2rh-293/14 — Anularea actelor juridice, partajarea bunurilor succesorale, revendicarea bunurilor succesorale

prima instanţă: V. Suciu dosarul nr. 2rh-293/14 instanţa de apel: M. Anton, M. Moraru, I. Secrieru instanţa de recurs: N. Clima, T. Vieru, I. Corolevschi, O. Sternioală, S. Novac ÎNCHEIERE 15 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi Iurie Diaconu, Svetlana Novac examinînd cererea de revizuire formulată de către Stratulat Ştefan, în pricina civilă la acţiunea înaintată de către Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Copoti Vera, Stratulat Maria, Kretsu Liubov şi Malaniuc Maria împotriva lui Stratulat Dumitru, intervenienţi accesorii, notarul Balaur Irina şi notarul Bîstriţcaia Vera privind anularea actelor juridice, partajarea bunurilor succesorale ale defunctei Stratulat Elena, revendicarea bunurilor succesorale şi obligarea organului cadastral de a rectifica înscrierile asupra dreptului de proprietate a imobilului şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 14 mai 2014, prin care a fost admis recursul declarat de către Stratulat Dumitru, fiind casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Dubăsari din 11 iunie 2013, prin care acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 19.10.2012, reclamanţii Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Copoti Vera, Stratulat Maria, Kretsu Liubov şi Malaniuc Maria au înaintat acţiune împotriva lui Stratulat Dumitru, intervenienţi accesorii,

notarul Balaur Irina şi notarul Bîstriţcaia Vera privind anularea cu efect retroactiv a actelor juridice accesorii, subsecvente testamentului, inclusiv anularea certificatului de moştenitor legal nr.4254 din 04.09.2012 eliberat pe numele lui Stratulat Dumitru, partajarea bunurilor succesorale ale defunctei Stratulat Elena, revendicarea bunurilor succesorale şi obligarea organului cadastral de a rectifica înscrierile asupra dreptului de proprietate a imobilului şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, reclamanţii au relatat că la 08.02.2005 mama lor, Stratulat Elena a semnat testamentul nr.8/206 din care rezultă că a dispus transmiterea averii sale în favoarea fratelui acestora, Stratulat Ion.

1 Reclamanţii consideră că Stratulat Elena a fost influenţată prin diferite promisiuni de către Stratulat Ion, pentru că în timpul vieţii sale mama lor nu le-a spus niciodată despre intenţiile de a lăsa toată averea sa numai lui Stratulat Ion. Mai afirmă, că mama lor în momentul aplicării semnăturii nu ştia ce semnează şi nici nu-şi dădea seama de efectele juridice ale actului respectiv, mai ales că era un simplu agricultor şi nu ştia să scrie sau să citească. Mai indică, că mama lor a decedat la 23.05.2006, iar moştenitorii de clasa I au fost: Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Copoti Vera, Stratulat Maria, Kretsu Liubov, Malaniuc Maria şi Stratulat Ion.

Succesiunea defunctei era compusă din imobilul cu numărul cadastral 3844206.132, situat în intravilanul satului Ustia, raionul Dubăsari, cu suprafaţa de 0,2305 ha, pe care este amplasată casa părintească, o construcţie accesorie, un garaj şi un beci; un teren agricol situat în extravilanul satului Ustia, raionul Dubăsari, cu suprafaţa de 1,27 ha, conform titlului nr. 991 din 01.03.1996; un teren agricol situat în extravilanul satului Ustia, raionul Dubăsari, cu suprafaţa de 0,0571 ha, cu numărul cadastral 3844204216 şi un teren agricol situat în extravilanul satului Ustia, raionul Dubăsari, cu suprafaţa totală de 0,0983 ha, cu numărul cadastral 3844204452. Reclamanţii au susţinut că în termenul prevăzut de lege au acceptat succesiunea lăsată de Stratulat Elena, în timp ce casa părintească a rămas în posesia lui Stratulat Ion.

Astfel, din momentul deschiderii succesiunii şi până la decesul fratelui lor, Stratulat Ion, întreg patrimoniul succesoral, adică casa părintească şi terenurile s-au aflat în posesia, folosinţa şi administrarea lor comună, adică a lui Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Copoti Vera, Stratulat Maria, Kretsu Liubov, Malaniuc Maria şi Stratulat Ion. Reclamanţii au mai indicat că după înmormântarea mamei lor, toţi fraţii şi surorile au convenit că Stratulat Ion şi copiii săi să rămână cu traiul în casa părintească, reclamanţii au administrat bunurile succesorale prin achitarea impozitelor funciare, prin efectuarea lucrărilor de reparaţie în casă, au cultivat împreună terenurile care fac parte din bunurile succesorale.

