2ra-2765/14 — Privind partajul averii succesorale

Dosarul nr. 2ra-2765/14 Prima instanţă: Judecătoria Grigoriopol (jud. N. Costin) Instanţa de apel:Curtea de Apel Chişinău (jud. D. Manole, N. Traciuc, E. Fistican)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Nicolae Clima judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de către Iovu Vladimir împotriva deciziei din 06 mai 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iovu Anatolie împotriva lui Iovu Vladimir cu privire la recunoaşterea dreptului de moştenire şi partajul averii succesorale, și, cererea reconvenţională înaintată de Iovu Vladimir împotriva lui Iovu Anatolie cu privire la recunoaşterea nulităţii testamentului, recunoaşterea ca succesor legal, constatarea faptului acceptării succesiunii şi intrării în posesia întregului patrimoniu, recunoaşterea dreptului de proprietate, c o n s t a t ă : La data de 01 septembrie 2011 Iovu Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iovu Vladimir cu privire la recunoaşterea dreptului la moştenire şi partajul averii succesorale.

În motivarea acţiunii s-a invocat că, la data de 15 noiembrie 2002 mama sa – Evdochia a semnat testamentul nr.105 prin care a transmis averea sa în părţi egale fiilor: Iovu Anatolie şi Iovu Vladimir. Susţine că după decesul Evdochiei Iovu în anul 2010, moştenitorii de clasa I erau Iovu Anatolie şi Iovu Vladimir. Succesiunea defunctei era compusă din imobilul cu nr. cadastral 0100218.427.01 situat în mun. Chişinăi şos. Hînceşti 184. Mai indică reclamantul că pîrîtul nu doreşte în mod benevol partajarea averii succesorale ca moştenitori legali şi nu recunoaşte după Iovu Anatolie dreptul de moştenitor după decesul Evdochiei Iovu.

Declară că în termenul prevăzut de lege a înaintat cerere la notarul Svetlana Brihuneţ privind acceptarea succesiunii, fiindu-i eliberat certificatul de calitate de moştenitor legal nr. 916. Solicită reclamantul recunoaşterea dreptului la succesiune a sa și pîrîtului asupra 1/2 cotă parte ideală din imobilului cu nr.cadastral 0100218.427.01 situat în mun. Chişinău, şos. Hînceşti 148, rămas după decesul lui Iovu Evdochia, recunoscînd după aceștea dreptul de proprietate pe cote 1 părți ideale asupra imobilului dat. În cadrul examinării pricinii, Iovu Vladimir a depus cerere reconvenţională solicitînd recunoaşterea nulităţii testamentului, recunoaşterea ca succesor legal, constatarea faptului acceptării succesiunii şi intrării în posesia întregului patrimoniu, recunoaşterea dreptului de proprietate al său asupra întregului imobil.

Prin hotărîrea din 23 septembrie 2013 a judecătoriei Grigoriopol acţiunea iniţială a fost admisă integral, iar acţiunea reconvenţională a fost admisă parţial: s-a recunoscut după Iovu Anatolie şi Iovu Vladimir dreptul de moştenire la cîte o 1/2 cotă-parte a averii succesorale şi anume casa de locuit nr. 184 din mun. Chişinău. şos. Hînceşti 184, iar celelalte pretenţii din cererea reconvenţională privind recunoaşterea lui Iovu Vladimir ca unicul moştenitor legal al întregului patrimoniu succesoral, constatarea faptului acceptării succesiunii şi intrării în posesia întregului patrimoniu şi recunoaşterea dreptului de proprietate au fost respinse. Prin decizia din 06 mai 2014 a Curţii de Apel Chişinău, apelul declarat de Iovu Vladimir a fost respins şi menţinută hotărîrea din 23.09.2013 a judecătoriei Grigoriopol.

La data de 09 iulie 2014 Iovu Vladimir a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 06 mai 2013 a Curţii de Apel Chişinău, solicitînd casarea deciziei recurate cu emiterea unei noi hotărîri de admitere a cererii reconvenţionale.

În motivarea recursului s-a invocat că hotărîrile instanţelor judecătoreşti sunt pasibile de a fi casate, deoarece reieşind din cererea de chemare în judecată declarată de Iovu Anatolie se face trimitere la testamentul lăsat de Evdochia Iovu şi se solicită recunoaşterea dreptului de proprietate conform testamentului dat la cîte 1/2 cotă-parte a averii succesorale, iar instanţa de judecată conform prevederile art.60 CPC a modificat din oficiul obiectul acţiunii deoarece conform raportului de expertiză a mamei sale Iovu Evdochia nu putea acţiona cu descernămînt şi în asemenea circumstanţe instanţa le-a recurnoscut dreptul la moștenire legală, fără a solicita de la aceștia consimțământul, instanţa a recunoscut deschiderea succesiunii în ordinea stabilită conform art.1501 Cod civil, ceia ce după părerea sa este una nelegitimă.

La fel, consideră neîntemeiată decizia instanţei de apel prin care a indicat că potrivit extrasului din Registrul bunurilor imobile din 10 iunie 2011, mama sa Iovu Evdochia deţinea cu drept de proprietate privată casa de locuit cu suprafaţa de 52,8 m2 cu nr. cadastral 0100218.427.01 şi construcţie accesorie cu suprafaţa de 20,8 m2 cu nr. cadastral 0100218.427.02 amplasate în mun. Chişinău, şos. Hînceşti 184, însă în opinia recurentului constatarea instanţei nu corespunde realităţii şi este o eroare ce nu poate fi corectată de către instanţa de recurs şi anume potrivit extrasulului din Registrul bunurilor imobile subcapitolul II este evident că proprietarul acestui imobil este Administraţia Publică Locală şi doar la 1/2 cotă-parte proprietar este Evdochia Iovu.

Ca urmare atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel urma să îi recunoască moştenitori legali la cîte 1/4 cote-parți fiecăruia din imobilul dat. Consideră că instanţele judecătoreşti conform legislaţiei în vigoare, urmau să atragă în proces şi Administraţia Publică Locală – Primăria or. Durleşti, interesele căreia au fost lezate fără temei. A mai invocat că Iovu Anatolie în cererea sa a ascuns intenţionat faptul că părinţii săi Iovu Vasile şi Iovu Evdochia erau divorţaţi, iar conform 2 Extrasului din Registrul bunurilor imobile Iovu Evdochia era proprietara la 1/2 cotă-parte la imobilului dat, fapt ce a adus la pronunţarea unei hotărîri nelegitime. În conformitate cu art. 445 alin.(1), lit.b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre.

Conform materialelor dosarului s-a stabilit că, la data 15.11.2002 Iovu Evdochia a întocmit testamentul nr.105 prin care a testat toată averea sa fiilor Iovu Anatolie și Iovu Vladimir.(f.d.6) La data de 01.11.2010 Euvu Evdochia a decedat.(f.d.26) Colegiul reţine că instanţele inferioare, prin hotărîrile pronunţate, după cercetarea completă şi obiectivă a circumstanţelor cauzei, au stabilit corect aplicabilitatea art.art.1499,1500 Cod civil.

Ori, conform prevederilor art.1499, alin.(1), lit.c)Cod civil, moştenirea legală, adică trecerea patrimoniului defunctului către persoanele menţionate în lege, se aplică în cazul în care a fost declarată nulitatea testamentului, iar conform prevederilor art.1500, alin.(10, lit.a) Cod civil, în cazul succesiunii legale, moştenitori cu drept de cotă egală sînt de clasa I – descendenţii (fiii şi fiicele celui ce a lăsat moştenirea, la fel şi cei născuţi vii după decesul lui, precum şi cei înfiaţi), soţul supravieţuitor şi ascendenţii privilegiaţi (părinţii, înfietorii) celui ce a lăsat moştenirea.

Astfel, Colegiul reține că, conform materialelor dosarului s-a stabilit cu certitudine că, la momentul întocmirii testamentului, Iovu Evdochia suferea de o boală psihică și nu acționa cu discernământ, acest fapt fiind confirmat și prin raportul de expertiză nr.149 f/f-2012 din data de 19.09.2012.(f.d.47-49) În aceste circumstanțe instanța de recurs reiterează despre corectitudinea soluției instanțelor inferioare referitor la nulitatea testamentului ca consecință a neîndeplinirii condițiilor de valabilitate a actului juridic(testamentului) și anume lipsa discernământului, stabilită de art.222 Cod civil.

Totodată Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că, deşi, la soluţionarea pricinii, de către instanţele inferioare au fost stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecare, în motivarea deciziei indicîndu-se atît circumstanţele de fapt şi de drept, în dispozitivul hotărîrii s-a dispus recunoșaterea după Iovu Anatolie și Iovu Vladimir a dreptului de proprietate la cîte 1/2 cotă parte din averea succesorală – casa de locuit nr.184, șos.Hîncești, mun.Chișinău, rămasă după decesul lui Iovu Evdochia. În această parte instanța de recurs va emite o nouă hotărîri din următoarele considerente. Conform materialelor dosarului și anume extrasului din registrul bunurilor imobile(f.d.7), lui Iovu Evdochia îi aparține 1/2 cotă parte din imobilul nr.184, șos.Hîncești, mun.Chișinău.

Astfel, conform materialelor dosarului, dreptul de proprietate a lui Iovu Evdochia se extinde doar asupra 1/2 cotă parte din imobilul litigios și moștenitorii fiind chemați la succesiune, au dreptul de a moșteni doar ce i-a aparținut cu drept de proprietate. Astfel, instanța de judecată și-a depășit atribuțiile recunoscînd dreptul de proprietate a părților la cîte 1/2 cote parți 3 din întreg imobilul. Ori, succesorii vin la succesiunea bunurilor care îi aparțin defunctului, în speță doar la ½ cotă parte din casa nr.184, șos.Hîncești, mun.Chișinău.

Aici, Colegiul reiterează că, la materialele dosarului nu au fost prezentate acte care ar confirma faptul că, imobilul litigios i-a aparținut în întregime defunctei: un contract de vînzare cumpărare, donație, un certificat de moștenitor pe numele ei după decesul soțului ș.a, ci, din contra a fost prezentat extrasul din Registrul bunurilor imobile în care se indică expres despre faptul că, lui Iovu Evdochia îi aparține 1/2 cotă parte din acest mobil. Astfel, instanţa de recurs menţionează că lui Iovu Anatolie și Iovu Vladimir, urmează să li se recunoască dreptul la moștenire asupra 1/2 cotă parte din 1/2 cotă parte din casa de locuit nr.184, șos.Hîncești, mun.Chișinău, care a aparținut lui Iovu Evdochia, adică la cîte 1/4 cote părți din imobil.

Totodată, instanța de recurs reține că, asupra celeilalte 1/2 cotă parte din imobil părțile urmează să-i decidă sorta respectînd prevederile legale.

În concluzia celor relatate, fiind cert că circumstanţele pricinii au fost constatate de către instanţele de judecată ierarhic inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite parțial recursul depus de Iovu Vladimir și de a casa parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond în partea ce ține de recunoașterea dreptului de moștenire a lui Iovu Anatolie și Iovu Vladimir şi în această partea de a emite o nouă hotărîre prin care se recunoaște dreptul la moștenire a lui Iovu Anatolie și Iovu Vladimir la cîte 1/4 cote părți a averii succesorale – casa de locuit nr.184, șos.Hîncești, mun.Chișinău rămasă după Iovu Evdochia, recunoscînd dreptul de proprietate a lui Iovu Anatolie și Iovu Vladmir asupra 1/4 cotă părți ideale din casa de locuit nr.184, șos.Hîncești, mun.Chișinău după fiecare.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite parțial recursului lui Iovu Vladimir.

Se casează parțial hotărîrea din data de 23.09.2014 a judecătoriei Grigoriopol și decizia din data de 06.05.2014 a Curții de Apel Chișinău adoptate în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Iovu Anatolie împotriva lui Iovu Vladimir cu privire la recunoașterea dreptului de moştenire şi partajul averii succesorale, și, cererea reconvențională înaintată de Iovu Vladimir împotriva lui Iovu Anatolie cu privire la recunoașterea nulității testamentului, recunoașterea ca succesor legal, constatarea faptului acceptării succesiunii şi intrării în posesia întregului patrimoniu, recunoașterea dreptului de proprietate în partea ce ține de recunoașterea dreptului de moștenire a lui Iovu Anatolie și Iovu Vladimir şi în această partea se emite o nouă hotărîre prin care: - se recunoaște dreptul la moștenire a lui Iovu Anatolie și Iovu Vladimir la cîte 1/4 cote părți a averii succesorale – casa de locuit nr.184, șos.Hîncești, mun.Chișinău rămasă după decesul lui Iovu Evdochia, - se recunoaște dreptul de proprietate a lui Iovu Anatolie, Iovu Vladimir la 4 cîte 1/4 cote părți ideale după fiecare din casa de locuit nr.184, șos.Hîncești, mun.Chișinău.

În rest hotărîrea din data de 23.09.2014 a judecătoriei Grigoriopol și decizia din data de 06.05.2014 a Curții de Apel Chișinău se menţin. Decizie este irevocabilă. Preşedintele completului Nicolae Clima judecători Svetlana Novac Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală 5