2rc-556/14 — Anularea parţială a hotărîrii Adunării creditorilor

dosarul nr. 2rc-556/14 DECIZIE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd recursul declarat de banca comercială „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” societate pe acţiuni, în pricina de insolvabilitate intentată la cererea introductivă a creditorului societatea comercială „Nova – Imprim” societatea cu răspundere limitată faţă de debitorul ÎM „Tighina-Vin” SRL, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014, prin care a fost admisă cererea cu privire la anularea parţială a hotărîrii Adunării creditorilor, c o n s t a t ă La 08 octombrie 2009, creditorul societatea comercială „Nova – Imprim” societatea cu răspundere limitată s-a adresat în instanţa de insolvabilitate Curtea de Apel Economică cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul ÎM „Tighina-Vin” SRL.

Prin încheierea Curţii de Apel Economice din 10 octombrie 2009 s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de SC „ Nova – Imprim” SRL, faţă de ÎM „Tighina-Vin” SRL, mun. Chişinău str. Valea Crucii 8, ap. 81, cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate, s-a dispus aplicarea măsurilor de asigurare faţă de SC „Tighina-Vin” SRL, iar în calitate de administrator provizoriu a fost desemnat Pelin Veaceslav, deţinătorul certificatului nr. 9713 din 14.12.07. Prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 19 februarie 2010, s-a intentat procesul de insolvabilitate faţă de SC „Tighina-Vin” SRL, mun. Chişinău str. Valea Crucii 8, ap. 81, c/f 1003600037824, s-a desemnat în funcţie de administrator al insolvabilităţii ÎI „Veaceslav Pelin” , deţinătorul certificatului nr. 9713 din 14.12.07.

La 13 noiembrie 2013, creditorul SC „ Vinăria Căuşenenilor” SA a depus în instanţa de insolvabilitate cererea privind anularea parţială a hotărîrii Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL în procedura de restructurare din 06.09.2013, prin care a solicitat anularea punctului 7 al Procesului-verbal nr. 1 al Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL în procedura de restructurare din 06 septembrie 2013 şi a punctului 7 al Procesului-verbal privind rezultatul votului la Adunarea creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL în procedura de restructurare din 06.09.2013, prin care s-a hotărît de a nu da acordul la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală.

În motivarea cererii sus indicate, creditorul SC „Vinăria Căuşenenilor SA a menţionat la 06 septembrie 2013, a avut loc adunarea creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, în cadrul căreia s-au discutat mai multe întrebări şi anume informaţia administratorului, examinarea procesului realizării procedurii de restructurare, cu privire la modificarea modului de finanţare a procedurii de restructurare cu privire la ridicarea măsurilor de asigurare şi a interdicţiilor puse pe masa debitoare, cu privire la eliberarea parţială a bunurilor din masa debitoare de garanţii, cu privire la deschiderea unui cont special de acumulare în banca care nu este creditor al debitorului, inclusiv întrebarea nr. 7 - cu privire la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală, care a fost inclusă în ordinea de zi la insistenţa creditorului SC „Vinăria Căuşenenilor” SA.

Menţionează creditorul SC „ Vinăria Căuşenenilor” SA, că directorul ÎM „Tighina Vin” SRL Eni Tatiana a raportat în cadrul Adunării că, pînă în trimestrul II - 2013 debitorul a îndeplinit graficul de rambursare a creanţelor conform planului de restructurare şi pînă în prezent au restituit creditorului garantat BC „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” SA în jurul la 7905783 lei, din contul vânzării vinului gajat. Datoria restantă este de aproximativ 1064622 lei, însă, luând în consideraţie, că creditorul garantat trebuia să restituie 9%, atunci datoria restantă este de 353102 lei. Suma debitoare este în mărime de aproximativ 500000 lei şi este reală. Mai au 1 000 000 de sticle de vin care se pot vinde şi primi în jurul la 1 500 000 lei.

A mai raportai că, au nevoie de mijloace circulante pentru procurarea materiei prime - strugurilor pentru producerea vinului, însă, aproape toată masa debitoare este gajată. Conform contractului de gaj nr. C/07/0122-G din 25 mai 2007, au fost puse în gaj imobilului fabricii în valoare de 7431500 lei, utilajul în sumă de 5840899 lei şi toată producţia vinicolă în sumă de 7643949 lei, în total gajul fiind de 20916347 lei. Susţine creditorul SC „ Vinăria Căuşenenilor” SA că acum datoria este minimă şi nu este legal ca mijloacele fixe în valoare de 13272399 lei (producţia vinicolă în sumă de 7643948 lei a fost vândută) să asigure datoria numai de 1064622 lei, ori mai bine zis 353102 lei. Consideră că, este ilegală o astfel de situaţie, de aceea solicită de la bancă să elibereze de gaj o parte din mijloacele fixe, menţionînd că conform Legii insolvabilităţii creditorul garantat urmează să restituie o sumă importantă pentru debitor cît şi pentru creditori chirografari.

