3ra-1037/16 — recunoașterea ilegalității refuzului și repararea prejudiciului moral

3ra-1037/16 — recunoașterea ilegalității refuzului și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Buiucani Dosarul nr.3ra-1037/16

Judecător: O.Cernei

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: D.Manole, Șt.Niță, A.Bostan

D E C I Z I E

28 septembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu, Galina Stratulat,

Oleg Sternioală, Iuliana Oprea

examinînd recursul declarat de către Mocanu Serghei, în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată a lui Mocanu Serghei împotriva Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenient accesoriu Inspectoratul de

Poliție Rîșcani, mun. Chișinău, privind recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea

emiterii deciziei și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 29 ianuarie 2015, Mocanu Serghei s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a

solicitat recunoașterea ilegalității refuzului Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal nr. 04-14/1797 din 24 decembrie 2014, obligarea Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal de a emite o decizie asupra

plîngerii depuse de Mocanu Serghei la 23.12.2014 și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la 23 decembrie 2014, s-a adresat

cu plîngere către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal prin

care a solicitat constatarea încălcărilor comise cît și încălcarea dreptului reclamantului

la protecția datelor cu caracter personal.

Menționează reclamantul că prin scrisoarea nr. 04-14/1797 din 24 decembrie

2014, recepționată de reclamant în luna ianuarie 2015, s-a refuzat în emiterea unei

decizii în temeiul art. 27 din Legea nr. 133 din 08 iulie 2011.

Consideră Mocanu Serghei că, refuzul Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal nr. 04-14/1797 din 24 decembrie 2014, privind emiterea unei

decizii în temeiul art. 27 din Legea nr. 133 din 08.07.2011, este unul ilegal, or, Centrul

nu a emis o decizie motivată în urma examinării plîngerii din 23 decembrie 2014, deși

era obligat să o facă.

Notează reclamantul că, în rezultatul inacțiunilor Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, i-a fost cauzat un prejudiciu moral și solicită

încasarea din contul pîrîtului a sumei de 10 000 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 04 iunie 2015, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Mocanu Serghei, fiind recunoscut ilegal refuzul

Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 04- 14/1797 din

24 decembrie 2014 privind emiterea unei decizii potrivit art. 27 din Legea RM nr. 133

1

din 08.07.2011 pe marginea plîngerii lui Mocanu Serghei depuse la Centrul Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal la 23 decembrie 2014; s-a obligat

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să examineze plîngerea

lui Mocanu Serghei din 23 decembrie 2014 privind încălcările admise de Inspectoratul

de Poliție sectorul Rîșcani și să emită actul administrativ corespunzător, potrivit

prevederilor art. 27 din Legea RM nr. 133 din 08 iulie 2011. În rest, pretențiile au fost

respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2015, a fost respins apelul

declarat de Mocanu Serghei, s-a admis apelul declarat de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 04 iunie 2015, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de fond în

alt complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 13 noiembrie 2015, a

fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție

Rîșcani, mun. Chișinău.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2015, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Mocanu Serghei, s-a

recunoscut ilegal refuzul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal nr. 04-14/1797 din 24 decembrie 2014 privind emiterea unei decizii potrivit

art. 27 din Legea RM nr. 133 din 08 iulie 2011 în urma examinării plîngerii depuse de

Mocanu Serghei la 23.12.2014; s-a obligat Centrul Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal ca în urma examinării plîngerii depuse de Mocanu Serghei să

emită decizia în temeiul art. 27 din Legea RM nr. 133 din 08 iulie 2011. În rest,

pretențiile ce țin de repararea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate.

În susținerea poziției sale, prima instanță a concluzionat că, pîrîtul prin prisma art.

27 al Legii nr. 133/2011, urma să examineze plîngerea înaintată de reclamant și să

emită o decizie motivată. Totodată, prima instanță a conchis că reclamantul nu a

demonstrat prin probe veridice și pertinente că a suportat anumite suferințe fizice sau

psihice cauzate în urma refuzului de a examina plîngerea adresată Centrului.

La 24.12.2015, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

declarat apel împotriva hotărîrii primei instanțe, solicitînd admiterea apelului, casarea

hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2015 în partea

admiterii acțiunii cu emiterea unei noi hotărîri în această parte prin care cerințele

înaintate de Mocanu Serghei să fie respinse.

La 28.12.2015 și Mocanu Serghei a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei

Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2015, solicitînd admiterea apelului, casarea

hotărîrii instanței de fond în partea respingerii cerințelor de încasare a prejudiciului

moral, cu emiterea unei noi hotărîri în această parte prin care pretenția privind

încasarea prejudiciului moral să fie admisă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016, s-a respins apelul

declarat de Mocanu Serghei și s-a admis apelul declarat de Centrul Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal.

S-a casat hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 16 decembrie 2015 în

partea recunoașterii ilegalității refuzului din 24.12.2014 și în partea obligării Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal să emită o decizie în urma

examinării plîngerii lui Mocanu Serghei depusă la 23.12.2014, și în această parte s-a

emis o nouă hotărîre prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în

judecată înaintată de Mocanu Serghei împotriva Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal, intervenient accesoriu Inspectoratul de Poliție Rîșcani,

2

mun. Chișinău privind recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea emiterii deciziei.

Hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2015 în partea

respingerii pretențiilor reclamantului Mocanu Serghei de încasare a prejudiciului moral

s-a menținut.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe în

partea admiterii cerințelor reclamantului Mocanu Serghei este neîntemeiată,

menționînd că potrivit normelor legale în coraport cu circumstanțele de fapt ale cauzei,

Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu era obligat să emită

o decizie asupra plîngerii depuse de Mocanu Serghei din considerentul că, la

examinarea plîngerii nu a fost posibilă verificarea aspectelor invocate, ca rezultat al

lipsei probelor.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 24.05.2016, Mocanu Serghei a

contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel

Chișinău din 19 aprilie 2016 și a hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16

decembrie 2015 în partea respingerii cerinței privind încasarea prejudiciului moral cu

menținerea în vigoare a hotărîrii instanței de fond în rest și emiterea unei noi hotărîri

prin care să se decidă încasarea din contul intimatului în beneficiul său, cu titlul de

prejudiciu moral, a sumei de 10 000 lei.

În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat interpretarea și aplicarea

eronată a normelor de drept material.

La 07.07.2016, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a

prezentat referință pe marginea recursului declarat, prin care și-a exprimat dezacordul

cu argumentele acestuia și a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

Potrivit prevederilor art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în instanța de apel și verificînd,

în limitele invocate în recurs și în baza referinței prezentate de intimat, legalitatea

deciziei atacate, Colegiul conchide temeinicia lui, pornind de la următoarele.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța de recurs, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărîrea primei instanțe.

Colegiul conchide că soluția emisă de instanța de apel este ilegală, deoarece

provine din interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, iar soluția

dată de prima instanță o susține ca fiind legală și întemeiată, pornind de la următoarele.

Potrivit materialelor cauzei, Colegiul constată cu certitudine că, reclamantul

Mocanu Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului Național

pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a solicitat recunoașterea

ilegalității refuzului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal

nr. 04-14/1797 din 24 decembrie 2014, obligarea Centrului Național pentru Protecția

Datelor cu Caracter Personal de a emite o decizie asupra plîngerii depuse de Mocanu

Serghei la 23.12.2014 și încasarea prejudiciului moral.

Instanța de fond a admis parțial acțiunea și a dispus recunoașterea ilegalității

refuzului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 04-

14/1797 din 24 decembrie 2014 privind emiterea unei decizii potrivit art. 27 din Legea

RM nr. 133 din 08 iulie 2011 în urma examinării plîngerii depuse de Mocanu Serghei

la 23.12.2014; obligarea Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter

Personal ca în urma examinării plîngerii depuse de Mocanu Serghei să emită decizia în

temeiul art. 27 din Legea RM nr. 133 din 08 iulie 2011, iar în rest, pretențiile ce țin de

repararea prejudiciului moral au fost respinse ca neîntemeiate.

3

Instanța de apel a casat hotărîrea instanței de fond în partea recunoașterii

ilegalității refuzului din 24.12.2014 și în partea obligării Centrului să emită o decizie în

urma examinării plîngerii lui Mocanu Serghei depusă la 23.12.2014, și în această parte

s-a emis o nouă hotărîre prin care s-au respins ca fiind neîntemeiate aceste cerințe. În

rest hotărîrea în partea respingerii pretențiilor reclamantului Mocanu Serghei de

încasare a prejudiciului moral s-a menținut.

Colegiul consideră soluția dată de instanța de apel ilegală, deoarece decurge din

interpretarea greșită a circumstanțelor cauzei și, ca urmare, aplicarea eronată a

normelor de drept material pornind de la următoarele.

Potrivit înscrisurilor anexate la dosar, instanța de judecată a constatat cu

certitudine că Mocanu Serghei a depus la 23.12.2014 o plîngere la Centrul Național de

Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a solicitat verificarea legalității

prelucrării la 09 ianuarie 2014 de către utilizatorul Inspectoratul de Poliție a sectorului

Rîșcani a datelor personale din Registru de Stat a Populației (f.d. 2).

Prin scrisoarea nr. 04-14/1797 din 24.12.2014, Centrul a comunicat reclamantului

Mocanu Serghei faptul recepționării petiției din 24.12.2014 precum și i-a explicat

modalitatea de apărare a drepturilor sale, însă fără a emite pe caz a deciziei ca rezultat

al examinării plîngerii (f.d. 3-4).

Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ, orice persoană care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate

publică, printr- un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei

cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține

anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al

acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter

normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei

persoane, inclusiv al unui terț, emise de: autoritățile publice și autoritățile asimilate

acestora în sensul prezentei legi; subdiviziunile autorităților publice; funcționarii din

structurile specificate la lit.a) și b).

(2) Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Art. 2 din Legea contenciosului administrativ, cît și Rezoluția (77) 31 cu privire la

protecția individului față de actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul

de Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997, definesc actul administrativ

ca o manifestare juridică unilaterală de voință, cu caracter normativ sau individual, din

partea unei autorități publice în vederea organizării executării sau executării în concret

a legii. Actului administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul

administrativ, precum și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, desemnează

orice măsuri individuale sau decizii luate în cadrul exercitării autorității publice,

susceptibile de a afecta direct drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice sau

juridice și care nu este un act îndeplinit în cadrul exercitării unei funcții judiciare.

În temeiul art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, persoana care

se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act

administrativ va solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în

termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a

acestuia, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Potrivit prevederilor art. 27 alin. (1) din Legea nr. 133 din 08.07.2011 cu privire

la protecția datelor cu caracter personal, subiectul datelor cu caracter personal care

4

consideră că prelucrarea datelor sale nu este conformă cu cerințele prezentei legi poate

înainta Centrului o plîngere în termen de 30 de zile din momentul depistării încălcării.

(2) În procesul soluționării plîngerii, Centrul poate audia subiectul datelor cu

caracter personal, operatorul și, dacă este cazul, persoana împuternicită de către

operator și martorii, de asemenea poate dispune efectuarea unui control inopinat.

(3) În urma examinării plîngerii, Centrul emite o decizie motivată care prevede fie

lipsa încălcării prevederilor legislației, fie suspendarea operațiunilor de prelucrare a

datelor cu caracter personal, fie rectificarea, blocarea sau distrugerea datelor neveridice

ori obținute ilicit. Decizia este comunicată părților interesate în termen de 30 de zile de

la data primirii plîngerii.

(4) Prevederile alin.(2) și (3) se aplică în mod corespunzător și în situația în care

Centrul se autosesizează cu privire la comiterea unei încălcări a drepturilor subiecților

datelor cu caracter personal, recunoscute de prezenta lege.

(5) Operatorul, persoana împuternicită de către acesta sau subiectul datelor cu

caracter personal pot contesta decizia Centrului în instanța de contencios administrativ.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de fond corecta constatat că, avînd în

vedere faptul că Legea privind protecția datelor cu caracter personal, recunoaște

subiecților datelor cu caracter personal dreptul de a depune plîngeri în cazul în care

apreciază că prelucrarea datelor nu este conformă legii și prevede în mod implicit

dreptul acestora de a obține o decizie motivată din partea Centrului, întru cît legea

respectivă indică expres asupra acțiunilor și soluțiilor care pot fi efectuate de Centru în

momentul sesizării sale cu o plîngere din partea unui subiect.

Or, în referința depusă, chiar intimatul recunoaște că plîngerea cet. Mocanu

Serghei nu a fost examinată potrivit art. 27 alin. (1) din Legea privind protecția datelor

cu caracter personal, nefiind emisă în acest sens careva decizie (f.d. 14).

Respectiv, Colegiul susține ca întemeiată concluzia instanței de fond cum că, la

caz, plîngerea cet. Mocanu Serghei adresată Centrului la 23.12.2014, nu a fost

examinată în strictă conformitate cu prevederile legale enunțate.

În această ordine de idei, răspunsul Centrului din 24.12.2014 prin care s-a lăsat

fară examinare plîngerea petiționarului și implicit s-a refuzat în emiterea pe marginea

acesteia, a unei decizii potrivit art. 27 din Legea nr. 133 din 08.07.2011, este contrar

legii, fapt corect apreciat de către instanța de fond.

La caz, Centrul urma să examineze plîngerea respectivă și să emită decizia pe care

o considera oportună.

În context, Colegiul conchide că instanța de apel eronat a stabilit că intimatul

legal nu a emis o decizie potrivit art. 27 din Legea nr. 133 din 08.07.2011, respectiv

greșit a ajuns la concluzia netemeiniciei soluției primei instanțe cu privire la anularea

răspunsului Centrului nr.02-07/1412 din 24.12.2014, deoarece această soluție

contravine legislației în vigoare, or, Centru Național pentru Protecția Datelor cu

Caracter Personal nu a emis un act administrativ obligatoriu sub formă de decizie

motivată în urma examinării plîngerii recurentului.

Astfel, Centru era obligat, urmare a examinării plîngerii lui Mocanu Serghei, să

emită o decizie potrivit prevederilor art. 27 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal.

Mai mult ca atît, Colegiul constată că instanța de apel a substituit funcțiile

intimatului, expunîndu-se în privința lipsei încălcărilor drepturilor recurentului cu

privire la protecția datelor cu caracter personal, pe cînd obiectul prezentului litigiu nu

constituie constarea încălcării dreptului reclamantului la protecția datelor cu caracter

personal, dar refuzul de a emite o decizie potrivit prevederilor art.27 alin. (3) din

5

Legea nr. 133 din 08.07.2011, care expres stipulează că, în urma examinării plîngerii,

Centrul emite o decizie motivată care prevede fie lipsa încălcării prevederilor

legislației, fie suspendarea operațiunilor de prelucrare a datelor cu caracter personal,

fie rectificarea, blocarea sau distrugerea datelor neveridice ori obținute ilicit. Decizia

este comunicată părților interesate în termen de 30 de zile de la data primirii plîngerii.

Referitor la cerința de reparare a prejudiciului moral, Colegiul constată că instanța

de fond, prin prisma art. 118 alin. (1) CPC și 1422 alin. (1) CC, corect a considerat că

admiterea parțială a acțiunii și constatarea încălcării prin recunoașterea refuzului ilegal

și obligarea pîrîtului la emiterea deciziei este prin sine o satisfacție morală suficientă

pentru orice prejudiciu eventual suferit de către reclamant.

Astfel, Colegiul conchide că instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a

admite parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Mocanu Serghei.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele aduse de Mocanu Serghei și-au

găsit în parte confirmare în cadrul examinării recursului în cauză.

Ținînd cont de faptul că prima instanță a constatat și a elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului cauzei, corect a aplicat

legea materială, adoptînd o hotărîre legală și întemeiată, iar instanța de apel a adoptat o

hotărîre ce reiese din aprecierea eronată a circumstanțelor cauzei, ce a dus la

interpretarea și aplicarea eronată a legii materiale, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul declarat de către Mocanu Serghei și de a casa decizia instanței de apel,

cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de către Mocanu Serghei.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 19 aprilie 2016 și se menține

hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 16 decembrie 2015, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată a lui Mocanu Serghei împotriva Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, intervenient accesoriu

Inspectoratul de Poliție Rîșcani, mun. Chișinău privind recunoașterea ilegalității

refuzului, obligarea emiterii deciziei și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

6