2ra-2227/14 — Încasarea prejudiciului moral

Judecătoria Centru, mun. Chişinău Dosarul nr. 2ra-2227/14 Judecător: A. Gafton Curtea de Apel Chişinău Judecători: L. Popova, M. Moraru, A. Doga Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecători: Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă, Valentina Clevadî, Iuliana Oprea examinînd recursurile declarate de către Mocanu Serghei şi de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată înaintată de către Mocanu Serghei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014, CONSTATĂ : La 16 aprilie 2013, reclamantul Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, colaboratorii MAI în perioada anului 2012, contrar Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, au dezvăluit date cu character personal, prin transmiterea şi utilizarea copiei fişei personale a reclamantului, extrase din Registrul de Stat al Populaţiei, într-o altă cauză penală. Faptul încălcării este constatat prin decizia directorului Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal din 10.04.2013. Indică reclamantul că, prin răspîndirea datelor personale i s-a cauzat suferinţe şi disconfort enorm şi respectiv i s-a cauzat prejudiciu moral. În temeiul Legii nr. 133 din 08.07.2011, art. 1399, 1422, 1423 CC, solicită reclamantul încasarea de la pîrît a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei cauzat în urma unei prelucrări de date cu caracter personal efectuată ilegal.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 25 octombrie 2013 acţiunea a fost admisă parţial. S-a dispus încasarea de la Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Mocanu Serghei prejudiciul moral în mărime de 500 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 1 Mocanu Serghei a declarat apel la data de 31 octombrie 2013 şi cel suplimentar la 15.02.2014 prin care a solicitat casarea hotărîrii primei instanţe în partea încasării prejudiciului moral cu majorarea cuantumului pînă la 50 000 lei. Ministerul Afacerilor Interne prin apelul declarat la 18 noiembrie 2013 şi cel suplimentar, a solicitat casarea hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri privind respingerea integrală a acţiunii înaintate de către Mocanu S. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014, a fost respins apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne şi admis apelul declarat de către Mocanu Serghei.

S-a modificat hotărîrea Judecătoriei sect. Centru, mun. Chişinău din 25 octombrie 2013 în partea cuantumului prejudiciului moral acordat lui Mocanu S. din contul Ministerului Afacerilor Interne, majorînd acesta de la 500 lei pînă la 3000 lei, în rest dispoziţiile hotărîrii primei instanţe a rămas fără modificări. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că apelul declarat de MAI este neîntemeiat, iar motivele invocate de apelantul Mocanu S. în apelul său şi-au găsit în parte reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, în special în ceea ce ţine de stabilirea cuantumului prejudiciului moral. Menţionînd totodată că, cuantumul de 500 de lei stabilit de instanţa de fond este unul inechitabil.

La 12.05.2014, Mocanu Serghei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014 în partea încasării prejudciului moral, modificînd cuantumul prejudiciului moral încasat de la suma de 3 000 lei pînă la suma de 50 000 lei. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel. La 30.05.2014, Ministerul Afacerilor Interne a depus cerere de recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 25.10.2013 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02.04.2014 emiţînd o hotărîre nouă prin care acţiunea înaintată de către Mocanu Serghei să fie respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

În argumentarea recursului recurentul a invocat încălcarea esenţială şi aplicarea eronată a normelor de drept material de către instanţe, menţionînd că acestea au stabilit incorect materialul probatoriu pe cauza data şi greşit au aplicat normele de drept, emiţînd hotărîri ilegale şi neîntemeiate. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursurile înaintate de către Mocanu Serghei şi de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova au fost considerate admisibile şi transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanţa de apel şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei prezentate de intimat, legalitatea deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lui, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe. 2 Colegiul susţine ca fiind legală şi întemeiată soluţia dată de prima instanţă. Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, reclamantul Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind încasarea prejudiciului moral, ca rezultat a faptului că colaboratorii MAI în perioada anului 2012, contrar Legii nr. 133 din 08.07.2011 privind protecţia datelor cu caracter personal, au dezvăluit date cu character personal, prin transmiterea şi utilizarea copiei fişei personale a reclamantului, extrase din Registrul de Stat al Populaţiei, într-o altă cauză penală.

Instanţa de fond a admis parţial acţiunea şi a dispus încasarea de la Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Mocanu Serghei a prejudiciului moral în mărime de 500 lei. În rest acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Instanţa de apel a modificat această soluţie în partea cuantumului prejudiciului moral acordat lui Mocanu S. din contul Ministerului Afacerilor Interne, majorîndu-l de la 500 lei pînă la 3000 lei, în rest dispoziţiile hotărîrii primei instanţe au rămas fără modificări. Colegiul consideră soluţia dată de instanţa de apel ilegală, deoarece decurge din interpretarea greşită a circumstanţelor cauzei şi, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept material pornind de la următoarele.

Astfel, colegiul conchide că, conform deciziei Centrului Naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal al RM, din 10.04.2013, s-a constatat încălcarea prevederilor art. 4 alin. (l) lit. b) şi alin. (2), art. 5 alin.(l), art. 9, art. 29 şi art. 30 din Legea privind protecţia datelor cu caracter personal prin dezvăluirea, transmitere şi utilizarea ulterioară a copiei fişei personale extrase din Registrul de Stat al Populaţiei, care-1 vizează pe Mocanu Serghei, într-o altă cauză penală şi anume în cauza penală nr. 2012010064, care se află în examinare la CPs Centru, mun.Chişinău. Reieşind din aceste prevederi, Colegiul constată de fapt şi de drept încălcarea prevederilor Legii cu privire la protecţia datelor cu character personal, faptul dat fiind demonstrat prin decizia mai sus menţionată.

În acest sens, Colegiul reţine ca justă concluzia instanţei de fond care relevă şi faptul că decizia Centrului Naţional pentru protecţia datelor cu caracter personal al RM, din 10.04.2013, privind constatarea încălcărilor legii vizate, a fost adusă la cunoştinţa pîrîtului MAI RM, însă acesta nu a contestat-o în termenul prevăzut de lege în instanţa de judecată de contencios administrative, fapt care denotă acordul acesteia faţă de decizia adoptată. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (l) lit. b) din Legea RM nr. 133 din 08.07.2011, datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime, iar ulterior să nu fie prelucrate într-un mod incompatibil cu aceste scopuri.

Prelucrarea ulterioară a datelor cu caracter personal în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică nu este considerată incompatibilă cu scopul colectării dacă se efectuează cu respectarea prevederilor prezentei legi, inclusiv privind notificarea către Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, şi cu respectarea garanţiilor privind prelucrarea datelor cu caracter personal, prevăzute de normele ce reglementează activitatea statistică, cercetarea istorică şi cea ştiinţifică; şi alin. (2) 3 Operatorii au obligaţia să respecte şi să asigure implementarea prevederilor alin. (1). Iar conform art. 9, Legea RM nr. 133 din 08.07.2011, Prelucrarea numărului de identificare de stat (IDNP) al persoanei fizice, a amprentelor digitale sau a altor date cu caracter personal avînd o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată în următoarele condiţii: a) subiectul datelor cu caracter personal şi-a dat consimţămîntul; b) prelucrarea este prevăzută în mod expres de legislaţie.

Sub aspectul expus, Colegiul apreciază ca justă concluzia instanţei de fond care a găsit necesar de a admite parţial cerinţele reclamantului Mocanu Serghei cu privire la încasarea prejudiciului moral, reieşind şi din prevederile art. 18, din Legea RM nr. 133 din 08.07.2011 care prevede că “orice persoană care a suferit un prejudiciu în urma unei prelucrări de date cu caracter personal efectuată ilegal sau căreia i-au fost încălcate drepturile şi interesele garantate de prezenta lege are dreptul de a sesiza instanţa de judecată, pentru repararea prejudiciilor materiale şi morale”.

De asemenea, potrivit art. 16, alin. (8) Cod Civil, cuantumul despăgubirilor pentru prejudiciul moral trebuie sa fie rezonabil şi să se determine ţinîndu-se cont de caracterul informaţiilor răspîndite; sfera de răspîndire a informaţiilor; impactul social asupra persoanei; gravitatea şi întinderea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate; proporţionalitatea între acordarea despăgubirilor şi gradul în care reputaţia a fost lezată; gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului; măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate; publicarea rectificării, replicii sau dezminţirii pînă la pronunţarea hotărîrii judecătoreşti; alte circumstanţe relevante pentru cazul dat.

Criteriile de determinare a cuantumului prejudiciului moral urmează a fi motivate. În contextul expus, Colegiul consideră corectă aprecierea primei instanţe care a considerat suma înaintată de reclamantul Mocanu Serghei, privind recuperarea prejudiciului moral în valoare de 50000 lei, una mult prea exagerată şi neproporţională suferinţelor morale. În acest sens, instanţa de recurs apreciază ca justă şi concluzia primei instanţe, care a considerat corect, oportun şi întemeiat de a încasa prejudicial moral în sumă de 500 lei, aceasta din urmă fiind destulă şi proporţională suferinţelor morale suportate de reclamantul Mocanu Serghei, avînd în vedere că satisfacţia morală a reclamantului constă şi în recunoaşterea încălcării dreptului legal.

Reieşind din considerentul dat, Colegiul, avînd în vedere caracterul încălcării drepturilor reclamantului, gradul suferinţelor morale suportate de acesta, precum şi satisfacţia morală a reclamantului, conchide că suma de 500 lei, stabilită de prima instanţă, va duce la restabilirea dreptului reclamantului ce a fost încălcat prin acţiunile ilegale ale pîrîtului. Astfel, Colegiul conchide că instanţa de fond corect a ajuns la concluzia de a admite parţial cererea de chemare în judecată depusă de către Mocanu Serghei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind încasarea prejudiciului moral dipunînd încasarea de la Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Mocanu Serghei prejudiciul moral în mărime de 500 lei; în rest respingînd acţiunea ca fiind neîntemeiată.

4 În consecinţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că argumentele aduse de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi-au găsit în parte confirmare în cadrul examinării recursurilor în cauză.

Ţinînd cont de faptul că prima instanţă a constatat şi a elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea fondului cauzei, corect a aplicat legea materială, adoptînd o hotărîre legală şi întemeiată, iar instanţa de apel a adoptat o hotărîre ce reiese din aprecierea eronată a circumstanţelor cauzei, ce a dus la interpretarea şi aplicarea eronată a legii materiale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Mocanu Serghei şi a admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, de a casa decizia instanţei de apel, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit. a) şi lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de către Mocanu Serghei. Se admite recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 aprilie 2014 şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 25 octombrie 2013, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Mocanu Serghei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Valentina Clevadî Iuliana Oprea 5