3ra-982/14 — Contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral

prima instanţă – V. Clima dosarul nr. 3ra-982/14 instanţa de apel – M. Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnăut DECIZIE 08 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Dumitru Mardari Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Oleg Brega în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Brega împotriva Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi Ion Druţă cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 prin care a fost admis apelul declarat de Oleg Brega, casată hotărârea judecătoriei Ciocana, mun.

Chişinău din 04 decembrie 2013 şi adoptată o nouă hotărâre prin care acţiunea depusă de Oleg Brega a fost admisă parţial, fiind recunoscută încălcarea drepturilor lui Oleg Brega privind accesul liber la şedinţa judiciară publică, în rest cerinţele fiind respinse ca neîntemeiate constată: La 17 iunie 2013, Oleg Brega a depus cerere de chemare în judecată împotriva Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi Ion Druţă cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii a indicat că în legătură cu un incident violent din incinta Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, a aflat de existenţa unui act administrativ pe care îl consideră ca fiind ilegal şi necesar de a fi anulat.

Susţine că dispoziţia nr. 26 din 20 septembrie 2010 cu privire la accesul cetăţenilor în sala de judecată îi îngrădeşte drepturile fundamentale şi creează premise pentru acţiuni abuzive ale persoanelor antrenate în paza instituţiei. Menţionează că libertatea de circulaţie, accesul la informaţie şi dreptul de exercitare a profesiei de jurnalist sunt garantate de DUDO, CEDO şi de Constituţia RM, iar conform actului administrativ contestat, accesul cetăţenilor în sala de judecată se poate face „doar cu citaţie, confirmare, aviz telegrafic, aviz publicitar, permisiunea preşedintelui şedinţei de judecată, etc.” 1 Indică că această prevedere este interpretată şi de către gardieni, astfel că la 16 aprilie 2013, dânsul a fost agresat chiar la parter, fără să ajungă la turnichet, de către un cetăţean civil, fără ecuson, angajat la firma de pază „Bercut”.

Relatează că a adresat o cerere prealabilă preşedintelui instanţei, prin care a fost solicitată anularea actului administrativ, iar la 18 mai 2013 în adresa dânsului a fost expediat un răspuns în care nu s-a spus nimic despre solicitările indicate în cerere, dar a fost explicat că dispoziţia dată are drept scop protejarea birourilor judecătorilor de accesul părţilor şi a reprezentanţilor acestora. Susţine că verificarea actelor la barieră nu garantează că se va respecta hotărârea CSM nr. 351/14 din 15 noiembrie 2007, deoarece oricine poate prezenta o citaţie sau un aviz publicitar gardianului, pentru a avea acces în birourile judecătorilor, dar cineva care nu are buletin de identitate sau a uitat citaţia acasă, nu poate ajunge la o şedinţă de judecată, unde prezenţa sa este obligatorie, sau nu poate face uz de nişte drepturi elementare, acces la informaţie şi libertatea de circulaţie în spaţiul public.

Declară că dânsului i-au fost îngrădite drepturile profesionale, de a asista la şedinţele publice de judecată, de a verifica buna funcţionare a unei instituţii de drept, iar asta prezintă un interes public major şi subiectul materialelor jurnalistice efectuate de dânsul. Explică că la 23 aprilie şi 11 iunie, a încercat să treacă de turnichet ca să ajungă la sălile de judecată, la biroul preşedintelui de instanţă sau la camera de baie, dar nu a fost lăsat de către gardieni, în baza dispoziţiei emise de preşedintele instanţei.