Această sumă este de aproximativ 1 860 727,79 lei. Administratorul procedurii planului, Veaceslav Pelin, a menţionat că, poate să înainteze în instanţa de insolvabilitate o acţiune şi fără acordul adunării creditorilor ori a comitetului creditorilor. Mai indică creditorul SC „ Vinăria Căuşenenilor” SA că în cadrul dezbaterilor banca a fost împotrivă şi respectiv Adunarea creditorilor prin majoritatea simplă de voturi a hotărât, de a nu da acordul la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală. Voturile fiind exprimate astfel, pentru:-2469348 voturi, împotrivă: - 5407117 voturi.

A mai menţionat creditorul SC „ Vinăria Căuşenenilor” SA, că în conformitate ca art. 56 alin. (14) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, administratorul insolvabilităţii/lichidatorului sau o altă persoană care a convocat adunarea, procesul-verbal se depune la dosarul cauzei în termen de 7 zile lucrătoare de la data adunării creditorilor, însă, această prevedere nu a fost respectată de către Pelin Veaceslav administratorul insolvabilităţii, iar SC „ Vinăria Căuşenenilor” SA, în calitate de creditor, a primit Procesul - verbal doar la data de 11.11.2013.

La 13 decembrie 2013, creditorul SC „ Vinăria Căuşenenilor” SA şi-a concretizat cerinţele, solicitînd: anularea punctului 5 al Procesului-verbal nr. 1 al Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06 septembrie 2013; anularea punctului 5 al Procesului - verbal privind rezultatul votului la adunarea creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06.09. 2013, prin care s-a hotărît de a nu da acordul de a elibera parţial bunurile din masa debitoare de garanţii; anularea punctului 7 al Procesului-verbal nr. 1 al Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06 septembrie 2013; anularea punct. 7 al Procesului - verbal privind rezultatul votului la adunarea creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06.09.2013, prin care s-a hotărât de a nu da acordul la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală.

În motivarea cerinţelor suplimentare de anulare a p. 5 al Procesului-verbal nr. 1 al Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06 septembrie 2013 şi a punctului 5 al Procesului - verbal privind rezultatul votului la adunarea creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06.09. 2013, prin care s-a hotărît de a nu da acordul de a elibera parţial bunurile din masa debitoare de garanţii, creditorul SC „ Vinăria Căuşenenilor” SA de fapt a solicitat anularea parţială a contractului de ipotecă nr. 3733 din 28.05.2007 şi acordul adiţional nr. 1 la contractul de ipotecă nr. 3733 din 28.05.2007, înregistrat cu nr. 8641 din 04.09.2008, în partea gajării terenului pentru construcţii nr. cadastral 2701227.068 cu suprafaţa totală de 9,2216 ha, eliberarea terenului pentru construcţii nr. cadastral 2701227.068 cu suprafaţa totală de 9,2216 ha, din masa debitoare.

La 20 decembrie 2013, administratorul insolvabilităţii, Pelin Veaceslav, a depus referinţă. Consideră cererea SC „ Vinăria Căuşenenilor” SA întemeiată parţial, în partea anulării hotărîrii adunării creditorilor „de a nu da acordul la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală”, în rest solicită respingerea cererii ca neîntemeiată. La 13 februarie 2014, creditorul BC „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” SA a depus referinţă în care a indicat că, în conformitate cu prevederile art. 59 al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, hotărîrea adunării creditorilor poate fi anulată de instanţa de insolvabilitate pentru încălcări de procedură, la cererea administratorului insolvabilităţii/ lichidatorului sau a reprezentantului debitorului, precum şi pentru motive de ilegalitate, la cererea creditorilor care, a) au votat împotriva hotărîrii, faptul fiind consemnat în procesul-verbal al adunării.

În acest context, susţine că poate creditorul şi se încadrează în procedura de a contesta Hotărîrea adunării creditorilor, însă acesta nu s-a expus asupra ilegalităţilor, mai exact nu a menţionat acele motive de ilegalitate pentru care doreşte anularea parţială, în limita punctelor 5 şi 7 a Hotărîrii Adunării creditorilor.

