2ra-2655/14 — Desfacerea căsătoriei, partajul averii

prima instanţă – Iu. Ţurcan dosarul nr. 2ra-2655/14 instanţa de apel – S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 15 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Voicu Roman, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Cazarinov Cristina împotriva lui Voicu Roman cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreţinere, stabilirea domiciliului copilului minor, partajarea averii proprietate comună în devălmăşie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 08 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Voicu Roman şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 15 mai 2013 c o n s t a t ă La 07 martie 2013 Cazarinov Cristina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Voicu Roman cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreţinere, stabilirea domiciliului copilului minor, partajarea averii proprietate comună în devălmăşie.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 05 mai 2009 a înregistrat căsătoria cu Voicu Roman la OSC Bucureşti, România, iar la 11 mai 2010 OSC Cantemir a eliberat duplicatul certificatului de căsătorie transcris. Din căsătorie părţile au un copil minor: Voicu Milena, născută la 06 noiembrie 2011. Susţine că din anul 2012 nu locuiesc împreună din cauza divergenţelor apărute în familie, în situaţia în care pîrîtul era scandalagios, neechilibrat, manifesta lipsă de respect faţă de reclamantă, o înjosea, o numea cu cuvinte necenzurate, aplica acţiuni violente faţă de aceasta. Nu î-şi onorează nici obligaţia de întreţinere a copilului minor.

Deoarece este imposibilă menţinerea familiei şi nu este necesar acordarea termenului de împăcare, solicită desfacerea căsătoriei dintre părţi; stabilirea domiciliului copilului minor Voicu Milena, născută la 06 noiembrie 2011, cu mama Cazarinov Cristina; încasarea de la pîrît în beneficiul lui Cazarinov Cristina a pensiei de întreţinere a copilului minor Voicu Milena, născută la 06 noiembrie 2011, în mărime de ¼ din toate veniturile lunare ale lui Voicu Roman, începînd cu data înaintării acţiunii şi pînă la atingerea majoratului copilului; încasarea de la Voicu Roman în beneficiul lui Cazarinov Cristina a pensiei de întreţinere a acesteia într-o sumă bănească fixă pînă la vîrsta de 3 ani a copilului, în legătură cu faptul că reclamanta nu este angajată în cîmpul muncii; încasarea cheltuielilor de judecată.

Totodată, Cazarinov Cristina în motivarea acţiunii a indicat că, împreună cu pîrîtul în timpul căsătoriei au fondat SRL „Doner Kebap”. Astfel, cu banii obţinuţi de la nuntă au investit în reconstrucţia clădirii din bd. Moscovei 6 mun. Chişinău „Twister Kebap”, pentru reparaţia în interiorul clădirii, procurarea utilajului şi materiei prime. Deşi este coproprietara capitalului social a SRL „Doner Kebap”, i-a fost interzis accesul în local şi chiar cu forţa a fost scoasă de către pază la indicaţiile pîrîtului. În astfel de circumstanţe, cere reclamanta partajarea averii proprietate comună în devălmăşie, cu atribuirea ei a ½ cotă-parte din capitalul social a SRL „Doner Kebap”, ce-şi are sediul în mun.

Chişinău str. Nadejda Russo 14. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 15 mai 2013, a fost admisă acţiunea integral şi a fost desfăcută căsătoria încheiată între Voicu Roman şi Cazarinov Cristina la 11 mai 2010 la OSC Cantemir cu nr. înregistrare 26-T. La eliberarea certificatului de divorţ a fost dispusă încasarea taxei de stat de la Voicu Roman în mărime de 1000% din cota procentuală fixă în unităţi convenţionale, 200 lei, eliberînd- o pe Cazarinov Cristina de aceste cheltuieli. A fost partajată averea proprietate comună în devălmăşie a soţilor, cu determinarea lui Cazarinov Cristina şi Voicu Roman cîte ½ cotă-parte din capitalul social a SRL „Doner Kebap” cu sediul din mun.

Chişinău str. Nadejda Russo 14. A fost determinat domiciliul copilului minor Voicu Milena, născută la 06 noiembrie 2011, cu mama Cazarinov Cristina. A fost încasat de la Voicu Roman în beneficiul lui Cazarinov Cristina pensie pentru întreţinerea fiicei minore Voicu Milena, născută la 06 noiembrie 2011, în mărime de ¼ din salariu şi/sau alte venituri lunare, începînd cu 07 martie 2013 şi pînă la atingerea majoratului copilului. A fost încasat de la Voicu Roman în beneficiul Cristinei Cazarinov pensie pentru întreţinerea acesteia, pentru ocuparea cu îngrijirea copilului minor timp de 3 ani după naştere şi neavînd un venit propriu, în sumă bănească fixă de 1500 lei lunar. A fost încasat de la pîrît în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 462 lei, iar în beneficiul lui Cazarinov Cristina 40 lei pentru taxa de stat achitată la depunerea acţiunii.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 13 februarie 2014, a fost introdusă în proces ca parte autoritatea tutelară – Direcţia pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 08 mai 2014, a fost respins apelul declarat de către Voicu Roman şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Rîşcani municipiul Chişinău din 15 mai 2013. La 11 iulie 2014 Voicu Roman a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel şi restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători. În motivarea recursului a invocat că, instanţa de apel a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material, nu a aplicat legea care trebuia aplicată.

Astfel, instanţa la primirea acţiunii nu a verificat exigenţele prevăzute de lege pentru primirea acţiunii, ilegal a determinat locul de trai a copilului minor cu mama Cazarinov Cristina, în lipsa vreunui acord sau aviz a autorităţii tutelare. La încasarea pensiei de întreţinere, instanţa urma să stabilească faptul dacă intimata la moment nu este angajată în cîmpul muncii, or înscrisul prezentat de aceasta ca probă din care rezultă că se află în concediu pentru îngrijirea copilului, nu constituie unicul temei de a dispune încasarea pensiei de întreţinere de la recurent. Ba mai mult, nu s-a luat în consideraţie faptul că Voicu Roman nu este angajat în cîmpul muncii. La fel, prin prisma art. 85 lit. c) Codul familiei, recurentul este scutit de obligaţia de întreţinere a intimatei.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Voicu Roman nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Voicu Roman asemenea aspecte nu se regăsesc.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Voicu Roman ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul lui Voicu Roman se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat