3ra-621/14 — Contestarea actului administrativ

Prima instanţă, Judecătoria Centru mun. Chişinău: dosarul nr. 3ra-621/14 jud. D. Şuşchevici Instanţa de apel, Curtea de Apel Chişinău: Jud. L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun DECIZIE 01 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă Judecătorii: Ala Cobăneanu Maria Ghervas Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia examinînd, fără citarea părţilor, recursul declarat de Martalog Alexei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Martalog Alexei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la obligarea executării actului administrativ, calculării şi achitării pensiei cu includerea stagiului de muncă activat în cadrul secţiei afacerilor interne al or.

Grigoriopol, şi încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Martalog Alexei şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 octombrie 2013, c o n s t a t ă La 26 februarie 2013, Martalog Alexei a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la obligarea executării actului administrativ, calculării şi achitării pensiei cu includerea stagiului de muncă activat în cadrul secţiei afacerilor interne al or. Grigoriopol, şi încasarea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul Martalog Alexei a indicat că la 18 noiembrie 2011, activînd în calitate de plutonier de poliţie, a depus o cerere de concediere în secţia cadre a Comisariatului de poliţie sectorul Ciocana mun.

Chişinău în legătură cu atingerea vîrstei de pensionare. Menţionează reclamantul că prin ordinul Comisariatului de poliţie sectorul Ciocana mun. Chişinău al Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 528EF din 18 noiembrie 2011, a fost concediat din cadrul organelor afacerilor interne şi trecut în rezerva forţelor armate cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, cu achitarea indemnizaţiei unice de concediere şi compensaţiei băneşti pentru concediile neutilizate. Declară reclamantul că prin răspunsul nr. 8759 din 25 iunie 2012, Comisariatul de poliţie sectorul Ciocana mun. Chişinău al Ministerului Afacerilor Interne al RM, i- a comunicat că nu i se poate stabili şi calcula pensia pe linia MAI, dat fiind faptul că nu întruneşte termenul de aflare la serviciu în cadrul organelor afacerilor interne al 1 RM.

Drept motiv a servit acel fapt că în perioada 28 mai 1992 – 03 iulie 1998, s-a aflat la serviciu în secţia afacerilor interne din or. Grigoriopol al Direcţiei afacerilor interne din stînga Nistrului, făcînd concomitent trimitere la prevederile art. 5 din Legea nr. 173 din 22 iulie 2005, cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic al localităţilor din stînga Nistrului, care stipulează că Direcţia afacerilor interne a Transnistriei este parte componentă a sistemului unic de organe de drept ale RM şi îşi desfăşoară activitatea în baza legislaţiei RM, fapt care la moment nu este respectat de organele de drept din stînga Nistrului. Afirmă reclamantul că pîrîtul nu i-a comunicat despre anularea ordinului nr. 528EF din 18 noiembrie 2011, informîndu-l abia peste 7 luni, precum că nu întruneşte condiţiile de a primi pensie pe linia MAI, încălcîndu-i în aşa mod dreptul la muncă şi dreptul de a primi pensie.

Invocă Martalog Alexei că pînă în prezent carnetul său de muncă se află la Ministerul Afacerilor Interne al RM. Mai mult decît atît, indică reclamantul că prin două decizii a Comisiei Inspectoratului de poliţie mun. Chişinău şi a Comisariatului de Poliţie sectorul Ciocana mun. Chişinău, şi anume, nr. 19ef din 23 mai 2000 şi nr. 3ef din 30 ianuarie 2004, în urma controlului, stagiul de muncă a fost inclus în perioada disputată a stagiului de muncă. Declară reclamantul că motivul invocat de Comisariatul de poliţie sectorul Ciocana mun. Chişinău al Ministerului Afacerilor Interne al RM, precum că, dat fiind faptul că a satisfăcut serviciul în cadrul secţiei afacerilor interne al or. Grigoriopol în perioada 28 mai 1992 – 03 iulie 1998, nu întruneşte termenul de aflare în serviciul organelor afacerilor interne pentru a beneficia de pensia pe linia MAI, nu produce efecte juridice, deoarece nu poate substitui sau anula ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM.