La 21 mai 2014, debitorul ÎM „Tighina Vin” SRL a depus referinţă în care a susţinut şi a recunoscut integral cerinţele creditorului SC „Vinăria Căuşenenilor” SA cu privire la anularea p.5 şi p.7 din procesul-verbal nr.1 al Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06 septembrie 2013 şi privind rezultatul votului la adunarea creditorilor ÎM „Tighina-Vin” SRL, în procedură de restructurare, din 06.09.2013, prin care s-a hotărît de a nu da acordul de a elibera parţial bunurile din masa debitoare de garanţii şi de a nu da acordul la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală. Prin încheierii Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014, cererea creditorului SC „Vinăria Căuşenenilor” SA privind anularea parţială a hotărîrii Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL din 06 septembrie 2013, a fost admisă.

S-a anulat punctul 5 al Procesului-verbal nr. 1 al Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL din 06 septembrie 2013 şi punctul 5 al Procesului - verbal privind rezultatul votului la adunarea creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL din 06 septembrie 2013, prin care s-a hotărît de a nu da acordul de a elibera parţial bunurile din masa debitoare de garanţii. S-a anulat punctul 7 al Procesului-verbal nr. 1 al Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL din 06 septembrie 2013 şi punctul 7 al Procesului - verbal privind rezultatul votului la adunarea creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL din 06 septembrie 2013, prin care s-a hotărât de a nu da acordul la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală.

La 04 iulie 2014, BC „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” SA a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014, solicitînd admiterea cererii de recurs, casarea încheierii şi emiterea unei decizii prin care să se dispună respingerea cererii depusă de creditorul SC „Vinăria Căuşenenilor” SA. Menţionează recurentul că motivele şi temeiurile desfăşurate ale recursului vor fi expuse suplimentar după ce vor face cunoştinţă cu încheierea motivată. La 17 iulie 2014, BC „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” SA a depus cerere de recurs suplimentară. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că încheierea instanţei de apel este ilegală şi neîntemeiată. Susţine recurentul că instanţa judecătorească a dat o interpretare eronată prevederilor Legii insolvabilităţii şi a circumstanţelor de fapt ale cauzei.

Menţionează recurentul că în motivarea Deciziei sale, instanţa nu indică care prevederi legale au fost încălcate prin adoptarea deciziilor din punctele 5 şi 7 ale Procesul - Verbal al adunării creditorilor contestate. Susţine recurentul că motivaţia instanţei de insolvabilitate se rezumă doar la aliniatele 32 - 34 ale încheierii, care cuprind o argumentare abstractă şi superficială. De asemenea, invocă recurentul că instanţa de insolvabilitate desconsideră probele prezentate de Bancă, nici nu se expune asupra acestora şi anume, evită să analizeze rulajul din contul clientului şi omite a se expune asupra faptului că din suma de 12890206,00 MDL încasată de debitor, peste 5 235 098 MDL au fost direcţionaţi pentru achitarea de impozite şi taxe fiscale, şi alte plăţi aferente activităţii (care includ şi cheltuielile de validare şi valorificare).

Mai indică recurentul că instanţa, contrar prerogativelor sale, se expune şi anulează o decizie a adunării creditorilor asupra unei probleme asupra căreia, potrivit art. 54 din Legea insolvabilităţii, doar adunarea creditorilor are prerogativa de a decide. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, casată încheierea Curţii de Apel Chişinău şi trimisă pricina la rejudecare, din următoarele considerente. În conformitate cu art.427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Potrivit prevederilor art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul reţine că încheierea Curţii de Apel Chişinău a fost pronunţată la 20 iunie 2014, iar recursul a fost depus de BC „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” SA la 04 iulie 2014, recursul considerîndu-se depus în termen. Din considerentul menţionat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie recurge la examinarea propriu-zisă a cererii de recurs. Din materialele dosarului s-a constatat că la 08 octombrie 2009, creditorul SC „Nova – Imprim” SRL s-a adresat în instanţa de insolvabilitate cu cerere introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de debitorul ÎM „Tighina-Vin” SRL.

Prin hotărîrea Curţii de Apel Economice din 19 februarie 2010, s-a intentat procesul de insolvabilitate faţă de SC „Tighina-Vin” SRL. La 06 septembrie 2013, a avut loc Adunarea creditorilor în cadrul căreia s-au discutat mai multe întrebări inclusiv cu privire la eliberarea parţială a bunurilor din masa debitoare de garanţii şi cu privire la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală. În rezultat, s-a decis de a nu da acordul la eliberarea parţială a bunurilor din masa debitoare de garanţii şi de a nu da acordul la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală.

Considerînd ilegale deciziile adoptate, la 13 noiembrie 2013, creditorul SC „Vinăria Căuşenenilor” SA a depus în instanţa de insolvabilitate cererea privind anularea parţială a hotărîrii Adunării creditorilor, cerere pe care a concretizat-o la 13 decembrie 2013. Astfel, solicită creditorul SC „Vinăria Căuşenenilor” SA anularea: punctului 5 al Procesului-verbal nr. 1 al Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06 septembrie 2013; punctului 5 al Procesului - verbal privind rezultatul votului la adunarea creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06.09.

2013, prin care s-a hotărît de a nu da acordul de a elibera parţial bunurile din masa debitoare de garanţii; punctului 7 al Procesului-verbal nr. 1 al Adunării creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06 septembrie 2013; punctului 7 al Procesului - verbal privind rezultatul votului la adunarea creditorilor ÎM „Tighina Vin” SRL, în procedura de restructurare, din 06.09.2013, prin care s-a hotărât de a nu da acordul la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală. Instanţa de insolvabilitate a emis încheierea respectivă. Examinînd legalitatea actului judecătoresc, contestat de către creditorul BC „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” SA, prin prisma argumentelor recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie menţionează următoarele.

Potrivit prevederilor art. 5 alin. (5) lit. l) din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012, în competenţa instanţelor de insolvabilitate intră inclusiv, anularea hotărîrii adunării creditorilor şi a comitetului creditorilor. Potrivit prevederilor art. 59 alin. (1) lit. a) al aceleiaşi legi, hotărîrea adunării creditorilor poate fi anulată de instanţa de insolvabilitate pentru încălcări de procedură, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului sau a reprezentantului debitorului, precum şi pentru motive de ilegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva hotărîrii, faptul fiind consemnat în procesul- verbal al adunării.

Din materialele cauzei, se constată că atît debitorul, cît şi creditorul SC „Vinăria Căuşenenilor” SA au fost împotriva adoptării deciziei de a nu da acordul la restituirea cheltuielilor de validare şi de valorificare a bunului grevat cu garanţie reală, respectiv, examinarea de către instanţa de insolvabilitate a cererii formulate de creditorul SC „Vinăria Căuşenenilor” SA prin care contestă pct. 5 şi 7 ale proceselor – verbale ale creditorilor din 06 septembrie 2013, este în limitele legii. Prin referire la un alt aspect expus în cererea de recurs, Colegiul menţionează că Legea insolvabilităţii nr. 149 a fost adoptată la 29 iunie 2012 şi publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova la 14 septembrie 2012. Potrivit art. 254 alin. (1) din legea menţionată, prezenta lege intră în vigoare la expirarea a 180 de zile de la data publicării.

Respectiv, actul legislativ a intrat în vigoare la 14 martie 2013. Colegiul reţine că potrivit unor informaţii incomplete din materialele dosarului (calculul efectuat de administratorul debitorului – f.d. 8, registrul restituirii creditelor – f. d. 19 ş.a.) bunurile grevate incluse în masa debitoare au fost valorificate în anii 2011 - 2013 şi în aceste condiţii, aplicabile speţei sînt Legile insolvabilităţii, în vigoare la momentul valorificării bunurilor grevate. Prin urmare, în conformitate cu art. 129 din Legea insolvabilităţii nr. 632 din 14.11.2001, din produsul obţinut din valorificarea bunului grevat cu o garanţie reală se scad cheltuielile de validare şi valorificare, care sînt introduse în masa debitoare, iar din rest se acoperă de îndată creanţa creditorului garantat.

Dacă bunul a fost transmis spre valorificare în posesiunea creditorului garantat, acesta trebuie să plătească din produsul obţinut în masa debitoare mai întîi cheltuielile de validare. Cheltuielile de validare cuprind cheltuielile de stabilire de fapt a valorii bunului şi a drepturilor asupra lui. Ele sînt fixate în proporţie de 4% din produs. Cheltuielile de valorificare se fixează în proporţie de 5% din produs. Dacă cheltuielile reale de valorificare sînt considerabil mai mari sau mai mici, atunci ele se fixează în cuantumul lor real. Dacă valorificarea cauzează aplicarea, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, unui impozit asupra masei debitoare, cheltuielile de valorificare se vor mări cu suma acelui impozit.

Potrivit prevederilor art. 132 alin. (1) şi (6) al Legii insolvabilităţii, nr. 149 din 29.06.2012 din produsul obţinut din valorificarea bunului grevat cu o garanţie reală se scad cheltuielile de validare şi de valorificare, rezultate din menţinerea, conservarea, luarea în posesie, evaluarea şi vînzarea bunului, care nu pot să depăşească 10% din valoarea bunurilor grevate şi care sînt incluse în masa debitoare, iar din rest se acoperă de îndată creanţa garantată care are primul rang de prioritate. Dacă valorificarea cauzează aplicarea, în conformitate cu prevederile Codului fiscal, a unui impozit asupra masei debitoare, cheltuielile de valorificare se vor mări cu suma acelui impozit. Creditorii garantaţi şi debitorul nu pot interveni pentru a schimba ordinea de prioritate stabilită prin prezentul articol.

Totodată, potrivit art. 154 alin. (3) din lege, fondurile obţinute din vînzarea bunurilor din masa debitoare grevată, în favoarea creditorilor, cu ipoteci, gajuri sau cu alte garanţii reale mobiliare ori cu drepturi de retenţie de orice fel vor fi distribuite în felul următor: a) cheltuielile de validare şi de valorificare rezultate din menţinerea, conservarea, luarea în posesie, evaluarea şi vînzarea bunurilor, precum şi plata remuneraţiilor administratorului/lichidatorului şi a persoanelor desemnate sau angajate în condiţiile art.68 alin.(4); b) creanţele garantate după rangul de prioritate, cuprinzînd tot capitalul, dobînzile, majorările şi penalităţile de orice fel.

Totuşi, Colegiul constată şi relevă că nu se poate expune asupra legalităţii încheierii instanţei de insolvabilitate, prin prisma normelor precitate, or, prevederile art. 132 din Legea insolvabilităţii, nr. 149 din 29.06.2012, se referă la procedura falimentului, reglementată la Capitolul IV al legii, în timp ce, reieşind din materialele cauzei, ÎM „Tighina-Vin” SRL se află în procedură de restructurare, reglementată la Capitolul VI al legii. Prin urmare, potrivit art. 193 al actului legislativ, nu poate fi atins dreptul creditorilor garantaţi de a îşi valorifica creanţele din contul bunurilor asupra cărora se extind garanţiile lor dacă planul procedurii de restructurare nu stabileşte altfel.

Dacă planul procedurii de restructurare prevede o altă reglementare decît aceea de la alin.(1), creditorilor garantaţi trebuie să li se indice, în partea organizatorică a planului, cota reducerii creanţelor lor, perioada pentru care a fost amînată executarea creanţelor, alte reglementări la care pot fi supuse acele creanţe. Potrivit art. 190 alin. (1) - (5) al legii nominalizate supra, planul procedurii de restructurare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilităţile şi cu specificul activităţii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile şi cu cererea pieţei faţă de oferta debitorului şi va cuprinde măsuri neinterzise de lege.

Planul procedurii de restructurare va cuprinde, în mod obligatoriu, un program de stingere a creanţelor sub forma unui tabel de creanţe, cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le stingă şi/sau să le plătească creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creanţe şi la fluxurile de mijloace băneşti aferente planului, precum şi termenele la care debitorul urmează să stingă şi/sau să plătească aceste sume. Programul de stingere a creanţelor trebuie să prevadă stingerea creanţelor incluse în tabelul creanţelor validate, dar nu mai tîrziu de o lună pînă la data expirării termenului stabilit pentru procedura de restructurare a debitorului, precum şi stingerea creanţelor de rangul întîi şi al doilea nu mai tîrziu de 6 luni de la data deschiderii procedurii de restructurare.

Planul procedurii de restructurare va prevedea în mod expres: a) clasele de creditori ale căror creanţe nu vor fi defavorizate prin plan, în sensul prezentei legi; b) tratamentul claselor de creditori ale căror creanţe sînt defavorizate prin reducerea cuantumului lor sau prin reducerea garanţiilor ori a altor accesorii, cum ar fi reeşalonarea plăţilor în defavoarea creditorului, dacă şi în ce măsură debitorul, membrii grupului de interes economic, asociaţii din societăţile în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită vor fi exoneraţi de răspundere; c) despăgubirile ce urmează a fi oferite titularilor tuturor claselor de creditori, în comparaţie cu valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuţie, în caz de faliment, care se va calcula la data propunerii planului.