Astfel, reclamanţii au intrat în posesia şi folosinţa bunurilor succesorale, adică au acceptat în mod tacit succesiunea lăsată de Stratulat Elena. La 30.06.2011 a decedat Stratulat Ion şi averea în litigiu a fost moştenită de către fiul acestuia, Stratulat Dumitru, fiindu-i eliberat certificat de moştenitor legal nr.4253 din 04.09.2012. Reclamanţii au susţinut că abia la 17.09.2012, după obţinerea extrasului din Registrul bunurilor imobile, au constatat că Stratulat Dumitru este înscris drept proprietarul casei lor părinteşti, precum şi a terenului şi a construcţiilor amplasate pe acest teren cu numărul cadastral 3844206.132.

Astfel, reclamanţii au solicitat în instanţa de judecată: anularea testamentului din 08.02.2005 autentificat sub nr. 8/206 şi recunoaşterea dreptului de proprietate prin succesiune, asupra moştenirii lăsate de către Stratulat Elena după moştenitorii legali ai defunctei, Stratulat Ştefan, Stratulat Mariya, Kretsu Liubov, Malaniuc Maria, Sofroni Olga, Copoti Vera şi Stratulat Dumitru (ca succesor a lui Stratulat Ion) care au acceptat succesiunea defunctei; anularea cu efect retroactiv a actelor juridice accesorii şi subsecvente testamentului din 2 08.02.2005 autentificat sub nr.8/206 şi anume: anularea parţială a testamentului semnat de către Stratulat Ion prin care a testat pe lângă averea sa şi bunuri străine în favoarea fiului Stratulat Dumitru, precum şi anularea certificatului de moştenitor nr.4253 din 04.09.2012 eliberat pe numele lui Stratulat Dumitru; partajarea bunurilor succesorale ale defunctei Stratulat Elena în mod egal între Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Stratulat Mariya, Kretsu Liubov, Malansuc Maria, Copoti Vera şi Stratulat Dumitru (ca succesor a lui Stratulat Ion) prin atribuirea fiecărui moştenitor legal a câte 1/7 cotă parte ideală din dreptul de proprietate asupra bunurilor succesorale ale defunctei; revendicarea bunurilor succesorale care au aparţinut defunctei Stratulat Elena,

în special a terenului identificat cu nr. cadastral 3844206.132 şi a construcţiilor amplasate pe acest teren, din posesia ilicită a pârâtului Stratulat Dumitru şi obligarea pârâtului să nu creeze şi să înlăture orice impediment în exercitarea dreptului de proprietate asupra bunurilor succesorale; obligarea Î.S „Cadastru”, OCT Criuleni să rectifice înscrierile cu privire la titularii dreptului de proprietate asupra imobilelor care au aparţinut defunctei Stratulat Elena, prin radierea dreptului de proprietate asupra imobilului identificat cu nr. cadastral 3844206.132 înscris după Stratulat Dumitru şi înscrierea în favoarea moştenitorilor legali Stratulat Ştefan, Stratulat Mariya, Kretsu Liubov, Malaniuc Maria, Sofroni Olga, Copoti Vera şi Stratulat Dumitru, a dreptului de proprietate asupra imobilului identificat cu nr. cadastral 3844206.132 (terenul şi construcţiile amplasat pe acest teren în cote de 1/7 pentru fiecare; încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată generate de prezentul proces în sumă totală de 1698,40 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Orhei din 11.06.2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14.11.2013, a fost admis apelul declarat de către Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Copoti Vera, Stratulat Maria, Kretsu Liubov şi Malaniuc Maria, fiind casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă integral. S-a declarant nul testamentul cu nr. 8/206 din 08.02.2005, înregistrat şi autentificat de notarul Vera Bîstriţcaia. S-a anulat certificatul de moştenitor legal nr. 4253 din 04.09.2012, eliberat pe numele lui Stratulat Dumitru, înregistrat şi autentificat de notarul Irina Balaur. S-au partajat bunurile succesorale rămase după decesul la 23.05.2006 a Elenei Stratulat între moştenitorii Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Copoti Vera, Stratulat Maria, Kretsu Liubov, Malaniuc Maria şi Stratulat Dumitru, cu atribuirea fiecăruia a câte 1/7 cotă parte ideală.

S-a obligat Stratulat Dumitru să nu creeze şi să înlăture orice impediment în exercitarea dreptului de proprietate al lui Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Copoti Vera, Stratulat Maria, Kretsu Liubov şi Malaniuc Maria asupra bunurilor succesorale rămase după decesul Elenei Stratulat. S-a încasat din contul lui Stratulat Dumitru în beneficiul lui Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Copoti Vera, Stratulat Maria, Kretsu Liubov, Malaniuc Maria cheltuielile judiciare în sumă totală de 4070 lei.

