2ra-2869/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanță L. Ouș dosarul nr. 2ra-2869/14 instanța de apel N. Cernat A. Pahopol A. Gavrilița DECIZIE 08 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Elena Ursachi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Ursachi împotriva lui Stepan Dodon cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 20 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Elena Ursachi, admis apelul declarat de către Stepan Dodon, casată hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 18 februarie 2014 și emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă: La 27 mai 2013, Elena Ursachi a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Stepan Dodon cu privire la repararea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că este proprietară a apartamentului nr. 88, amplasat în mun. Chișinău, str. Ginta Latină, 17. Susține că la începutul lunii iunie 2012 a încheiat cu pârâtul Stepan Dodon un contract, în formă verbală, potrivit căruia ultimul s-a obligat să efectueze lucrări de reparație capitală în apartamentul menționat, iar reclamanta s-a obligat să recepționeze lucrările și să plătească prețul convenit.

Pe parcursul lunilor iunie-august 2012, Stepan Dodon a efectuat un șir de lucrări de reparație în apartament, iar reclamanta l-a aprovizionat pe pârât cu materialele de construcție necesare pe care ultimul le-a solicitat și i-a achitat în rate suma de 18000 lei, până când, în luna august 2012, fără a-și îndeplini obligațiile asumate în mod deplin, pârâtul a abandonat lucrările. Menționează reclamanta că la începutul lunii septembrie 2012 a observat că tencuiala de pe pereți și tavan, în două odăi, s-a fisurat. După ce la contactat telefonic pe pârât, acesta i-a comunicat că nu este în posibilitate de a remedia defectele produse. Ulterior, reclamanta a fost nevoită să apeleze la serviciile altor meșteri care i-au comunicat că lucrările de reparație anterioare au fost efectuate cu grave abateri de la normele în construcții și cu utilizarea materialelor necorespunzătoare.

2 Indică că conform Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 277 din 09 aprilie 2013, efectuat de Centrul de expertize independente „Cexin”, lucrările din apartamentul nr. 88, amplasat în mun. Chișinău, str. Ginta Latină, 17 au fost efectuate necalitativ, contrar normativului și la moment nu sunt finalizate. La executarea pardoselilor nu a fost respectată tehnologia utilizării materialelor de construcție în cantități necesare, manifestată prin forțarea mai puternică a drișcuirii suprafețelor de mortar care se năruia la momentul examinării. Pentru exploatarea încăperii de a corecta și finaliza lucrările de finisare necesare valoarea lucrărilor de reparație necesare de a fi efectuate în apartamentul menționat constituind 24319,48 lei.

Mai susține că în rezultatul remedierii lucrărilor necalitative executate de către pârât, reclamanta a fost nevoită să apeleze la serviciile altor meșteri, cărora le-a achitat lucrul, inclusiv, și pentru demontarea tencuielii efectuate de către Stepan Dodon, precum și pentru procurarea repetată a materialelor de construcție necesare. Afirmă că pe lângă prejudiciul material suportat în rezultatul lucrărilor de reparație necalitative, reclamanta a mai suferit și un prejudiciu moral ce s-a manifestat prin tergiversarea lucrărilor de reparație pe o perioadă mai mare de șapte luni, timp în care reclamanta, având o situație materială precară, fiind nevoită să închirieze un alt spațiu locativ, suportând cheltuieli neplanificate și lipsindu-se de situația de confort din propriul apartament, a suportat permanente stresuri emoționale generate de conflictele cu pârâtul.

Solicită Elena Ursachi încasarea din contul lui Stepan Dodon în beneficiul său a prejudiciului material în mărime de 24319,48 lei, a prejudiciului moral în mărime de 20000 lei și cheltuieli de judecată în sumă de 830 lei pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 1200 lei suportată pentru Raportul de constatare tehnic-științifică. Prin hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 18 februarie 2014 acțiunea a fost admisă parțial, a fost încasat de la Stepan Dodon în beneficiul Elenei Ursachi 13311,40 lei cu titlu de prejudiciu material, 399,33 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru achitarea taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și 1200 lei pentru efectuarea Raportului de constatare tehnico- științifică.

Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 20 mai 2014 a fost respins apelul declarat de Elena Ursachi, admis apelul declarat de către Stepan Dodon, casată hotărârea Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 18 februarie 2014 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea Elenei Ursachi a fost respinsă. La 16 iulie 2014, Elena Ursachi a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. Recurenta Elena Ursachi, în motivarea recursului a invocat că instanța de apel la emiterea deciziei a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material, și anume, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, precum și, a apreciat în mod arbitrar probele la dosar, iar erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

3 De asemenea, a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Menționează că instanța de apel nu a ținut cont de faptul că probele din dosar denotă faptul că întreruperea lucrărilor de reparație la care au convenit părțile a avut loc cu acordul comun al ambelor părți contractante, și doar pentru o perioadă de două săptămâni. Viciile lucrărilor au fost depistate de către reclamantă tocmai peste o lună de la întreruperea lucrărilor, care imediat după depistarea acestora l-a apelat pe pârât și i-a cerut remedierea acestora. Faptul că pârâtul a refuzat să remedieze lucrărilor sale pe parcursul unei perioade de mai mult de trei luni este confirmat prin materialele acumulate în baza plângerii reclamantei către Inspectoratul de Poliţie Ciocana, mun.

Chișinău. Afirmă că concluzia instanței de apel referitoare la faptul că Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 277 din 09 aprilie 2013 ar fi fost efectuat deja după ce lucrările de reparație efectuate de către pârât ar fi fost remediate de către alți lucrători, este una bazată pe aprecierea eronată și unilaterală a probelor. Astfel, conform declarațiilor reclamantei și a martorului Stela Ursachi, la momentul deplasării expertului la apartamentul reclamantei, camerele în care pârâtul a efectuat lucrări de reparație erau în aceiași stare în care au fost abandonate de către ultimul. Lucrări de reparație la acel moment se efectuau de către alți meșteri, dar în alte odăi decât cele în care a lucrat Stepan Dodon, astfel, instanţa de apel greşit a dat apreciere critică raportul de expertiză menţionat.

Prin urmare, reține că la emiterea deciziei, instanța de apel a dat apreciere arbitrară probelor punând la baza soluției adoptate doar declarațiile pârâtului, ignorând probele pertinente, concludente și utile prezentate de către reclamantă. Mai mult, declarațiile pârâtului au fost puse la baza hotărârii adoptate în pofida faptului că acestea contravin probelor obiective administrate legal de către reclamantă, precum materialele acumulate de Inspectoratul de Poliţie Ciocana, mun. Chișinău în baza plângerii reclamantei și Raportului de constatare tehnico- științifică nr. 277 din 09 aprilie 2013, prin care s-a constatat că în apartamentul nr. 88 din str. Ginta Latină, 17, au fost efectuate lucrări necalitative, contrar normativului, ce au cauzat un prejudiciu material.

A mai indicat că în vederea argumentării soluţiei sale instanţa de apel a făcut referire la prevederile art. 1398 Codul civil, care stabilesc temeiul şi condiţiile generale ale răspunderii delictuale, menţionînd că pentru survenirea răspunderii delictuale este necesar de a stabili legătura cauzală între acţiunile persoanei vinovate, adică a lui Stepan Dodon şi consecinţele survenite drept urmare a acţiunilor efectuate de acesta. Colegiul a considerat că la caz, este prezentă o cauză de nerăspundere deoarece reclamanta şi-ar fi dat consimţământul la săvârşirea unei fapte, la desfăşurarea unei activităţi, care potenţial ar putea produce un prejudiciu. Astfel, greşit instanţa de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei hotărîrii primei instanţe pe motiv că apelanta-reclamantă nu a dovedit prin probe concludente şi pertinente existenţa lucrărilor necalitative, cuantumul prejudiciului şi în special legătura cauzală între acţiunile pîrîtului şi prejudiciul survenit.

4 Prin referința depusă de Stepan Dodon la 02 septembrie 2014 a solicitat declararea recursului Elenei Ursachi ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 24 septembrie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că la 26 iunie 2014 Curtea de Apel Chişinău a expediat părţilor, inclusiv şi Elenei Ursachi decizia redactată şi la 16 iulie 2014, adică în termenul prevăzut de lege ultima a declarat recurs.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, conchide că instanţa de apel corect a stabilit circumstanţele raportului juridic litigios şi a adoptat soluţia de respingere acţiunii.

Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că la începutul lunii iunie 2012 părţile Elena Ursachi şi Stepan Dodon s-au înţeles în formă verbală, şi anume Stepan Dodon s-a obligat să efectueze pe propriul risc lucrări de reparaţie în apartamentul nr. 88 amplasat în mun. Chişinău, str. Ginta Latină 17, ce constituie proprietate a recurentei, iar Elena Ursachi s-a obligat să recepţioneze lucrările şi să achite preţul convenit. Astfel, în perioada lunilor iunie-august 2012 Stepan Dodon cu încă un bărbat au efectuat lucrări de reparaţie în apartamentul nominalizat: au răzuit podul, pereţii, i-au tencuit cu amestec uscat, au turnat podeaua, pregătind-o pentru a instala laminat. S-a mai stabilit că după efectuarea lucrărilor de tencuială cu amestec uscat, a tavanelor, pereţilor turnarea podelelor, Elena Ursachi i-a achitat lui Stepan Dodon 18000 lei pentru lucrările efectuate, fapt recunoscut de către ambele părţi în cadrul examinării pricinii.

Tot în această perioadă, drept urmare a constatării, de către reprezentanţii „Chişinău-Gaz” SRL, a cărorva nereguli în utilizarea serviciilor prestate de societate în apartamentul Elenei Ursachi, aceasta a fost sancţionată cu amendă în mărime de 10 000 lei. Achitînd amenda, Elena Ursachi din cauza problemelor de ordin financiar, a convenit cu Stepan Dodon să suspende pe o perioadă de cîteva săptămîni executarea lucrărilor de reparaţie în apartament. Lucrările au fost suspendate la finele lunii august 2012. La acest capitol instanţa de apel corect a reţinut că lucrările au fost suspendate nu la iniţiativa intimatului Stepan Dodon, dar din iniţiativa recurentei 5 Elena Ursachi, fapt invocat de către aceasta în explicaţia dată Comisariatului de Poliţie a sect.

Ciocana, un. Chişinău la 22 noiembrie 2012, în care a expus că lucrările au fost stopate din motiv că a avut careva probleme financiare, convenind cu meşterii că vor continua lucrările cînd va face rost de bani (f.d.35). Peste o lună, după ce s-a uscat podul, pereţii, Elena Ursachi a observat fisuri şi crăpături despre ce a comunicat intimatului prin telefon, la ce ultimul i-a comunicat că cum se va elibera de la reparaţia altui apartament, va continua reparaţia în apartamentul reclamantei, motivînd că are alt obiect la moment spre executare şi va veni atunci cînd va finisa lucrările de reparaţii date. Totodată, s-a stabilit că, în luna septembrie 2012 Elena Ursachi a angajat alte persoane care au finisat reparaţia apartamentului.

În suportul cerinţelor de reparare a prejudiciului Elena Ursachi a invocat Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 277 din 09 aprilie 2013 (f.d. 14-21), prin care se constată că în rezultatul examinărilor şi cercetărilor vizuale la faţa locului a apartamentului nr. 88 din str. Ginta Latină nr. 17, la 27 martie 2013, s-a constatat faptul că apartamentul sus-menţionat a suportat în urma executării lucrărilor necalitative, contrar normativului, un prejudiciu material, lucrările de finisare efectuate în apartament nu sunt finisate. Din Raport se deduce că, consecinţele lucrărilor necalitative sunt demonstrate prin unele defecte vizibile cum ar fi fisurarea tavanelor, pereţilor şi a pardoselilor unor încăperi; la executarea pardoselilor nu a fost respectată tehnologia utilizării materialelor de construcţie în cantităţi necesare, acest fapt fiind determinat prin forţarea mai puternică a drişcuirii suprafeţelor de mortar, care la momentul masării se năruia.

În concluzie, Raportul precizează că defectele vizibile depistate în apartamentul menţionat, demonstrează că acest apartament a suportat în urma executării lucrărilor de finisare necalitative, cauzînd un prejudiciu material în mărime de 24 319, 48 lei (f.d. 14-21). Instanţa de recurs consideră că aprecierea critică a Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 277 din 09 aprilie 2013 dată de instanţa de apel este legală, deoarece din conţinutul acestuia se constată că cercetările şi examinarea apartamentului a avut loc în luna aprilie 2013, cînd conform explicaţiilor date de reclamantă şi fiica acesteia în apartament fusese finisată efectuarea reparaţiei de către alte persoane, decît intimatul.

Or, atît reclamanta cît şi fiica acesteia, care a fost audiată în instanţa de fond în calitate de martor, au explicat că în toamna anului 2012 au fost nevoiţi să angajeze alte persoane care au înlăturat lucrările necalitative efectuate de Stepan Dodon şi au finisat lucrările de reparaţie în luna februarie 2013. Prin urmare, în luna aprilie 2013, cînd a fost efectuată expertiza, expertul nu putea constata ce lucrări necalitative au fost efectuate de pîrît, volumul acestora şi valoarea prejudiciului cauzat. În astfel de circumstanţe, instanţa de recurs consideră că corect instanţa de apel a respins atît pretenţia cu privire la repararea prejudiciului material cît şi pretenţia cu privire la repararea prejudiciului moral.

Mai mult, pentru survenirea răspunderii delictuale este necesar de a stabili legătura cauzală între acţiunile persoanei vinovate, la caz, această calitate se invocă 6 lui Stepan Dodon, şi consecinţele survenite drept urmare a acţiunilor efectuate de acesta. Conform art. 1398 Codul civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fară vinovăţie se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. O altă persoană decît autorul prejudiciului este obligată să repare prejudiciul numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Prejudiciul nu se repară dacă a fost cauzat la rugămintea sau cu consimţământul persoanei vătămate şi dacă fapta autorului nu vine în contradicţie cu normele de etică şi morală. În acest context se remarcă că componenţa delictului civil include următoarele elemente (condiţii): prejudiciul, fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă şi prejudiciu şi vinovăţia. Acestea sunt condiţiile generale necesare pentru antrenarea răspunderii delictuale. Lipsa unei condiţii, potrivit regulii generale, exclude răspunderea delictuală. Totodată, prejudiciul constituie consecinţele negative eu caracter patrimonial sau nepatrimonial (moral) ale faptei ilicite, apărute ea urmare a lezării drepturilor subiective.

Fapta ilicită este fapta prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, se lezează drepturile subiective sau interesele persoanei. Fapta ilicită apare sub forma inacţiunii în acele situaţii când, potrivii legii, o persoană este obligată să îndeplinească o activitate sau să săvârşească o anumită acţiune. Abţinerea de la îndeplinirea acestei activităţi sau de la săvârşirea acţiunii prevăzută de normele imperative constituie o faptă ilicită. Pentru antrenarea răspunderii delictuale este necesar ca între fapta ilicită şi prejudiciu să existe un raport cauzal. Raportul cauzal este şi condiţia în funcţie de care se determină mărimea despăgubirii. Se repară numai prejudiciul care este consecinţa directă a faptei ilicite.

Pentru angajarea răspunderii delictuale este necesară, potrivit regulii generale, vinovăţia autorului faptei ilicite. Printre împrejurările care înlătură caracterul ilicit al faptei şi, deci, răspunderii delictuale, legiuitorul a şi consimţământul persoanei vătămate. Astfel, fapta prejudiciabilă nu va avea caracter ilicit atunci când persoana vătămată a consimţit în prealabil la săvârşirea unei fapte, ştiind că este posibil să i se cauzeze un prejudiciu. În cazul din speţă, este prezenţa o clauză de nerăspundere. Prin această clauză persoana îşi dă consimţământul nu la producerea prejudiciului, ci la săvârşirea unei fapte, la desfăşurarea unei activităţi, care potenţial ar putea produce un prejudiciu.

Prin prisma criticilor invocate de către recurentă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră soluţia instanţei de apel cu privire la respingerea acţiunii întemeiată şi legală, iar argumentele recursului declarative, lipsite de suport legal şi probatoriu. 7 În consecinţă, se constată că instanţa de apel a determinat definitiv circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art.130 CPC, totodată în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii egale şi obiective participanţilor la proces întru realizarea drepturilor sale procedurale.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurentă sunt neîntemeiate, iar în esenţa lor sunt similare argumentelor invocate în instanţele inferioare de judecată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Elena Ursachi. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Ursachi împotriva lui Stepan Dodon cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

Decizia este irevocabilă de la pronunţare. Preşedintele şedinţei, Svetlana Novac judecătorul Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală Iurie Bejenaru Ion Corolevschi