2ra-2369/14 — Repararea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: N. Arabaji dosarul nr. 2ra-2369/14 instanţa de apel: S. Arnaut, B. Bîrcă, T. Pelin DECIZIE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul – Valeriu Doagă Judecătorii - Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia, Maria Ghervas examinând recursul declarat de Barbăscumpă Nicolae, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Barbăscumpă Nicolae împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, c o n s t a t ă La 05.10.2013 Barbăscumpă Nicolae s-a adresat cu cererea de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti.

În motivarea acţiunii Barbăscumpă Nicolae a menţionat că, prin ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Galeru Vitalie din 11 mai 2010, s-a dispus începerea urmăririi penale pe faptul abuzului de serviciu, comis de directorul societăţii comerciale „Ialoveni Gaz” societate cu răspundere limitată Nicolae Barbăscumpă, manifestat prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu în interes personal, prin cauzarea de urmări grave intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, conform elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute în art.335 alin. (3), lit. a) din Codul Penal. Prin ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Galeru Vitalie, din 30 1 septembrie 2010 s-a dispus „începerea urmării penale pe faptul cauzării de daune materiale societăţii comerciale „Ialoveni Gaz” societate cu răspundere limitată, prin abuz de încredere de către directorul Nicolae Barbăscumpă.

Prin ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Galeru Vitalie, din 30 septembrie 2010 s-a dispus „conexarea cauzei penale nr.2010978225 cu cauza penală nr.2010978131 atribuindu-i numărul 2010978131” (cauza penală nr. 1-183/11, f.d. 161- 162, vol.III). Potrivit procesul-verbal din 20.04.2011, Barbăscumpă Nicolae a fost recunoscut şi audiat în calitate de bănuit în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 196 alin.(4) din Codul Penal. Prin ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Galeru Vitalie din 20.04.2011, Barbăscumpă Nicolae a fost pus sub învinuire în comiterea infracţiunii prevăzute de art. 196 alin.(4) din Codul Penal. Prin sentinţa Judecătoriei Ialoveni din 08.12.2011, în legătură cu existenţa hotărîrii organului de urmărire penală asupra aceeaşi persoane pentru aceeaşi faptă de refuz în începerea urmăririi penale, procesul penal în privinţa lui Barbăscumpă Nicolae a fost încetat.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 15.02.2012 s-a respins ca nefondat recursul declarat de către procurorul în Procuratura Anticorupţie, Adrian Popescu împotriva sentinţei Judecătoriei Ialoveni din 08.12.2011. Totodată, prin ordonanţa procurorului în Procuratura raionului Ialoveni, Ion Pîrvu, din 31.12.2010 s-a dispus refuzul în începerea urmăririi penale pe acelaşi fapt privind legalitatea şi necesitatea construcţiei de către societatea comercială „Ialoveni Gaz” societate cu răspundere limitată, începînd cu anul 2008 sub conducerea directorului Barbăcsumpă Nicolae a unui poligon de instruire şi adăpost apărare civilă.

Conform ordonanţei procurorului General Adjunct, Igor Serbinov, din 01.02.2012 s-a dispus anularea ordonanţei de neîncepere a urmăririi penale din 31.12.2010, emisă de procurorul în Procuratura r-lui Ialoveni, I. Pîrvu, fiind refuzat în pornirea urmăririi penale în privinţa lui Nicolae Barbăscumpă, pe faptul cauzării societăţii comerciale „Ialoveni Gaz” societate cu răspundere limitată a unui prejudiciu în valoare de 609766,00 lei în rezultatul construirii poligonului de instruire a lucrătorilor ce se ocupă de deservirea sistemelor de gaze, pe motiv că există circumstanţe prevăzute de lege, care exclud urmărirea penală şi anume imposibilitatea dublei urmăriri pentru aceiaşi faptă. Solicită Barbăscumpă Nicolae încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Finanţelor suma de 50000 lei cu titlul de reparare a prejudiciului moral şi suma de 12000 lei cu titlul de reparare a prejudiciului material.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 septembrie 2013 acţiunea înaintată de Barbăscumpă Nicolae s-a admis parţial, s-a dispus încasarea din bugetul de Stat al Republicii Moldova prin intermediul Ministerului Finanţelor în beneficiul lui 2 Barbăscumpă Nicolae suma de 8000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 12000 lei cu titlu de prejudiciu material, în total 20000 lei, în rest cererea s-a respins ca nefondată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014 s-a admis apelul declarat de Ministerul Finanţelor, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 30 septembrie 2013, s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins cererea de chemare în judecată a lui Barbăscumpă Nicolae împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la recuperarea prejudiciului material şi moral.

La 03 iunie 2014 Barbăscumpă Nicolae a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului Barbăscumpă Nicolae a invocat, că instanţa de apel eronat a interpretat prevederile Legii nr.1545 din 25.02.1998 cu privire la condiţiile de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile organului de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor de judecată, precum şi prevederile art. 285 alin. (2) şi art. 275 art. (8) din Codul de procedură penală. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 442 alin (1) din Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Instanţa de recurs evidenţiază următoarele circumstanţe relevante recursului declarat..