Apreciază dispoziţia dată, ca fiind contradictorie cu Legea Supremă precum şi alte acte normative legale, care prevăd caracterul public al şedinţelor de judecată, transparenţa instituţiilor publice, egalitatea în drepturi a cetăţenelor, iar actul administrativ contestat încalcă Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în special art. 10 şi 14. Solicită constatarea drepturilor încălcate, anularea dispoziţiei nr. 23 din 20 septembrie 2010, precum şi compensarea prejudiciului cauzat. Ulterior, pe parcursul examinării pricinii civile în primă instanţă, reclamantul Oleg Brega şi-a concretizat pretenţiile din acţiune, solicitând încasarea în mod solidar din contul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi a lui Ion Druţă a sumei de 30000 lei cu titlu de recompensă pentru prejudiciul moral cauzat.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 09 iulie 2013 pricina civilă a fost strămutată spre judecare la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău. Prin încheierea protocolară a primei instanţe din 22 octombrie 2013, a fost admis demersul reclamantului cu privire la atragerea în proces a lui Ion Druţă cu citarea acestuia. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 04 decembrie 2013 a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acţiunea înaintată de Oleg Brega. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 a fost admis apelul declarat de Oleg Brega, casată hotărârea primei instanţe şi adoptată o hotărâre nouă prin care acţiunea înaintată de Oleg Brega a fost admisă parţial, fiind recunoscut încălcarea drepturilor lui Oleg Brega privind accesul liber la şedinţa judiciară publică.

În rest, cerinţele au fost respinse ca neîntemeiate. La 23 mai 2014, Oleg Brega a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând anularea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 în partea ce ţine 2 de repararea prejudiciului cauzat şi emiterea unei noi decizii prin care să se dispună plata unei sume compensatorii de 30000 lei, în mod solidar de către ambii intimaţi pentru drepturile fundamentale încălcate. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel menţionând că instanţa a interpretat greşit faptele şi prevederile legale. Explică că în luna iunie 2013, s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău deoarece preşedintele instanţei respective a emis un ordin care-i încalcă drepturile şi în baza căruia a fost agresat şi limitat în libertăţi fundamentale în incinta instanţei de judecată. Declară că dat fiind faptul că autorul dispoziţiei contestate, judecătorul Ion Druţă a fost avansat în funcţie şi a plecat de la Judecătoria Botanica, dânsul şi-a precizat ulterior pretenţiile solicitând atragerea ultimului în calitate de copârât. La fel, la aceiaşi etapă şi-a concretizat şi cuantumul despăgubirilor solicitate pentru dauna morală, indicând că cere încasarea în mod solidar a sumei de 30000 lei în favoarea dânsului de la ambii pârâţi/intimaţi.

Indică că Curtea de Apel Chişinău a menţionat că „abrogarea dispoziţiei contestate şi recunoaşterea încălcării drepturilor constituie în sine o satisfacţie echitabilă”, dar instanţa nu a ţinut cont de faptul că dispoziţia ulterioară, emisă de acelaşi judecător, continuă să încalce drepturile omului, turnichetul funcţionând până în prezent la intrarea în instanţă şi aceiaşi firmă privată limitează cetăţenilor justiţiabili accesul în incinta instanţei în cadrul şedinţelor de judecată, iar dânsului în repetate rânduri i-a fost îngrădit accesul la şedinţele publice, la procesele sale de judecată, la cancelarie, etc. Consideră că o astfel de sfidare a normelor legale despre funcţionarea instanţelor judecătoreşti, prejudiciului cauzat de cei doi intimaţi şi de persoanele care se subordonează lor şi violarea drepturilor omului nu pot fi oprite şi compensate prin simpla recunoaştere a încălcării drepturilor.

Declară că instanţa a invocat drept argument şi precedent juridic cazul Amihalachioaie contra Republicii Moldova la CEDO, unde e vorba de relaţia unui avocat şi Curtea Constituţională a RM, pe când Oleg Brega este doar cetăţean şi eventual ar putea fi asimilat cu categoria profesională protejată de jurnalişti sau activişti pentru drepturile omului, iar dânsul nu a fost pedepsit abuziv, cum s-a întâmplat în cazul sus enunţat, ci i-au fost încălcate flagrant, repetat, violent mai multe drepturi fundamentale, problema nefiind rezolvată până la moment astfel încât, consideră că drepturile sale sunt încălcate în continuare iar prejudiciul cauzat nu a fost reparat. Consideră că cazul Amihalachioaie contra RM la CEDO nu poate fi aplicat altor cazuri ci celor legate de curţile constituţionale, iar în situaţia sa, mai potrivit este precedentul Beşliu versus Moldova sau cazul Apicella versus Italia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. După cum rezultă din materialele cauzei, copia deciziei recurate a fost recepţionată de către recurent la 01 aprilie 2014 (f. d. 85). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen, la 23 mai 2014. 3 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul cu casarea parţială a deciziei instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

După cum denotă actele cauzei, Oleg Brega înaintând acţiunea împotriva Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi judecătorului Ion Druţă a solicitat constatarea încălcării dreptului de acces liber la şedinţa de judecată publică, anularea dispoziţiei nr. 23 din 20 septembrie 2010, precum şi încasarea în mod solidar din contul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi a lui Ion Druţă a sumei de 30000 lei cu titlu de recompensă pentru prejudiciul moral cauzat. Fiind investită cu acţiunea în cauză, prima instanţă a considerat că acţiunea respectivă este neîntemeiată, respingând-o integral. Judecând apelul declarat de Oleg Brega, instanţa de apel a constatat temeinicia hotărârii primei instanţe şi casând-o, a emis o nouă hotărâre prin care a admis parţial acţiunea şi a constatat încălcarea drepturilor lui Oleg Brega privind accesul liber la şedinţa de judecată publică, în rest respingând cerinţele ultimului, ca fiind neîntemeiate.

Este de menţionat că depunând cererea de recurs, recurentul Oleg Brega a criticat decizia instanţei de apel doar în partea respingerii cerinţei sale cu privire la încasarea în mod solidar din contul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi a lui Ion Druţă a sumei de 30000 lei cu titlu de recompensă pentru prejudiciul moral cauzat. În conformitate cu art. 442 alin (1) CPC judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. Prin prisma normei enunţate, instanţa de recurs constată că, deşi instanţa de apel a constatat încălcarea drepturilor lui Oleg Brega privind accesul liber la şedinţa de judecată publică în Judecătoria Botanica mun.

Chişinău prin adoptarea dispoziţiei nr. 23 din 20 septembrie 2010, abrogată ulterior, respinge capătul de cerere cu privire la încasarea recompensei pentru prejudiciul moral cauzat. Instanţa de recurs verificând legalitatea deciziei instanţei de apel în partea contestată, în raport cu prevederile legale aplicabile la caz şi argumentele aduse în recurs, constată ilegalitatea acesteia în partea respingerii integrale a cerinţei cu privire la încasarea prejudiciului moral. Astfel, la caz se constată că Oleg Brega şi-a întemeiat cererea de chemare în judecată, inclusiv şi cerinţa cu privire la încasarea prejudiciului moral, pe prevederile Legii contenciosului administrativ, invocând că la 16 aprilie 2013 i-a fost îngrădit accesul în sala de judecată în Judecătoria Botanica, mun.

Chişinău, în acest sens de pază fiind invocată dispoziţia nr. 23 din 20 septembrie 2010 cu privire la accesul cetăţenilor în şedinţa de judecată. Conform prevederilor art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, în cazul admiterii acţiunii, instanţa de contencios administrativ se pronunţă, la cerere, şi asupra reparării prejudiciului material şi moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile. Iar alin. (4) al normei enunţate prevede că mărimea prejudiciului moral se stabileşte de instanţa de contencios administrativ, independent de prejudiciul material, 4 în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate, de gradul de vinovăţie a pârâtului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, luându-se în considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate.

Având în susţinere prevederile legale menţionate, instanţa de recurs constată ca lipsită de suport reţinerea instanţei de apel cu privire la faptul că însăşi abrogarea din oficiu a dispoziţiei contestate, precum şi recunoaşterea încălcării dreptului lui Oleg Brega privind accesul liber la şedinţa de judecată publică constituie în sine o satisfacere echitabilă, suficientă pentru orice prejudiciu moral eventual suferit de acesta. Or, este evident că urmare a îngrădirii lui Oleg Brega a accesului liber la şedinţa de judecată publică prin adoptarea dispoziţiei nr. 23 din 20 septembrie 2010, ultimului i-a fost cauzat un anumit nivel de stres şi frustrare, ce nu poate fi considerat ca reparat prin abrogarea din oficiu a dispoziţiei menţionate, cât şi prin recunoaşterea de către instanţa de judecată a încălcării acestui drept (accesul liber la şedinţa de judecată publică).

La acest segment, concomitent cu dispoziţiile art. 25 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ, instanţa de recurs ia în consideraţie şi realizările în acest sens a practicii judiciare, şi anume că aprecierile prejudiciului moral se face în raport cu criteriile ce ţin de nivelul de stres şi frustrare, circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, statutul social al persoanei vătămate, precum şi principiul general al echităţii ca suma apreciată să nu fie vădit disproporţională cu sumele acordate de Curtea Europeană.

Ca urmare, Colegiul consideră că Oleg Brega, fiind îndreptăţit, în baza celor expuse mai sus şi a principiilor echitabile, la despăgubiri pentru daune morale, acordă ultimului, cu titlu de reparare a acestui prejudiciu, suma de 2000 lei, care poate fi considerată drept o compensaţie echitabilă şi suficientă pentru sentimentele de angoasă şi frustrare aduse lui în circumstanţele descrise mai sus şi, care ar corespunde caracterului şi gravităţii suferinţelor psihice suportate de acesta. Or, suma prejudiciului moral în mărime de 30000 lei, solicitată de către recurent, este una exagerată, reieşind din criteriul echității care presupune că despăgubirea pentru prejudiciul moral trebuie să fie justă, rațională și echitabilă, adică trebuie stabilită în așa mod încât să asigure efectiv o compensare suficientă și nicidecum exagerată a prejudiciului cauzat, fiind menținut echilibru între daunele efectiv pricinuite și suma acordată.

Totodată, instanţa de recurs constată că prejudiciul menţionat urmează a fi încasat în beneficiul lui Oleg Brega din contul Judecătoriei Botanica mun. Chişinău, Ion Druţă urmând a fi eliberat de la compensarea prejudiciului moral, or acesta a acţionat din numele şi în interesul instanţei de judecată. În această ordine de idei, dat fiind faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, iar verificarea suplimentară a cărorva dovezi nu este necesară, instanţa de recurs ajunge la concluzia de a casa decizia instanţei de apel în partea respingerii integrale a pretenţiei cu privire la repararea prejudiciului moral şi emiterea în partea dată a unei noi hotărâri, prin care a admite parţial cerinţa cu privire la încasarea prejudiciului moral şi a încasa din contul Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău în beneficiul lui Oleg Brega cu titlu de prejudiciu moral suma de 2000 lei, în rest cerinţa dată se respinge. 5 Având în vedere că în rest decizia instanţei de apel nu a fost contestată, instanţa de recurs, reieşind din prevederile art. 442 alin (1) CPC, consideră inoportun de a se pronunţa cu privire la temeinicia sau netemeinicia acestei în partea necontestată. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie decide: Se admite recursul declarat de către Oleg Brega. Se casează parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 27 martie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Oleg Brega împotriva Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău şi Ion Druţă cu privire la contestarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral, în partea prin care a fost respinsă pretenţia lui Oleg Brega privind încasarea în mod solidar din contul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi a lui Ion Druţă a sumei de 30000 lei cu titlu de recompensă pentru prejudiciul moral cauzat şi se emite în partea dată o nouă hotărâre, prin care: Se admite parţial pretenţia lui Oleg Brega privind încasarea în mod solidar din contul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi a lui Ion Druţă a sumei de 30000 lei cu titlu de recompensă pentru prejudiciul moral cauzat. Se încasează din contul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău în beneficiul lui Oleg Brega suma de 2000 (două mii) lei cu titlu de recompensă pentru prejudiciul moral cauzat.

În rest cerinţa lui Oleg Brega cu privire la încasarea prejudiciului moral se respinge. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Oleg Sternioală Dumitru Mardari Ala Cobăneanu 6