2-334/14 — Desfacerea csstoriei

La 19 septembrie 2012 reclamanta Ursu Ina a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva pârâtului Ursu Oleg, solicitând desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copilului minor.

În motivarea acţiunii a indicat că, la data de 10 noiembrie 2006 a fost încheiată căsătoria între Ursu Ina şi Ursu Oleg, înregistrată la OSC Rîşcani mun. Chişinău sub n/î 991. În timpul căsătoriei s-a născut fiul Ursu Alexandro a.n. 11.05.2008, care la acel moment se afla cu mama. Aproximativ cu doi ani în urmă de la înaintarea cererii de chemare în judecată relaţiile de căsnicie s-au înrăutăţit, pe parcursul acestei perioade soţii au făcut diverse încercări pentru a menţine relaţiile şi a păstra familia pentru copil, însă nu le-a reuşit. La acel moment relaţiile dintre soţi devenise pur formale, motiv pentru care Ursu Ina a solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului a fiului minor Ursu Alexandro cu mama, fără acordarea termenului pentru împăcare, fapt cu care era de acord şi pîrîtul, confirmînd aceasta la notar printr-o declaraţie. Preţurile la alimente, serviciile comunale, precum şi alte cheltuieli erau destul de costisitoare, cet. Ursu Ina susţinea că îi era foarte greu să întreţină de una singură copilul minor şi că ar avea nevoie de un suport financiar din partea tatălui copilului. Din răspunsul primit de la Biroul Naţional de Statistică al RM, minimul de existenţă pentru un copil de 4 ani este de 1420 lei. Astfel în baza răspunsului primit cet. Ursu Ina a solicitat încasarea de la cet. Ursu Oleg pensia de întreţinere pentru copilul minor Ursu Alexandro, într-o sumă fixă lunară în mărime de 1420 lei. Poziţia instanţei de fond:

Prin hotărîrea din 23 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău, cererea cet. Ursu Ina către cet. Ursu Oleg cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei alimentare a fost admisă şi s-a hotărît: desfacerea căsătoriei încheiată între Ursu Ina şi Ursu Oleg, stabilirea domiciliului copilului minor Ursu Alexandro 11.05.2008 a.n cu mama - cet. Ursu Ina, încasarea de la Ursu Oleg în beneficiul lui Ursu Ina pensia pentru întreţinerea copilului minor Ursu Alexandro în mărime de 1420 lei şi încasarea taxei de stat la eliberarea certificatului de divorţ de la cet. Ursu Oleg. Poziţia instanţei de recurs:

La data de 27 noiembrie 2013 Ursu Oleg a depus apel împotriva hotărîrii din data de 23 ianuarie 2013 a Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău a fost restituit apelul declarat de Ursu Oleg ca depus tardiv, cu remiterea tuturor documentelor anexate la cererea de apel. Solicitarea recurentului

La 13 februarie 2014, recurentul Ursu Oleg a declarat recurs împotriva încheierii din 20 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, solicitând casarea acesteia cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. Argumentele recursului:

În motivarea recursului recurentul a indicat că, nu a cunoscut nimic despre existenţa procesului civil, dat fiind că se afla peste hotarele Republicii Moldova, în ţară a intrat doar de cîteva ori, pentru perioade foarte scurte de timp. Despre hotărîrea instanţei de judecată a aflat de la executorul judecătoresc, care la data de 25 octombrie 2013 i-a înmînat încheierea cu privire la intentarea procedurii de executare şi cu privire la continuarea executării în mod silit.

În opinia recurentului instanţa de apel nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi necesită o reexaminare suplimentară.

La data de 12 martie 2014 intimata Ursu Ina a depus referinţă la cererea de recurs împotriva încheierii din 20 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, în care a solicitat respingerea cererii de recurs înaintată de către recurentul Ursu Oleg, ca fiind nefondată şi lipsită de suport legal. Aprecierea instanţei de recurs

Examinînd temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea contestată.

Conform art. 362 alin. (1) CPC, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunţării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. La caz, hotărîrea instanţei de fond a fost pronunţată la 13.09.2013 în lipsa apelantului.

Raportând circumstanţele stabilite la normele de drept procesual menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că, recurentul Oleg Ursu a depus cererea de apel peste termenul de 30 zile, prevăzut de art. 362 alin (1) CPC, ignorând vădit prevederile acestei norme de drept. Or, termenul limită de declarare a apelului a fost 24.02.2013, iar cererea de apel a fost înregistrată la 27.11.2013. Respectiv, apelantul a depăşit acest termen cu 9 luni.

Totodată din cererea de apel, reprezentantul apelantului indică că a luat cunoştinţă de hotărîrea contestată la data de 25.10.2013, iar cererea de apel a depus-o la 27.11.2013.

În conformitate cu art. 369 alin. 1 lit. b) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanţa de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

La caz, recurentul nu a solicitat repunerea cererii de apel în termen. În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că, la îndeplinirea acţiunilor procedurale, respectarea cerinţelor cu privire la admisibilitate constituie un aspect important al dreptului la un proces echitabil şi în privinţa acestor circumstanţe, instanţa se expune încă în faza primirii cererii de apel prin prisma prevederilor art. 367, art. 369 CPC Republica Moldova.

Totodată, se impun şi prevederile Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, mai exact de art. 46 par. 1, prin care R. Moldova şi-a asumat angajamentul de a se conforma hotărârilor definitive ale Curţii în litigiile la care sunt părţi şi a le invoca inclusiv în cazuri similare în vederea evitării unor altor încălcări de acelaşi gen. Admiterea spre examinare a apelului depus de apelantul Oleg Ursu peste termen ar duce inevitabil la violarea art.6 din CEDO.

Cu referire la prezentul litigiu, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă constatările Curţii Europene a Drepturilor Omului în cazul Melnic vs. Moldova (nr.6923/03, hotărâre din 14.11.2006) în care s-a reiterat, că articolul 6 §1 al Convenţiei obligă instanţele judecătoreşti să-şi motiveze hotărârile lor. Omisiunea instanţelor judecătoreşti de a motiva refuzul de a accepta o obiecţie potrivit căreia acţiunea era tardivă, a constituit o violare a acestei prevederi.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că temeiul invocat de către recurent nu este prevăzut de art. 362 alin. (1), lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine încheierea din 20 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de Ursu Oleg. Se menţine încheierea din data de 20 ianuarie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptată în cauza civilă la cererea lui Ursu Ina împotriva lui Ursu Oleg cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor şi încasarea pensiei alimentare. Decizia este irevocabilă de la pronunţare. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală