenitor nr. 351 eliberat la 12 februarie 2009 (f. d. 125 volumul II), la 27 martie 2006, s-a adresat cu cerere către Comisiei Specială a Consiliului raional Glodeni, prin care a solicitat restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, însă prin răspunsul nr. G-24-02/5-2 din 04 mai 2006, petiţionarului a fost prezentat extrasul din procesul-verbal al comisiei, prin care lui Grigor Andrei i s-a propus să adreseze cu problema în cauză în instanţa de judecată, pe motivul că lipseşte o normă legală şi modul de compensare a pagubelor materiale cauzate în urma represiunilor politice (f.d.

30-31 Vol.I). Ulterior, însă, Grigor Andrei a s-a adresat repetat cu cerere către Comisiei Specială a Consiliului raional Glodeni, prin care a solicitat restituirea valorii bunurilor confiscate în urma represiunilor politice, iar prin decizia nr. 2/1.1 din 03 martie 2008, cererea lui Grigor Andrei a fost respinsă, pe motiv că în cazul lui Grigor Andrei nu a fost constatat în mod oficial faptul confiscării averii.

Nefiind de acord cu hotărârea Comisiei, precum şi cu respingerea cererii, Grigor Andrei s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Glodeni, Primăria satului Fundurii Vechi şi Ministerului Finanţelor al RM şi în urma concretizării cerinţelor a solicitat încasarea valorii bunurilor naţionalizate în sumă de 970562 lei, costul pămîntului confiscat în mărime de 600000 lei, venitul ratat de pe pămîntul confiscat în mărime de 6337600 lei şi repararea prejudiciului moral în mărime de 2500000, cît şi cheltuielile de judecată în mărime de 12254,91 lei. Iar surorile a lui Grigor Andrei, Covşarov (Grigor) Maria, Trinca (Grigor) Eugenia şi Didenco (Grigor) Ana s-au adresat în instanţă cu cereri separate.

Prin care au solicitat încasarea în beneficiul său prejudiciul moral în cuantum a cîte 2500000 lei. Judecând pricina în cauză prima instanţă a admis parţial acţiunea şi a încasat în mod solidar de pe contul bugetului de stat, gestionat de către Ministerul Finanţelor al RM şi de pe contul bugetului raional Glodeni, gestionarul căruia este Consiliul raional Glodeni, în beneficiul lui Andrei Grigor valoarea bunurilor confiscate în rezultatul represiunilor politice sub formă de compensaţie bănească în sumă de 970562 lei cu eşalonarea achitării acesteia pe un termen de cinci ani în sume anuale egale a cîte 194112,40 lei, restul pretenţiilor înaintate de Grigor Andrei au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin aceiaşi hotărîre au fost respinse cerinţele Mariei Covşarov, Evgheniei Trinca şi Anei Didenco cu privire la recuperarea prejudiciului moral ca neîntemeiate şi încasat în mod solidar de pe contul bugetului de stat, gestionat de către Ministerul Finanţelor al RM şi de pe contul bugetului raional Glodeni, gestionarul căruia este Consiliul raional Glodeni în beneficiul lui Andrei Grigor cheltuielile de judecată în sumă de 12254,91 lei.

Fiind investită cu judecarea apelurilor declarate de către Grigor Andrei, Consiliul raional Glodeni şi Ministerul Finanţelor al RM, instanţa de apel a ajuns la concluzia admiterii acestora, casând hotărârea primei instanţe în partea admiterii cerinţelor înaintate de Grigor Andrei şi pronunţând o nouă hotărâre prin care pretenţiile a lui Grigor Andrei au fost admise parţial, constatat faptul confiscării averii familiei Grigor în urma represiunilor politice în următoarea componenţă: casa de locuit – una, oi – o sută bucăţi, porcine – 30 bucăţi, vite cornute mari (vaci) – 2 bucăţi, căi – 3 bucăţi şi încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor al RM prin transferul către bugetul Consiliului raional Glodeni în beneficiul lui Andrei Grigor suma de 220798 lei şi cheltuieli de judecată în sumă de 12254,91 lei, în rest menţinând hotărârea primei instanţe.

În susţinerea soluţiei date, instanţa de apel, cu referire la prevederile art. 12 a Legii nr. 1225 din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, a reţinut că pretenţiile lui Grigor Andrei la capătul de cerere cu privire la costul averii , au fost dovedite parţial, în componenţa: casa de locuit, 100 de oi, 30 porcine, vite cornute mari – 2 şi 3 cai, prin certificatul eliberat de Sovietul Sătesc Fundurii Vechi raionul Glodeni din 1949, care atestă că familia Grigor în anul 1940 avea în gospodăria sa 10 ha de pămînt, o casă cu construcţii auxiliare, oi 100 buc., porci 30 buc., vaci 2 şi 3 cai, fapte confirmate şi prin declaraţiile martorilor audiaţi în instanţa de fond: Burlacu Valentina, Grigor Ecaterina, Dolineanschi Vasile, Dudnic Iacob şi Gîlca Grigore.

Conform reglementărilor cuprinse în art. 12 alin. (2) şi (3) al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice cu modificările şi completările ulterioare, nu se restituie terenurile, pădurile, plantaţiile multianuale, obiectivele scoase din circuitul civil, precum şi alte bunuri confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie din considerente ce nu au legătură cu represiunile politice. În cazul în care bunurile confiscate, naţionalizate sau scoase în orice alt mod din posesie în legătură cu represiunile politice nu pot fi restituite, valoarea acestora se recuperează prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau de moştenitorii acestora.

Iar, aliniatul (7) al aceluiaşi articol, direct indică că în cazul în care bunurile nu s-au păstrat sau nu pot fi restituite în natură, fiind privatizate în condiţiile legii, se recuperează valoarea lor în formă de compensaţie bănească sau de valori materiale, luându-se ca bază preţurile de piaţă în vigoare la data examinării cererii. De asemenea, dispoziţiile art. 12 alin. (9) lit. a) al Legii citate stipulează că valoarea bunurilor imobiliare se evaluează în baza calculelor efectuate de oficiul cadastral teritorial, conform preţurilor de piaţă în vigoare la data examinării cererii.

Raportând prevederile normei enunţate la caz, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie constată că instanţa de apel corect a stabilit circumstanţele pricinii, ţinând cont de probele administrate şi just a ajuns la concluzia că pretenţiile lui Grigor Andrei în partea constatării faptului confiscării averii în urma represiunilor politice cît şi recuperarea valorii acestora au fost dovedite parţial, şi anume în componenţa: casa de locuit, 100 de oi, 30 porcine, vite cornute mari – 2 şi 3 cai.

Iar în susţinerea concluziei date corect a fost reţinut ca forţa probantă certificatul eliberat de Sovietul Sătesc Fundurii Vechi raionul Glodeni din 1949, care atestă că familia Grigor în anul 1940 avea în gospodăria sa 10 ha de pămînt, o casă cu construcţii auxiliare, oi 100 buc., porci 30 buc., vaci 2 şi 3 cai, fapte confirmate şi prin declaraţiile martorilor audiaţi în instanţa de fond: Burlacu Valentina, Grigor Ecaterina, Dolineanschi Vasile, Dudnic Iacob şi Gîlca Grigore (f.d. 232-237 vol.I). Or, potrivit art. 121 a Legii nr. 1225 din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, identificarea bunurilor ce urmează a fi restituite şi determinarea întinderii valorii acestora se realizează în baza documentelor ce atestă confiscarea, naţionalizarea bunurilor sau scoaterea lor în orice alt mod din posesie, documente eliberate de arhive şi de alte instituţii abilitate, ori în baza altor probe legale.

Sub acest aspect, prin aplicarea regulilor de interpretare a normelor enunţate, este evident că Actul din 24 martie 2006, întocmit de Primăria satului Fundurii Vechi, raionul Glodeni, în baza mărturiilor cet. Dudnic Iacov, Dolineanschii Vasile şi Mărgineanu Maria, la care face referire recurentul Grigor Andrei în susţinerea poziţiei sale, nu poate fi apreciat de instanţă ca un înscris cu o forţă probantă, deoarece este un act întocmit fără exigenţe legale obligatorii unui act administrativ, eliberat de un organ competent, cu atît mai mult că contravine datelor din certificatul eliberat de către Sovietul Sătesc a satului Fundurii Vechi nr. 16/49 din 16 martie 1949 (f.d.

32 vol.I), autentificat de Ministerul Afacerilor Interne al RM prin certificatul nr. 51 din 12 ianuarie 1955 (f.d.d 89 vol.I), care, de altfel, corect a fost pus de către instanţa de apel la baza identificării bunurilor confiscate de la familia Grigor în perioada represiunilor politice, circumstanţe ce impun respingerea argumentelor recurentului Grigor Andrei invocate în acest sens. În aceste condiţii, se va remarca ca corectă şi soluţia instanţei de apel în ceia ce priveşte compensarea lui Grigor Andrei a valorii bunurilor imobile confiscate şi anume a casei individuale de locuit din satul Fundurii Vechi, raionul Glodeni, cît şi valoarea animalelor domestice, averea de care în anul 1941 a fost deposedată familia Grigor în legătură cu represiunile politice , în acest sens conducându-se de raportul de evaluare a bunurilor imobiliare efectuat de Oficiul Cadastral Teritorial (f.d.

172-173 vol.II), care a stabilit că valoarea de piaţă a casei individuale de locuit din raionul Glodeni, satul Fundurii Vechi constituie 74298 lei şi de informaţia privind valoarea bunurilor confiscate în urma represiunii politice nr. 141/08 din 30 iunie 2008 şi nr. 311/08 din 06 noiembrie 2008 eliberată de SRL „Triada”, prin care se confirmă că la momentul emiterii hotărîrii valoarea medie de piaţă a unei oi este 240 lei, a unei vaci – 5000 lei, a unui cal – 7500 lei şi a unui porc – 3000 lei (f.d.

304-308 vol. I). Reieşind din constatările relatate prin prisma cadrului legal aplicabil în speţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ, ajunge la concluzia temeiniciei concluziei instanţei de apel cu privire la recuperarea lui Grigor Andrei a valorii averii confiscate în urma represiunilor politice în sumă de 220798 lei, or având ca bază obligaţia probaţiunii în judecată, statuată la art. 118 CPC, Grigor Andrei, alte probe în susţinerea pretenţiilor cu privire la constatarea faptului averii confiscate şi recuperării valorii acestora nu a prezentat, din care considerente temeinic au fost respinse de către instanţa de apel.

La capitolul dat instanţa de recurs consideră necesar de a respinge susţinerile recurentului Grigor Andrei cu referire la faptul că prin hotărîrile Judecătoriei Glodeni din 12 septembrie 2008, din 06 august 2010, din 29 decembrie 2011 şi din 08 aprilie 2013, prin care a fost constatat faptul confiscării averii familiei Grigor în rezultatul represiunilor politice, deoarece hotărîrile menţionate au fost casate, neavînd la caz puterea lucrului judecată, care ar putea fi obligatorii pentru judecarea pricinii în speţă prin prisma art. 123 alin.(2) CPC, chiar şi dacă au fost casate din alte formalităţi, după cum indică recurentul.

La fel, cu referire la prevederile art. 12 alin. (2) al Legii nr. 1225 din 08 decembrie 1992, privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, de către instanţa de apel corect a fost constatată şi netemeinicia pretenţiilor lui Grigor Andrei cu privire la încasarea contravalorii a 100 ha terenului confiscat, în susţinerea soluţiei date, reţinându-se că această dispoziţie urmează a fi privită şi prin prisma art. 4 alin. (4) Cod funciar, care indică că nu se admite restituirea terenurilor foştilor proprietari şi urmaşilor lor, cărora li se pot atribui terenuri în proprietate în condiţiile prevăzute de prezentul Cod.

Totodată, instanţa de recurs găseşte ca întemeiată şi soluţia instanţelor judecătoreşti cu privire la respingerea capătului de cerere a lui Grigor Andrei şi a pretenţiilor înaintate de Covşarolv Maria, Trinca Eugenia şi Didenco Ana cu privire la recuperarea prejudiciului moral, dat fiind faptul că legislaţia în vigoare, inclusiv şi Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice nr. 1225 din 08 decembrie 1992, nu prevede încasarea prejudiciului moral pentru persoanele reabilitate, ci numai recuperarea valorii bunurilor prin încasarea compensaţiilor, fapt pentru care urmează a fi respinse şi argumentele recursurilor invocate în acest sens.

În speţă se va reţine şi faptul că instanţa de apel corect, în baza art. 12 alin. (6) al Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice cu modificările şi completările operate prin Legea nr. 173 din 11 iulie 2012, a dispus încasarea valorii bunurilor confiscate din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor RM, prin transferul către bugetul Consiliului raional Glodeni, cert fiind faptul că până la completarea art. 12 al Legii nominalizate, nu exista un mecanism legal şi echitabil de despăgubire a persoanelor supuse represiunilor politice, cu toate că odată cu adoptarea Legii nr. 1225 din 08 decembrie 1992, statul şi-a asumat angajamentul de a reintegra subiecţii legii citate în drepturile lor politice, sociale şi cetăţeneşti, compensa pagubele materiale pricinuite, precum şi lichida alte consecinţe ale samovolniciei regimului totalitar.

La caz, independent de acest aspect, este cert că încasarea compensaţiei băneşti din contul bugetului de stat prin transferul către bugetul autorităţii locale nu constituie o încălcare a prevederilor legale, constatări ce resping susţinerile recurentului Ministerului Finanţelor RM aduse în acest sens. Alte argumente invocate în recursuri de asemenea nu prezintă relevanţă, deoarece sunt similare celor invocate în cererile de apel, cărora le-a fost dată aprecierea cuvenită, mai mult că sunt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, astfel nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În conexiunea celor relatate, instanţa de recurs, prin prisma jurisprudenţei CEDO şi anume cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995, unde s-a menţionat că „... art. 6 § 1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recurs. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursurile declarate de Grigor Andrei, Ministerul Finanţelor al RM şi Trinca Evghenia, Covşarova Maria, Didenco Anna şi a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se resping recursurile declarate de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, Grigor Andrei,Trinca Evghenia, Covşarova Maria şi Didenco Anna, reprezentaţi de avocatul Coban Igor . Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 iulie 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Grigor Andrei împotriva Consiliului raional Glodeni, Primăria satului Fundurii Vechi raionul Glodeni şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului care are valoare juridică, încasarea valorii averii confiscate în urma represiunilor politice, venitului ratat şi a prejudiciului moral şi la cererea înaintată de Maria Covşarov, Evghenia Trinca şi Ana Didenco împotriva Consiliului raional Glodeni, Primăriei satului Fundurii Vechi, raionul Glodeni şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu privire la încasarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva