3ra-1246/14 — Contestarea actului administrativ, demolare şi încasarea cheltuielilor de judecată

prima instanţă: A. Ciobanu dosarul nr. 3ra-1246/14 instanţa de apel: I. Grosu, A. Corcenco şi D. Corolevschi DECIZIE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia, Maria Ghervas şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursul declarat de Postolachi Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nenescu Elena împotriva Primăriei satului Corlăteni raionul Rîşcani, intervenienţi accesorii Postolachi Ion şi arhitectorul şef al raionului Rîşcani cu privire la contestarea actului administrativ, demolare şi încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 29 mai 2014, prin care s-a admis apelul declarat de Nenescu Elena, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 28 ianuarie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre de anulare a autorizaţiei de construcţie cu demolarea garajului c o n s t a t ă La 15 iunie 2011 Nenescu Elena a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Corlăteni raionul Rîşcani cu privire la contestarea actului administrativ şi încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 1 vol. I). În motivarea acţiunii Nenescu Elena a menţionat că actul contestat şi documentaţia de proiect au fost eliberate ilegal, deoarece încă în anul 2007 Postolachi Ion a început construcţia neautorizată a unui garaj cu încălcarea regulilor de vecinătate şi peste hotarul limitrof.

A sesizat autorităţile de resort şi a primit răspuns de la Inspecţia de Stat Teritorială în Construcţii „Nord” că construcţia este edificată cu încălcarea dreptului de vecinătate şi a alineamentului. Apa de pe acoperiş se scurge pe teritoriul său, care îl deteriorează şi denotă faptul construirii ilegale a garajului. Cere Nenescu Elena anularea autorizaţiei de construcţie a garajului nr. 34 din 10 iulie 2009 eliberată de Primăria satului Corlăteni raionul Rîşcani lui Postolachi Ion ca fiind ilegală şi încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierile Judecătoriei Rîşcani din 09 septembrie 2011 şi 06 martie 2012 în proces au fost antrenaţi în calitate de intervenienţi accesorii Postolachi Ion şi arhitectorul şef al raionului Rîşcani (f. d. 26; 60 vol. I). La 21 mai 2012 Nenescu Elena a depus cerere de chemare în judecată suplimentară, solicitînd demolarea construcţiei edificate ilegal, indicînd că Postolachi Ion a fost sancţionat contravenţional pentru construcţiile neautorizate din curtea sa. Acest fapt demonstrează vinovăţia lui Postolachi Ion şi necesitatea anulării autorizaţiei de construcţie a garajului nr. 34 din 10 iulie 2009, cu demolarea construcţiei (f.d.

70 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 27 ianuarie 2014 acţiunea a fost respinsă integral (f. d. 197; 205-206 verso vol. I). Prima instanţă a motivat hotărîrea că autorizaţia de construcţie a fost întocmită, aprobată şi eliberată de organul abilitat în baza actelor de urbanism şi documentaţiei de 1 proiect, iar garajul este construit pe terenul proprietate a lui Postolachi Ion şi nu a Elenei Nenescu. La 11 februarie 2014 şi 20 martie 2014 Nenescu Elena a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 27 ianuarie 2014 (f. d. 204; 218-219 vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 29 mai 2014 apelul declarat de Nenescu Elena a fost admis (f. d. 248-251 verso vol. I). S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 28 ianuarie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre prin care acţiunea a fost admisă.

S-a anulat autorizaţia de construcţie nr. 34 eliberată de Primăria satului Corlăteni la 10 iulie 2009 lui Postolachi Ion pentru construcţia garajului, cu demolarea acestuia. Instanţa de apel a motivat decizia că există divergenţe între Planul de încadrare în teritoriu şi proiect, că garajul era construit în alţi parametri care nu coincid cu proiectul, că construcţia s-a recepţionat cu încălcări, inclusiv a dreptului de vecinătate, a distanţei minime dintre construcţie şi hotarul limitrof, iar un act ilegal nu poate produce efecte juridice. La 23 iulie 2014 Postolachi Ion a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 29 mai 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea cererii de recurs Postolachi Ion a relevat că instanţa de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. Nenescu Elena a menţionat în prima instanţă şi în instanţa de apel că garajul a fost construit în anul 2007, iar legea nu prevedea la acel moment posibilitatea demolării construcţiilor neautorizate. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 01 octombrie 2014 recursul declarat de Postolachi Ion a fost considerat admisibil, fără a fi prejudiciat fondul pricinii. În conformitate cu art. 441 şi art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului, verificînd în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Verificînd argumentele invocate de Postolachi Ion în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 29 mai 2014 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 28 ianuarie 2014 din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Bălţi a expediat în adresa părţilor copia deciziei din 29 mai 2014 la 17 iunie 2014 (f. d. 254 vol. I). Prin urmare, recursul declarat de Postolachi Ion la 23 iulie 2014 este depus în termen.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Din actele pricinii rezultă că la 27 octombrie 2007 prin contractul nr. 2/5-6971 Postolachi Ion a primit cu titlu de donaţie de la Glavan Victor lotul de pămînt cu suprafaţa 2 de 0,1159 ha împreună cu construcţiile accesorii de pe acesta amplasate în satul Corlăteni raionul Rîşcani, str. Strîmba 11 (f. d. 151 verso-152 vol. I). Din Planul cadastral (geometric) eliberat de OCT Rîşcani la 28 octombrie 2008 rezultă că pe terenul cu suprafaţa de 0,1159 ha la acel moment erau amplasate construcţii locative şi accesorii, inclusiv garajul cu suprafaţa de 34,8 m. p. (f. d. 153 vol. I). Prin autorizaţia de construcţie nr. 34 din 10 iulie 2009 şi documentaţia de proiect a fost legalizată edificarea garajului cu suprafaţa totală de 19,42 m. p. (f. d. 145; 154-170 vol. I). La 05 mai 2011 Nenescu Elena a depus la Primăria satului Corlăteni raionul Rîşcani cerere prealabilă,

solicitînd anularea autorizaţiei de construcţie a garajului eliberată lui Postolachi Ion (f. d. 3 vol. I). Prin răspunsul din 06 iunie 2011 Primăria satului Corlăteni raionul Rîşcani a sugerat Elenei Nenescu să se adreseze în instanţa de judecată pentru soluţionarea conflictului (f. d. 4 vol. I). Inspecţia de Stat Teritorială în Construcţii „Nord” a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a menţionat că garajul pentru care a fost eliberată autorizaţia de construcţie nr. 34 din 10 iulie 2009 este amplasat conform schemei de amplasare şi documentaţiei de proiect (f. d. 5 vol. I). La 15 iunie 2011 şi 21 mai 2012 Nenescu Elena a depus prezenta cerere de chemare în judecată (f. d. 1-1 verso; 70-70 verso vol. I). Judecătoria Rîşcani prin hotărîrea din 27 ianuarie 2014 a respins integral acţiunea (f.d.

197; 205-206 verso vol. I). Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 29 mai 2014 apelul declarat de Nenescu Elena a fost admis (f. d. 248-251 verso vol. I). S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 28 ianuarie 2014 şi s-a emis o nouă hotărîre de anulare a autorizaţiei de construcţie nr. 34 eliberată de Primăria satului Corlăteni la 10 iulie 2009 lui Postolachi Ion pentru construcţia garajului, cu demolarea acestuia. Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a încălcat normele de drept material şi procedural. În conformitate cu art. 67-68 Codul de procedură civilă, intervenientul accesoriu este intervenientul care nu formulează pretenţii proprii asupra obiectului litigiului.

El poate fi introdus în proces la cererea uneia din părţi sau din oficiul instanţei. Intervenientul accesoriu are drepturile şi obligaţiile procedurale ale părţii căreia i se alătură, cu excepţia dreptului de a modifica temeiul şi obiectul acţiunii, de a majora sau reduce cuantumul pretenţiilor din acţiune, precum şi de a renunţa la acţiune, de a recunoaşte acţiunea sau de a încheia tranzacţie, de a înainta acţiune reconvenţională sau de a cere executarea silită a hotărîrii, încheierii sau deciziei judecătoreşti. Articolul 55 Codul de procedură civilă expres descrie cine sunt participanţii la proces. Printre aceştia este menţionat şi intervenientul accesoriu. Articolul 59 alin. (1) Codul de procedură civilă prevede că parte în proces (reclamant sau pîrît) poate fi orice persoană fizică sau juridică prezumată, la momentul intentării procesului, ca subiect al raportului material litigios.

Aşadar, intervenientul accesoriu fiind participant la proces nu este subiect al raportului material litigios şi nu are calitatea de parte, adică de reclamant sau pîrît. Prin urmare, acesta nu poate răspunde şi de la acesta nu poate fi solicitată executarea unei prestaţii. Prezentul litigiu este generat de solicitarea anulării autorizaţiei de construcţie nr. 34 din 10 iulie 2009, pîrît fiind indicată Primăria satului Corlăteni raionul Rîşcani. Aşadar, Curtea de Apel Bălţi nejustificat a obligat intervenientul accesoriu Postolachi Ion să demoleze garajul, or, acesta nu a avut pe parcursul examinării pricinii calitatea 3 procesuală de pîrît şi nu a fost indicat în cererea de chemare în judecată ca subiect al raportului material litigios.

În conformitate cu art. 240 alin. (3) Codul de procedură civilă, instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Reclamantul Nenescu Elena a formulat pretenţii doar faţă de pîrîtul Primăria satului Corlăteni raionul Rîşcani, iar instanţa de apel nu era în drept să depăşească limitele pretenţiilor din acţiune şi să oblige recurentul Postolachi Ion să demoleze garajul. Mai mult ca atît, conform art. 390 Codul civil, dacă proprietarul unui teren, cu ocazia ridicării unei construcţii, a construit dincolo de limita terenului său, fără a i se putea imputa premeditarea sau culpa gravă, vecinul trebuie să tolereze încălcarea hotarului dacă nu a obiectat pînă sau imediat după depăşirea limitei.

În şedinţa de judecată a primei instanţe şi a instanţei de apel Nenescu Elena a menţionat că în anul 2007 a fost făcut fundamentul garajului, iar în anul 2008 au fost ridicaţi pereţii (f. d. 188 verso; 238 vol. I). Postolachi Ion în anul 2008 a acceptat donaţia de la Glavan Victor cînd garajul deja exista, iar vecina Nenescu Elena nu a obiectat pînă la sau imediat după depăşirea limitei şi în prezent trebuie să tolereze pretinsa încălcare a hotarului. Instanţa de apel nu a ţinut cont de aceste circumstanţe şi aplicînd eronat normele de drept material şi procedural a dat o soluţie greşită litigiului.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de apel interpretînd şi aplicînd eronat normele de drept material şi procedural neîntemeiat a dispus demolarea garajului ce aparţine intervenientului accesoriu Postolachi Ion, iar prima instanţă a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi a apreciat probele administrate în conformitate cu art. 130 Codul de procedură civilă, adoptînd o hotărîre legală, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Postolachi Ion, de a casa decizia Curţii de Apel Bălţi din 29 mai 2014 şi de a menţine hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 27 ianuarie 2014. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Postolachi Ion.

Se casează decizia Curţii de Apel Bălţi din 29 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Nenescu Elena împotriva Primăriei satului Corlăteni raionul Rîşcani, intervenienţi accesorii Postolachi Ion şi arhitectorul şef al raionului Rîşcani cu privire la contestarea actului administrativ, demolare şi încasarea cheltuielilor de judecată şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 27 ianuarie 2014. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Maria Ghervas Sveatoslav Moldovan 4