Indică Martalog Alexei că la 24 iulie 2012, în adresa sa a parvenit răspunsul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 10/M-378, potrivit căruia i s-a comunicat că petiţia adresată a doua oară care nu conţine argumente sau informaţii noi nu se reexaminează, iar referitor la motivele refuzului de a beneficia de pensie a fost informat de către Comisariatul de poliţie sectorul Ciocana mun. Chişinău prin scrisoarea nr. 8759 din 25 iunie 2012. Afirmă reclamantul că nu a adresat nici o petiţie atît Comisariatului de poliţie sectorul Ciocana mun. Chişinău, cît şi Ministerului Afacerilor Interne al RM, ce s-ar referi la subiectul disputat. Astfel, indică reclamantul că la 11 ianuarie 2013, s-a adresat pîrîtului cu o cerere prealabilă, prin care a solicitat executarea ordinului nr. 528EF din 18 noiembrie 2011, şi anume, să fie inclusă în stagiul de muncă perioada de muncă prestată în cadrul secţiei afacerilor interne al or.

Grigoriopol, şi anume, 28 mai 1992 – 03 iulie 1998, cu calcularea şi achitarea pensiei pe linia MAI, însă nu a primit nici un răspuns. Cere Martalog Alexei să fie obligat Ministerul Afacerilor Interne al RM să execute ordinul nr. 528EF din 18 noiembrie 2011, cu includerea în stagiul de muncă ce se referă la calcularea pensiei pe linia MAI a perioadei de muncă prestată în cadrul secţiei afacerilor interne al or. Grigoriopol, şi anume, 28 mai 1992 – 03 iulie 1998, să fie obligat pîrîtul să-i calculeze şi să-i achite pensia ce i se cuvine din momentul concedierii din 18 noiembrie 2011, pînă în prezent. Concomitent, reclamantul mai solicită să fie încasat din contul Ministrul Afacerilor Interne al RM prejudiciul moral în mărime de 35 000 lei.

2 Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 octombrie 2013, acţiunea a fost integral respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014, a fost respins apelul declarat de Martalog Alexei şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 octombrie 2013. La 07 martie 2014, Martalog Alexei a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 octombrie 2013, cu emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie integral admisă. Recurentul Martalog Alexei a invocat că atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă nu au constatat şi nu au elucidat pe deplin toate circumstanţele pricinii, concluziile instanţelor anterioare de judecată vin în contradicţie cu circumstanţele pricinii, fapt ce a adus la încălcarea şi aplicare eronată a normelor de drept material.

În motivarea recursului Martalog Alexei a indicat că are ferma convingere că a activat în Republica Moldova, chiar dacă instituţia angajatoare se află în stînga Nistrului. Recunoaşterea faptului că a activat într-un teritoriu ce nu aparţine Republicii Moldova confirmă implicit independenţa Transnistriei. Afirmă recurentul că reglementarea situaţiei de fapt şi de drept este de natură politică, şi anume, în acest scop la 26 noiembrie 2013, în cadrul formatului de negocieri 5 + 2 a fost semnată la Kiev, Ucraina, Decizia Protocolară privind acordurile încheiate asupra unor probleme de asigurări sociale şi cu pensii.

Astfel, la capitolul III al Acordului sus-vizat se stabileşte direct ordinea de prelucrare şi de transmiterea a documentelor necesare pentru numirea şi plata pensiilor cetăţenilor care pleacă pentru şedere permanentă din teritoriul deservit de structurile autorizate de asigurări/securitate socială ale părţii transnistrene pe teritoriu, deservit de structurile de asigurări/securitate social autorizate ale părţii moldoveneşti. Consideră Martalog Alexei că întruneşte condiţiile stipulate în Decizia Protocolară sus-vizată, deoarece în iunie 1998, odată cu concedierea sa din secţia afacerilor interne al or. Grigoriopol şi-a schimbat domiciliul din or. Grigoriopol în s. Doroţcaia r-l Dubăsari, unde locuieşte pînă în prezent.

Menţionează recurentul dat fiind faptul că dosarul său personal a fost transmis de la secţia afacerilor interne a or. Grigoriopol către Ministerul Afacerilor Interne al RM odată cu schimbarea locului de muncă, a depus o cerere de concediere la Comisariatul de poliţie sectorul Ciocana mun. Chişinău în legătură cu atingerea vîrstei de pensionare. În astfel de circumstanţe sunt întrunite toate condiţiile legale stabilite la capitolul III al Deciziei Protocolare privind acordurile încheiate asupra unor probleme de asigurări sociale şi cu pensii din 26 noiembrie 2013, pentru a fi inclusă perioada referitoare la calcularea pensiei, precum şi, calcularea şi achitarea pensiei pe linia MAI, fapt ce nu a fost luat în consideraţie de instanţa de apel.

Indică recurentul că prima instanţă în hotărîrea sa a refuzat în recalcularea pensiei, pe cînd el a solicitat altceva, şi anume, să-i fie inclusă în stagiul de muncă a unei perioade, calculare şi stabilirea pensiei pe linia MAI. Declară Martalog Alexei că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, şi anume, Decizia Protocolară privind acordurile încheiate asupra unor probleme de asigurări sociale şi cu pensii din 26 noiembrie 2013, semnată la Kiev, Ucraina, dar a aplicat normele de drept material care nu trebuiau să fie aplicate. Indică recurentul că nici un act normativ al Republicii Moldova nu prevede excepţii sau limitări pentru cetăţenii Republicii Moldova care locuiesc sau muncesc 3 în stînga Nistrului, indiferent de locul de muncă al acestora sau alte criterii, fapt consfinţit şi în art. 10 al Constituţiei RM, iar aplicarea selectivă şi nemotivată a dreptului la pensie constituie o discriminare şi persecuţie în sensul art. 14 din CEDO.

Consideră recurentul că din momentul în care jurisprudenţa CEDO (cauza SC „Maşinexportimport industrial Group” SA vs Romînia) recunoaşte creanţele suficient stabilite pentru a fi exigibile, aşa încît a apreciat că aceasta avea un „bun” în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO, prin urmare reiterează recurentul că pensia în sensul cazului vizat reprezintă un bun, iar privarea lui la dreptul la pensie reprezintă o violare al art. 1 din Protocolul adiţional al CEDO. De asemenea, indică Martalog Alexei că la momentul concedierii din serviciul afacerilor interne Grigoriopol dosarul său personal a fost transmis către Ministerul Afacerilor Interne al RM, fiind reangajat de către intimat în acelaşi grad de plutonier, prin urmare, în condiţiile date, Ministerul Afacerilor Interne al RM a recunoscut şi a acceptat instituţia menţionată.

La calcularea adaosului şi a sporurilor pentru vechimea în muncă se lua în consideraţie şi stagiul de muncă de activitate în cadrul serviciului în afacerile interne Grigoriopol. Aceleaşi reguli se aplicau şi la calcularea termenului concediului anual. Cu atît mai mult cu cît, a fost decorat cu „Vulturul de Aur” de către intimat la 24 august 2000. Menţionează recurentul că recunoaşterea gradului special şi a stagiului de muncă la calcularea salariului şi a duratei concediului anual, i-a insuflat siguranţa raporturilor de muncă şi a condiţiilor de concediere în legătură cu atingerea vîrstei de pensionare într-o măsură suficientă pentru a considera un raport juridic stabil şi acceptat de către autorităţile statului.

La 06 mai 2014, Ministerul Afacerilor Interne al RM a depus referinţă prin care a cerut respingerea recursului cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 434 alin. (1) şi alin. (2) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit. Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei contestate a fost expediată recurentului la 12 februarie 2014, fapt ce se confirmă prin scrisoarea instanţei de apel sub nr. de ieşire 850, anexată la materialele cauzei, (f. d. 77). Astfel, instanţa de recurs consideră că Martalog Alexei, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul în termen (f.d.

79). Prin încheierea completului din 3 judecători ai Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 02 iulie 2014, a fost considerat admisibil recursul declarat de Martalog Alexei şi transmis în completul din 5 judecători ai Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, spre examinarea fondului recursului. Conform art. 441 CPC, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. Potrivit art. 442 alin. (1) şi alin. (2) CPC, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Instanţa de recurs este obligată să se pronunţe asupra tuturor motivelor invocate în recurs. Prin prisma art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. 4 Examinînd legalitatea actelor de dispoziţie atacate, prin prisma argumentelor invocate în cererea de recurs şi a materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Martalog Alexei este neîntemeiat şi urmează a fi respins, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.

Potrivit art. 1 alin. (2) şi art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ, emise de: a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităţilor publice; c) funcţionarii din structurile specificate la lit. a) şi b). Obiect al acţiunii în contenciosul administrativ poate fi şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. Conform art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia; b) data comunicării refuzului de soluţionare a unei cereri prin care se solicită recunoaşterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă. Din materialele cauzei rezultă că prin ordinul nr. 15EF din 02 mai 2000, recurentul Martalog Alexei a fost angajat, în bază de contract, în calitate de poliţist- chinolog în secţia de poliţie or. Vadului-Vodă a Comisariatului de poliţie sectorul Ciocana mun.

Chişinău, iar în baza ordinului nr. 528EF din 18 noiembrie 2011, a fost concediat (conform cererii personale) din cadrul organelor afacerilor interne şi trecut în rezerva forţelor armate conform art. 21 alin. (1) din Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 „Cu privire la poliţie” (abrogată la 05 martie 2013) (f.d. 12, 7). Iar, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 559EF din 02 decembrie 2011, a fost modificat punctul ordinului MAI nr. 528EF din 18 noiembrie 2011, fiind substituită sintagma „alin. (14) „conform cererii personale” cu sintagma alin. (1) „pe motiv de vîrstă” (f.d. 34). Este de menţionat faptul că în perioada 28 mai 1992 - 03 iulie 1998, recurentul a activat în cadrul secţiei afacerilor interne al or.

Grigoriopol (f.d. 14, 17). Astfel, din înscrisurile la dosar rezultă că Martalog Alexei s-a adresat cu o cerere Comisariatului de poliţie sectorul Ciocana mun. Chişinău al Ministerului Afacerilor Interne al RM privind includerea în stagiul de muncă perioada serviciului în secţia afacerilor interne din or. Grigoriopol al Direcţiei afacerilor interne din stînga 5 Nistrului, şi anume, 28 mai 1992 – 03 iulie 1998 (6 ani, 01 luni şi 5 zile), la calcularea şi stabilirea pensiei pe linia MAI. Prin răspunsul Comisariatului de poliţie sectorul Ciocana mun. Chişinău nr. 8759 din 25 iunie 2012, cererea recurentului a fost a fost respinsă, comunicîndu-i că nu i se poate stabili şi calcula pensia pe linia MAI, dat fiind faptul că nu întruneşte termenul de aflare la serviciu în cadrul organelor afacerilor interne al RM.

Drept motiv a servit acel fapt că în perioada 28 mai 1992 – 03 iulie 1998, s-a aflat la serviciu în secţia afacerilor interne din or. Grigoriopol al Direcţiei afacerilor interne din stînga Nistrului, făcînd concomitent trimitere la prevederile art. 5 din Legea nr. 173 din 22 iulie 2005, cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic al localităţilor din stînga Nistrului, care stipulează că Direcţia afacerilor interne a Transnistriei este parte componentă a sistemului unic de organe de drept ale RM şi îşi desfăşoară activitatea în baza legislaţiei RM, fapt care la moment nu este respectat de organele de drept din stînga Nistrului (f.d. 35). Ulterior, la 03 iulie 2012, Martalog Alexei s-a adresat cu o cerere asemănătoare, cu aceleaşi cerinţe, Ministerului Afacerilor Interne al RM (f.d.

36-37). Prin răspunsul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 10/M-378 din 24 iulie 2012, recurentului i s-a comunicat că referitor la cerinţele sale intimatul s-a expus prin răspunsul nr. nr. 8759 din 25 iunie 2012, şi respectiv, în conformitate cu prevederile art. 50 din Legea cu privire la petiţionare nr. 190 din 19 iulie 1994, petiţia adresată a doua oară, care nu conţine argumente sau informaţii noi, nu se reexaminează (f.d. 38). La 11 ianuarie 2013, Martalog Alexei s-a adresat intimatului cu o cerere prealabilă, invocînd aceleaşi solicitări, care la rîndul său prin răspunsul din 21 ianuarie 2013, a fost respinsă (f.d. 39-41). Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel just au ajuns la concluzia de a respinge acţiunea ca neîntemeiată, din următoarele considerente.

Conform art. 5 din Legea nr. 173 din 22 iulie 2005 „Cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului”, judecătoriile, organele procuraturii, Direcţia Serviciului de Informaţii şi Securitate şi Direcţia Afacerilor Interne ale Transnistriei sunt părţi componente ale sistemului unic de instanţe judecătoreşti şi ale sistemului uni ale organelor de drept ale Republicii Moldova şi îşi desfăşoară activitate de înfăptuire a justiţiei, de asigurare a ordinii de drept şi a securităţii statului în baza legislaţiei Republicii Moldova.

Potrivit informaţiei Comisiei juridice, numiri şi imunităţi a Parlamentului Republicii Moldova nr. 127 din 16 mai 2011, referitor la interpretarea prevederilor art. 5 din Legea nr. 173 din 22 iulie 2005 „Cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului”, aceasta s-a expus că actele de confirmare a stagiului de muncă în organele afacerilor interne pot fi liberate persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea de asigurare a ordinii de drept în baza legislaţiei Republicii Moldova (f.d. 42). Avînd în vedere faptul că Martalog Alexei în perioada 28 mai 1992 - 03 iulie 1998, a activat în calitate de miliţian în cadrul secţiei afacerilor interne al or.

Grigoriopol, unitate administrativ-teritorială, care a refuzat relaţiile reciproce ale bugetului de stat ale Republicii Moldova, astfel, neluînd parte la formarea veniturilor acesteia, nu poate fi inclusă în calculul vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei pe linia MAI. 6 Cu atît mai mult cu cît, în perioada conflictului armat de pe Nistru, (02 martie 1992 – 21 iulie 1992), recurentul a activat în cadrul organelor de drept a autoproclamatei Republicii Separatiste Transnistrene, care nici pînă în prezent nu respectă legislaţia Republicii Moldova, acordurile şi tratatele internaţionale la care aceasta este parte. Prin urmare, activitatea de muncă în organele afacerilor interne ale autorităţilor nerecunoscute din stînga Nistrului nu pot fi considerate ca activitate de muncă în organele afacerilor interne ale Republicii Moldova.

Potrivit jurisprudenţei CEDO (cazul Ilaşcu ş.a. vs Moldova şi Rusia, 08 iulie 2004), Curtea a reiterat că în speţă localităţile din stînga Nistrului nu se mai aflau sub controlul organelor constituţionale ale Republicii Moldova, de cel puţin de la sfîrşitul anului 1991. Pe acest teritoriu a fost creată „Republica Moldovenească Transnistreană”, care dispune de propriile sale instituţii, incluzînd forţele armate, poliţie şi o structură vamală. Anume din această cauză, la momentul ratificării Convenţiei, Moldova a făcut o declaraţie vizînd excluderea responsabilităţii sale referitor la actele comis pe teritoriul transnistrean, pe care aceasta nu-l controlează.

Totodată, Curtea a menţionat că situaţia ce rezultă din imposibilitatea de a exercita un control efectiv asupra teritoriului transnistrean este asemănătoare cu cea descrisă de Curte în hotărîrea Cipru vs. Turcia, (GC) nr. 25781/94, CEDO 2001-VI, §78), unde s-a ajuns la concluzia că Guvernul din Cipru era în imposibilitate să exercite un control efectiv asupra teritoriilor „RNCT”, pe care aceasta din urmă îl controla de facto. Referitor, la acordul din 26 ianuarie 1999 „Privind principiile conlucrării dintre Ministerul Afacerilor Interne al RM şi conducerea organelor afacerilor interne ale Transnistriei”, acesta nu poate fi luat în considerare, dat fiind faptul că acordurile pot fi semnate între două state recunoscute pe plan internaţional, iar Transnistria nu este recunoscută de nici un stat în lume, fapt confirmat şi prin decizia CEDO în cazul Ilaşcu ş.a.

vs Moldova şi Rusia. Concomitent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că nu poate fi aplicată la speţa dată nici Decizia Protocolară „Privind acordurile încheiate asupra unor probleme de asigurări sociale şi cu pensii” semnată la Kiev, Ucraina la 26 noiembrie 2013, în formatul 5+2, deoarece respectivul acord reglementează modul de achitare şi transferare a pensiilor deja stabilite, dar nu modul de calculare a vechimii în muncă a colaboratorilor care au activat în organele afacerilor interne ale Republicii Moldova şi a celor din Transnistria.

Prin urmare, atît instanţa de apel, cît şi prima instanţă au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate de ambele părţi, iar argumentele invocate în cererea de recurs, în esenţa lor, sunt similare celor invocate atît în cererea de chemare în judecată, cît şi în cea de apel, cărora instanţele de judecată le-au dat o apreciere juridică corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC, examinînd pricina în conformitate cu normele de drept procedural în vigoare, respectînd principiul disponibilităţii şi egalităţii părţilor în proces.

Din considerentele menţionate şi avînd în vedere că atît decizia instanţei de apel, cît şi hotărîrea primei instanţe sunt legale şi întemeiate, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios 7 administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) şi alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Martalog Alexei. Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 28 ianuarie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 15 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Martalog Alexei împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM cu privire la obligarea executării actului administrativ, calculării şi achitării pensiei cu includerea stagiului de muncă activat în cadrul secţiei afacerilor interne al or. Grigoriopol, şi încasarea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Maria Ghervas Sveatoslav Moldovan Vera Macinskaia 8