3ra-1289/14 — Anularea facturii pentru agent termic și repararea prejudiciului moral

prima instanţă: G. Moscalciuc dosarul nr. 3ra-1289/14 (Judecătoria Buiucani mun. Chișinău) instanţa de apel: Sv. Caitaz, A. Doga, A. Nogai (Curtea de Apel Chișinău) ÎNCHEIERE 08 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând, fără înştiinţarea participanţilor la proces, chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Zagrebelinîi Venedict, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Zagrebelinîi Venedict împotriva Întreprinderii municipale “Infocom” cu privire la anularea facturii pentru agent termic și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 iunie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de către Zagrebelinîi Venedict şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 29 aprilie 2014, c o n s t a t ă La 03 februarie 2014 Zagrebelinîi Venedict a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎM “Infocom” cu privire la anularea facturii pentru agent termic (apa caldă) și repararea prejudiciului moral. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 29 aprilie 2014 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 19 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de către Zagrebelinîi Venedict şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 29 aprilie 2014. La 15 august 2014, în termenul prevăzut de lege, Zagrebelinîi Venedict a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 19 iunie 2014, cerând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătorești contestate și emiterea unei hotărâri prin care în beneficiul său de la ÎM “Infocom” să fie încasată suma de 335,89 lei cu titlu de diferență de facturare a apei calde și 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. Recurentul în motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare în cadrul examinării pricinii au desconsiderat comiterea de erori sistematice de către ÎM “Infocom” la calcularea costului agentului termic (apei calde) facturate familiei dânsului.

Pretinde că calculul costului energiei termice facturate este lipsit de transparență și monitoring, ceea ce condiționează îmbogățirea întreprinderii municipale fără justă cauză. Mai indică că intimata-pârâtă cu certitudine a cunoscut prevederile deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 8/9 din 20 decembrie 2012 prin care s-a hotărât alocarea de compensații pentru energia termică doar pe perioada sezonului de încălzire, însă fără motive clare a continuat alocarea de compensații în sezonul cald precum a fost reglementat anterior, abia în factura din noiembrie 2013 efectuând recalculări spre majorare și indicând spre scadență suma de 610,56 lei. Consideră că nu este vinovat de acțiunile ÎM “Infocom” și nu poate fi responsabil material pentru recalcularea tardivă a sumelor ce nu urmau a-i fi compensate.

La 29 august 2014 în adresa intimatei ÎM “Infocom” a fost expediată copia recursului declarat de către Zagrebelinîi Venedict, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei la recurs. Intimata nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință în termenul stabilit pentru aceasta, prezentul recurs examinându-se astfel în lipsa referinței din partea intimatei ÎM “Infocom”. Examinând temeiurile recursului declarat de către Zagrebelinîi Venedict în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4). Potrivit art. 432 CPC, alin. (2), (3) şi (4), se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; Săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

2 Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Zagrebelinîi Venedict nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluţia pronunţată de către instanţele fond şi de apel şi nu relevă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Astfel, argumentul recurentului ca temei al admisibilităţii prezentului recurs precum că instanţele ierarhic inferioare au desconsiderat faptului comiterii de erori sistematice de către ÎM “Infocom” la calcularea costului agentului termic (apei calde) facturate familiei dânsului, acesta fiind lipsit de transparență și monitoring, nu se încadrează în temeiurile legale ale recursului și nu poate servi ca temei de casare a deciziei recurate. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie accentuează că recursul exercitat conform Secţiunii a II-a din CPC are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu şi temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speţa Purcell contra Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii, asupra căror instanţele ierarhic inferioare s- au pronunţat deja în modul corespunzător.

Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Zagrebelinîi Venedict, ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (1) şi (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Zagrebelinîi Venedict se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi 3