3 Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 mai 2014 a fost admis recursul declarat de către Stratulat Dumitru, fiind casată decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 noiembrie 2013, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Dubăsari din 11 iunie 2013. La data de 18 iulie 2014, Stratulat Ştefan a depus o cerere de revizuire, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea integrală a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 14 mai 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Dubăsari din 11 iunie 2013, cu remiterea cauzei spre reexaminare în prima instanţă, în alt complet de judecată. În motivarea cererii, revizuentul a indicat drept temei pentru revizuirea formulată art. 449 lit. c) CPC. În acest context, a menţionat că instanţa de judecată a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor Stratulat Gheorghe (invalid din copilărie de gradul II) şi Stratulat Alisa, care nu au fost implicate în proces.

În continuare, a indicat că pe parcursul examinării cauzei, revizuentul Stratulat Ştefan a solicitat instanţei de judecată atragerea la proces în calitate de intervenienţi şi copiii decedatului Stratulat Ion de la prima căsătorie: Stratulat Gheorghe (invalid din copilărie de gradul II) şi Stratulat Alisa. Însă, solicitarea revizuentului a fost lăsată fără examinare. Consideră revizuentul Stratulat Ştefan că la caz, prima instanţă, în temeiul art. 65 alin. (1)1 CPC, era obligată să-i înştiinţeze pe copiii decedatului - Stratulat Gheorghe (invalid din copilărie de gradul II) şi Stratulat Alisa, despre procesul care a fost pornit, cu explicarea drepturilor lor de a interveni şi ei în proces, prin înaintarea acţiunii.

De asemenea, revizuentul Stratulat Ştefan a anexat la cererea de revizuire copiile certificatelor de naştere ale copiilor decedatului Stratulat Ion - Stratulat Gheorghe şi Stratulat Alisa, adeverinţele eliberate de Primăria satului Hagimus, raionul Căuşeni, care atestă că copiii locuiesc permanent în localitatea respectivă, precum şi certificatul eliberat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, care atestă gradul de invaliditate al lui Stratulat Gheorghe. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate, urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

4 În conformitate cu art. 449 lit. c) CPC, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. În interpretarea corectă a prevederilor enunţate, este de înţeles că instanţa de judecată urmează să constate dacă persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente şi concludente, iar instanţa urmează să constate dacă prin hotărîrea supusă revizuirii, persoanei implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi. Avînd ca temei de revizuire a hotărîrii judecătoreşti prevederile articolului menţionat, revizuentul Stratulat Ştefan a indicat că instanţa de judecată a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor, care nu au fost implicate în proces.

În acest context, cu referire la actele anexate la cererea de revizuire, a menţionat că Stratulat Gheorghe şi Stratulat Alisa sunt copiii de la prima căsătorie a decedatului Stratulat Ion, cărora le-au fost încălcate drepturile, prin neatragerea acestora în prezentul proces civil. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră însă, că, cele invocate de către revizuentul Stratulat Ştefan, nu pot constitui temei de revizuire în sensul normei enunţate. În acest context, instanţa de revizuire remarcă că persoanele Stratulat Gheorghe cît şi Stratulat Alisa, în privinţa cărora se pretinde încălcarea drepturilor, nu au prezentat obiecţii proprii vizavi de prezentul litigiu.

Iar, revizuentul Stratulat Ştefan nu a prezentat probe, care ar confirma faptul că a fost împuternicit de către Stratulat Gheorghe şi Stratulat Alisa pentru a depune prezenta cerere de revizuire în sensul emiterii unei hotărîri cu privire la drepturile persoanelor, care nu au fost implicate în proces. Este important, la caz, de remarcat că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata).

Sub acest aspect, se va menţiona şi faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă. În susţinerea opiniei enunţate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză.

Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie 5 exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Faţă de cele ce preced şi avînd în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Stratulat Ştefan împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 14 mai 2014, în pricina civilă la acţiunea înaintată de către Stratulat Ştefan, Sofroni Olga, Copoti Vera, Stratulat Maria, Kretsu Liubov şi Malaniuc Maria împotriva lui Stratulat Dumitru, intervenienţi accesorii, notarul Balaur Irina şi notarul Bîstriţcaia Vera privind anularea actelor juridice, partajarea bunurilor succesorale ale defunctei Stratulat Elena, revendicarea bunurilor succesorale şi obligarea organului cadastral de a rectifica înscrierile asupra dreptului de proprietate a imobilului şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Iurie Diaconu Svetlana Novac 6