Prin ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Galeru Vitalie, din 11 mai 2010 s-a dispus începerea urmăririi penale pe faptul abuzului de serviciu, comis de directorul SRL „IaloveniGaz”, Nicolae Barbăscumpă, exprimat prin folosirea intenţionată a situaţiei de serviciu în interes personal, prin cauzarea de urmări grave intereselor ocrotite de lege ale persoanei juridice, conform elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute în art.335 alin.(3), lit.a) din Codul penal. Prin ordonanţa procurorului în Procuratura Anticorupţie, Galeru Vitalie, din 30 septembrie 2010 s-a dispus „începerea urmării penale pe faptul cauzării de daune materiale societăţii cu răspundere limitată „Ialoveni Gaz”, prin abuz de încredere de către directorul Nicolae Barbăscumpă.

Prin ordonanţa procurorului in Procuratura Anticorupţie, Galeru Vitalie, din 30 septembrie 2010 s-a dispus „conexarea cauzei penale nr.2010978225 cu cauza penală 3 nr.2010978131 atribuindu-i numărul 2010978131” (cauza penală nr. 1-183/11, f.d. 161-162, ). Prin ordonanţa Procuraturi Anticorupţie din 20.04.2011, Nicolae Barbăscumpă a fost pus sub învinuire, fiind-ui încriminat săvârș irea infracţiunii prevăzute de art. 196 alin.(4) din Codul penal. Prin sentinţa Judecătoriei Ialoveni din 08.12.2011, în legătură cu existenţa hotărîrii organului de urmărire penală asupra aceeaşi persoane pentru aceeaşi faptă de refuz în începerea urmăririi penale, procesul penal în privinţa lui Barbăscumpă Nicolae a fost încetat.

Prin decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chişinău din 15.02.2012 s-a respins ca nefondat recursul declarat de către procurorul în Procuratura Anticorupţie, Adrian Popescu împotriva sentinţei Judecătoriei Ialoveni din 08.12.2011. Instanţa de recurs menţionează că, modul şi condiţiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesele penale şi administrative de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti sunt reglementate de Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Conform art. 3 al Legii nominalizate, urmează a fi reparat prejudiciul material şi moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declaraţie de a nu părăsi localitatea sau ţara, tragerii ilegale la răspundere penală; b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunităţii; c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziţiei, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcţie), precum şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice etc. Conform art.6 lit. lit. a), b), c), d) din legea nominalizată, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul: devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare; scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare; adoptării de către instanţa judecătorească a hotărîrii cu privire la anularea arestului administrativ în legătură cu reabilitarea persoanei fizice; adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art. 313 alin. (5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală,

a încheierii privind înfăptuirea, în timpul procesului penal, a măsurilor operative de investigaţii cu încălcarea prevederilor legislaţiei. Conform art. 10 din Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor 4 judecătoreşti, dreptul persoanei fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea şi în modul stabilite de prezenta lege apare în cazurile specificate la art. 6. Colegiul reiterează că, potrivit materialelor cauzei, prin sentinţa Judecătoriei Ialoveni din 08.12.2011 procesul penal pornit conform semnelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 196 alin. 4 din Codul penal în privinţa lui Barbăscumpă Nicolae a fost încetat în legătură cu existenţa hotărârii organului de urmărire penală pentru aceeaşi persoană şi pentru aceeaşi faptă.

Instanţa de recurs menţionează că, procesul penal a fost încetat conform prevederilor art.332 alin.(l) din Codul Penal conform cărora, în cazul în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct.5)-9), 285 alin. (1) pct. l), 2), 4), 5), precum şi în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanţa, prin sentinţă motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă. În susţinerea concluziei de respingere a acţiunii, instanţa de apel a menţionat că, conform art.285 alin.(2) din Codul de procedură penală, încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)—9) din respectivul cod.

Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată din următoarele considerente. În conformitate cu art. 3 alin. 1) din Codul de procedură penală, în desfăşurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanţa judecătorească. Prin urmare, pe motiv că sentinţa de încetare a procesul penal în privinţa lui Barbăscumpă Nicolae a fost pronunţată de Judecătoria Ialoveni la 08.12.2011, colegiul consideră că, urmează a fi aplicată norma procedurală ce reglementează cazurile de nereabilitare în vigoare la momentul pronunţării sentinţei.

Colegiu relevă că, la 08.12.2011 art.285 alin.(2) din Codul de procedură penală nu prevedea menţiunea cu privire la cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4)—9), specificarea respectivă fiind inclusă în textul articolului prin Legea nr. 66 din 05.04.2012, pe care motiv se impune concluzia că la momentul pronunţării sentinţa Judecătoriei Ialoveni cazul ce a determinat încetarea procesului penal în privinţa lui Barbăscumpă Nicolae este un temei de reabilitare.

Astfel, Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie concluzionează că, recurentul este în drept să solicite şi să beneficieze de repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile organului de urmărire penală, ale procuraturii şi instanţelor de judecată în temeiul Legii nr.1545 din 25.02.1998, pe motiv că la momentul pronunţării sentinţei Judecătoriei Ialoveni din 08.12.2011, cazul ce a determinat încetarea procesului penal în privinţa lui Barbăscumpă Nicolae reprezintă un caz de reabilitare. 5 Totodată, instanţa de recurs conchide că hotărîrea primei instanţe a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă a tuturor probelor şi stabilirea completă a circumstanţelor cauzei, motiv pentru care Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit o califică ca fiind legală şi întemeiată.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a aplicat o lege ce nu trebuia să fie aplicată, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. f) Cod de procedură civilă, Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Barbăscumpă Nicolae. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Barbăscumpă Nicolae împotriva Ministerului Finanţelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organului de urmărire penală şi instanţelor judecătoreşti şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 30 septembrie 2013. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia Maria Ghervas 6