Planul procedurii de restructurare va specifica măsurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi: a) privarea debitorului de dreptul de administrare sau păstrarea, în întregime sau în parte, a dreptului său de a-şi conduce activitatea, inclusiv a dreptului de dispoziţie asupra bunurilor din patrimoniul său, cu supravegherea activităţii sale de către administratorul insolvabilităţii; b) modificarea procesului operaţional de producţie cu reprofilarea lui şi încetarea activităţilor nerentabile, după caz; c) obţinerea de mijloace financiare pentru realizarea planului, provenienţa acestora, inclusiv din credite sau împrumuturi de la terţi, sau de la asociaţii (acţionarii, membrii) debitorului, sau din încasarea silită a datoriilor debitoare, sau din vînzarea (cesionarea) lor etc.; d) reorganizarea debitorului în condiţiile legii; e) valorificarea tuturor sau a unor bunuri ale debitorului, separat sau în bloc, libere de orice sarcină, sau vînzarea întreprinderii ca un complex patrimonial unic, ori darea întreprinderii în locaţiune împreună cu obligaţiile debitorului; f) modificarea sau stingerea garanţiilor reale, împreună cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garanţii sau protecţii echivalente, precum novaţia obligaţiei de garanţie prin constituirea unei garanţii suplimentare, reale sau personale,

ori prin substituirea obiectului garanţiei cu un alt obiect; g) amînarea scadenţei, modificarea ratei dobînzii, a penalităţii sau a oricărei alte clauze din contract sau a celorlalte izvoare ale obligaţiilor sale; h) modificarea actului constitutiv al debitorului în condiţiile legii; i) majorarea capitalului social al debitorului prin aporturi suplimentare vărsate de asociaţi (membri) ai debitorului sau de terţi, inclusiv ca urmare a emisiunii suplimentare de acţiuni sau de titluri de valoare; j) stingerea creanţelor validate prin compensare, prin confuziune, prin remitere a datoriei, prin novaţie, prin convertire a datoriilor în cote-părţi din capitalul social al debitorului sau în acţiuni, prin convertire în acţiuni a obligaţiilor şi altor titluri de valoare, prin alte modalităţi legale de stingere a creanţelor; k) alte măsuri financiare, organizatorice, operaţionale şi juridice orientate spre remedierea financiară şi economică a debitorului neinterzise de lege.

În contextul celor expuse, Colegiul sesizează că la dosar lipseşte Planul procedurii de restructurare a ÎM „Tighina-Vin” SRL, fapt ce face imposibilă aprecierea legalităţii deciziilor adoptate de Adunarea creditorilor în pct. 5 şi 7 ale Proceselor – verbale ale Adunării creditorilor din 06 septembrie 2014. Coroborînd prevederile indicate în prezenta decizie, Colegiul consideră că pentru aprecierea legalităţii pct. 5 şi 7 ale Proceselor – verbale ale Adunării creditorilor din 06 septembrie 2014, instanţa de insolvabilitate urmează să stabilească dacă există un Plan al procedurii de restructurare a ÎM „Tighina-Vin” SRL, conţinutul acestuia şi dacă hotărîrile Adunării creditorilor corespund documentului.

Mai mult, prevederile art. 129 şi 132 ale Legilor insolvabilităţii vor fi aplicabile situaţiilor respective de valorificare a bunurilor gajate, la timpul respectiv, dacă debitorul s-ar fi aflat în procedura falimentului şi în mod evident de pînă la aprobarea Planului de restructurare sau în procedura de restructurare dacă în dependenţă de condiţiile aprobate în planul de restructurare. Acelaşi tratament urmează a se aplica şi cerinţelor de anulare a p. 5 din procesele verbale enunţate, or lipsirea creditorului garantat de garanţii în procedura de restructurare poate avea loc în dependenţă de prevederile Planului de restructurare aprobat. Din considerentele menţionate Colegiul consideră că cererea de recurs înaintată de banca comercială „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” societate pe acţiuni, urmează a fi admisă, casată încheierea instanţei de insolvabilitate şi trimisă pricina la rejudecare în aceeaşi instanţă.

În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de banca comercială „Mobiasbanca - Groupe Societe Generale” societate pe acţiuni. Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 iunie 2014, în pricina de insolvabilitate intentată la cererea introductivă a creditorului societatea comercială „Nova – Imprim” societatea cu răspundere limitată faţă de debitorul ÎM „Tighina-Vin” SRL, cu trimiterea pricinii la rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă