Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
3ra-1114/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
1 octombrie 2014
Părțile
ÎM Orange Moldova SA vs Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor
Pe scurt
Temeiurile şi condiţiile efectuării controalelor inopinate, încheierea procedurii de control

3ra-1114/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă M. Muruianu dosarul nr.3ra-1114/14 instanţa de apel L. Popova M. Moraru S. Caitaz DECIZIE 01 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Oleg Sternioală, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Întreprinderea mixtă „Orange Moldova” societate pe acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii mixte „Orange Moldova” împotriva Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea mixtă „Orange Moldova” societate pe acţiuni şi menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani, municipiul Chişinău din 27 ianuarie 2014, prin care acţiunea a fost respinsă, c o n s t a t ă: La 09 decembrie 2013, ÎM „Orange Moldova” SA a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acţiunii reclamantul ÎM „Orange Moldova” SA a indicat că la 28 august 2013, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor a emis decizia de control nr. 00130 din 28 august 2013 şi delegaţia de control seria DC nr. 05223 din aceiaşi dată, prin care a dispus efectuarea unui control inopinat la magazinul Orange, situat în mun. Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 134, în perioada 28 – 30 august 2013, cu scopul examinării reclamaţiei cet.

Saharnean Sergiu nr. 689-P din 06 august 2013. Ca rezultat al controlului, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor a întocmit şi a transmis ÎM „Orange Moldova” SA la 02 octombrie 2013 actul de control seria AC nr. 04931 din 02 octombrie 2013, prescripţia privind interzicerea temporară a lotului de produse seria PL nr. 01478 din 29 august 2013, prescripţia privind înlăturarea neconformităţilor seria PN nr. 01757 din 02 octombrie 2013, procesul-verbal cu privire la contravenţie seria PJ nr. 02379 din 02 octombrie 2013 şi procesul-verbal cu privire la contravenţie seria PF nr. 06338 din 02 octombrie 2013. Susţine că la 16 octombrie 2013 ÎM „Orange Moldova” SA a depus la Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor contestaţia nr. 3346 privind anularea actului de control, prescripţiei din 29 august 2013 şi prescripţiei din 02 octombrie 1 2013, iar la 03 decembrie 2013 ÎM „Orange Moldova” a primit răspunsul nr. 27/09-02-5303 din 29 noiembrie 2013 prin care a fost informat că a respins contestaţia depusă cu menţinerea în vigoare a actului de control şi prescripţiilor.

Consideră că aceste acte sunt ilegale în fond, fiind emise cu încălcarea procedurii stabilite deoarece nu este indicat temeiul legal pentru efectuarea controlului inopinat; nu sunt întrunite condiţiile legale pentru dispunerea controlului inopinat; sarcina de control depăşeşte cu mult obiectul pretinsei petiţii; controlul în cadrul căruia au fost constatate pretinsele încălcări reflectate în actul de control a fost efectuat fără temei legal; în sarcina de control şi în citaţie au fost incluse aspecte şi solicitate documente ce nu ţin de competenţa Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor; a fost încălcat termenul de emitere a actului de control.

Susţine că Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor a utilizat o petiţie vădit neîntemeiată, folosindu-se de un obiect foarte restrâns pentru efectuarea în realitate a unui control general pe subiectul respectării legislaţiei la comercializarea serviciilor şi produselor de comunicaţii electronice de către ÎM „Orange Moldova” SA, inclusiv importul şi plasarea pe piaţă a acestora, iar acest control nu este unicul în care s-a recurs la asemenea practică.

Arată că 4 din 7 controale efectuate în anul 2012 şi 4 din 5 controale efectuate în anul 2013 de către Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor la ÎM „Orange Moldova” SA au fost efectuate depăşind obiectul petiţiei ce a servit temei pentru efectuarea lor, dar şi depăşind limitele competenţei, în sarcina de control fiind incluse aspecte ce ţin de competenţa Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Fiscal de Stat şi nu de competenţa Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor. Mai mult, susţine că actul de control a fost întocmit la 02 octombrie 2013, după 34 zile de la finalizarea controlului, fiind încălcat termenul prevăzut pentru emiterea actului de control.

Mai menţionează că, nu sunt întrunite condiţiile legale pentru întocmirea proceselor verbale cu privire la contravenţie, actul de control fiind ilegal în fond, emis contrar prevederilor legii deoarece Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor a interpretat greşit normele de drept material care stabilesc obligaţiile agenţilor economici privind informarea consumatorilor, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată pentru a determina obligaţiile vânzătorului privind oferirea datelor despre evaluarea conformităţii, iar constatarea precum că informaţia necesară pentru consumatori nu ar fi fost afişată la vedere nu este dovedită cu probe veridice şi suficiente.

Prin urmare, solicită ÎM „Orange Moldova” SA anularea actului de control seria AC nr. 04931 din 02 octombrie 2013, prescripţiei privind interzicerea temporară a lotului de produse seria PL nr. 01478 din 29 august 2013, prescripţiei privind înlăturarea neconformităţilor seria PN nr. 01757 din 02 octombrie 2013, procesului-verbal cu privire la contravenţie seria PJ nr. 02379 din 02 octombrie 2013 şi procesului-verbal cu privire la contravenţie seria PF nr. 06338 din 02 octombrie 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 27 ianuarie 2014, acţiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014 a fost respins apelul declarat de ÎM „Orange Moldova” SA şi a fost menţinută hotărîrea primei instanţe.

2 La 17 iulie 2014, în termenul prevăzut de lege, ÎM „Orange Moldova” SA a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătoreşti cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. Recurentul ÎM „Orange Moldova” SA, în motivarea recursului, a indicat că nu este de acord cu hotărârile instanţelor de judecată, deoarece instanţele au aplicat legea care nu trebuia aplicată. Menţionează că procedura de efectuare a controlului este prevăzută de Legea nr. 131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător şi conform art. 31 alin. (1) al Legii menţionate mai sus rezultatele controlului se consideră nule în cazul în care este emis cu încălcarea prevederilor prezentei legi.

Conform art. 28 alin. (1) al Legii nr. 131 din 08 iunie 2012 procedura de control se încheie prin întocmirea de către controlor a unui act de control în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data încheierii controlului – în cazul controalelor planificate, şi de cel mult 3 zile lucrătoare de la data încheierii controlului- în cazul controalelor inopinate. În cadrul şedinţelor s-a constatat că Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor a efectuat controlul la 29 august 2013, iar actul de control a fost întocmit de Agenţia pentru Protecţia Consumatorului la 02 octombrie 2013, adică după expirarea a 34 zile de la finalizarea controlului. Totodată, art. 20 alin. (2) lit. c) al Legii enunţate prevede că în cazul controalelor inopinate, decizia de control trebuie să conţină temeiul efectuării controlul, indicate în art. 19 a Legii menţionate.

În decizie delegaţie şi actul de control este indicat doar tipul controlului inopinat fără a fi indicat care anume din cele 5 temeiuri specificate în art. 19 a Legii nr. 131 din 08 iunie 2012 a fost motivul dispunerii controlului inopinat. Prin urmare, încălcarea termenului prevăzut pentru emiterea actului de control şi neindicarea în decizia de control a temeiului efectuării controlului inopinat constituie încălcări a procedurii stabilite care duc la nulitatea actului controlului şi urmează să fie anulat conform art. 26 alin. (1) lit. c) a Legii contenciosului administrativ. Astfel, consideră că intimatul a încălcat procedura stabilită de Legea nr. 131 din 08 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător.

Instanţa a interpretat în mod eronat legea şi anume prevederile art. 19 a Legii nr. 131 din 08 iunie 2012 constatînd astfel legalitatea controlului inopinat. Consideră că Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor nu era în drept să efectueze controlul inopinat deoarece nu erau întrunite condiţiile prevăzute de art. 19 a Legii nr. 131 din 08 iunie 2012. Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor a dispus efectuarea controlului inopinat în baza petiţiei cet. Saharnean Sergiu, în care este indicat că Orange nu i- ar fi oferit condica de reclamaţii la solicitarea sa. Conform art. 19 alin. (3) a legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător , controalele inopinate nu pot fi efectuate în cazul cînd există orice alte modalităţi directe sau indirecte de obţinere a informaţiei necesare de către organul abilitat cu funcţii de control.

3 Faptele expuse în reclamaţie referitor la condica şi conţinutul acesteia puteau fi obţinute de intimat prin solicitarea prezentării informaţiei de la Orange pe marginea faptelor indicate cu prezentarea documentelor confirmative. Însă, intimatul contrar normei date a dispus efectuarea controlului inopinat. Mai indică că pentru a dispune efectuarea unui control inopinat legea prevede că informaţiile trebuie să fie veridice şi susţinute prin probe. Petiţionarul nu a prezentat APC nici o probă care ar confirma că Orange i-ar fi refuzat oferirea condicii de reclamaţii sau că magazinul Orange în cauză nu ar dispune de asemenea condică. Astfel condiţia pentru a dispune efectuarea controlului inopinat în temeiul informaţiei veridice susţinute prin probe nu a fost întrunită.

Mai mult ca atît, la pct. 2.2.3 al Actului de control, intimatul a recunoscut că petiţionarul Sergiu Saharnean, prin reclamaţia depusă în registrul de reclamaţii şi cea depusă la Agenţie nu se plînge pe careva deficienţe apărute la produs sau serviciu, aflat în perioada de garanţie, şi că reclamaţia sa nu întruneşte careva elemente conform prevederilor art. 18 alin. (1) şi (2) al Legii nr. 105-XV din 13 martie 2003 privind protecţia consumatorilor. Această informaţie era cunoscută de intimat înaintea dispunerii controlului. Prin urmare, intimatul nu avea nici un temei pentru a dispune efectuarea controlului. Prin referinţa depusă de Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor la 05 septembrie 2014 a solicitat respingerea recursului şi menţinerea hotărîrilor judecătoreşti pe care le consideră întemeiate şi legale.

În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 03 septembrie 2014 a considerat recursul admisibil şi a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii rezultă că Curtea de Apel Chişinău la 20 mai 2014 a expediat părţilor decizia redactată, iar recurentul ÎM „Orange” SA la 17 iulie 2014, adică în termenul prevăzut de lege, a depus cererea de recurs. În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, conchide că instanţele de judecată corect au stabilit circumstanţele raportului juridic litigios şi au adoptat soluţiile de respingere a acţiunii.

Pe parcursul examinării pricinii s-a stabilit că controlul inopinat a fost iniţiat în baza deciziei de control nr. 00130 din 28 august 2013, delegaţiei de control DC nr. 05223 din 28 august 2013 şi a sarcinii tehnice emise în scopul verificării petiţiei 4 nr. 689-p din 06 august 2013 a consumatorului S. Saharnean şi respectării de către agentul economic a legislaţiei în domeniul protecţiei consumatorului (f.d.8-9).

În cadrul controlului efectuat a fost constatată nerespectarea de către ÎM „Orange” SA a prevederilor Reglementărilor tehnice –echipamente radio, echipamente terminale de telecomunicaţii şi recunoaşterea conformităţii acestora, aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 1274 din 23 noiembrie 2007 şi nerespectarea Legii privind protecţia consumatorilor ca: marcarea produselor incompletă, lipsa declaraţiilor de conformitate, lipsa informaţiei complete la vedere, necesară pentru consumatori, încălcări care şi au servit drept temei pentru emiterea prescripţiei de înlăturare a neconformităţilor nr. 01757 din 02 octombrie 2013 şi prescripţie privind interzicerea temporară a lotului de produse nr. 01478 din 29 august 2013 (f.d.

12-17).

Conform art. 19 alin. (1) Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nr. 131 din 08 iunie 2012 prevede că organul de control poate decide efectuarea în afara graficului a controalelor inopinate asupra unei persoane, în baza evaluării riscurilor, precum şi poate emite controlorului delegaţie de control, doar în cazul: 1) verificării modului de îndeplinire a recomandărilor din prescripţie (control repetat) date ca urmare a ultimului control planificat; 2) prezenţei informaţiilor veridice, susţinute prin probe, despre existenţa cazurilor de încălcare a legislaţiei sau a situaţiilor de avarie, despre modificarea ori încălcarea regulilor de securitate, fapt ce prezintă un pericol iminent pentru viaţa şi/sau bunurile oamenilor şi pentru mediu, cu un prejudiciu estimabil nu mai mic de 30 de salarii medii lunare pe economie prognozate de Guvern pentru anul în care s-a depistat încălcarea; 3) verificării informaţiei, care, conform legii, este raportată în mod obligatoriu, dacă sînt întrunite următoarele condiţii: a) această informaţie nu a fost prezentată în termenul stabilit de lege sau de un act normativ de două ori consecutiv, fiind încălcate două termene consecutive, prevăzute expres de lege sau de actul normativ;

b) organul abilitat cu funcţii de control sau organul responsabil de recepţionarea informaţiei corespunzătoare nu a primit notificare justificativă din partea persoanei obligate să raporteze informaţia în termen şi/sau această persoană nu a răspuns în termen rezonabil la înştiinţarea din partea organului responsabil după încălcarea de două ori consecutiv a termenului stabilit de lege sau de actul normativ; 4) verificării informaţiei obţinute în cadrul altui control la întreprinzătorul cu care persoana controlată a avut anterior relaţii economice, dacă sînt întrunite următoarele condiţii: a) întreprinzătorul refuză să prezinte informaţiile în cauză; b) nu există altă modalitate de obţinere a informaţiei în cauză; c) informaţia dată este decisivă şi indispensabilă pentru atingerea scopului controlului iniţiat anterior; 5) solicitării directe din partea persoanei care urmează a fi supusă controlului de a fi iniţiat controlul dacă, pînă la recepţionarea solicitării, nu s-a emis decizia de a supune solicitantul unui control inopinat sau dacă un astfel de control nu este inclus în graficul pentru trimestrul în curs.

5 Conform art. 20 alin. (1) şi (2) din Legea enunţată stipulează că, controlul se efectuează în temeiul deciziei conducătorului organului abilitat cu funcţii de control. Decizia de control va conţine: a) denumirea (numele) persoanei supuse controlului; b) tipul controlului şi scopul acestuia; c) temeiul efectuării controlului, în cazul controalelor inopinate; d) aspectele ce urmează a fi examinate în cadrul controlului; e) numele complet al controlorului (controlorilor); f) termenul de efectuare a controlului; g) perioada de activitate supusă controlului.

Art. 28 alin. (1) din aceiaşi lege prevede că procedura de control se încheie prin întocmirea de către controlor (controlori) a unui act de control: în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data încheierii controlului – în cazul controalelor planificate, şi de cel mult 3 zile lucrătoare de la data încheierii controlului – în cazul controalelor inopinate, iar art. 29 alin. (1) prevede că în cazul în care în cadrul controlului efectuat de organul de control se constată încălcări ale legislaţiei, organul în cauză emite în adresa persoanei supuse controlului o prescripţie privind înlăturarea acestor încălcări. Reieşind din prevederile legale menţionate, raportate la situaţia de fapt stabilită, instanţa de recurs consideră că atît instanţa de apel cît şi prima instanţă întemeiat şi legal au respins acţiunea ÎM „Orange Moldova” SA concluzionînd asupra temeiniciei actelor administrative contestate.

Nu poate fi reţinut argumentul recurentului precum că actul de control nr. 04931 din 02 octombrie 2013 a fost întocmit cu încălcarea termenului stabilit în cazul controalelor inopinate, deoarece la 29 august 2013, îndată după examinarea petiţiei cet. S. Saharnean din 06 august 2013, Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor a expediat în adresa ÎM „Orange Moldova” SA o citaţie prin care a fost solicitată prezenţa administratorului la sediul intimatului în vederea semnării actului de control şi anexelor acestuia. De asemenea, nu poate fi reţinut nici argumentul recurentului cu privire la aplicarea eronată a normelor de drept material de către instanţele de judecată la soluţionare litigiului dat, în special ce ţine de aplicarea art. 19 alin. (1) a Legii privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nr. 131 din 08 iunie 2012, deoarece după cum rezultă din materialul probator în speţă controlul a fost iniţiat în vederea examinării reclamaţiei cet.

S. Saharnean nr. 689-p din 06 august 2013, deoarece alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că controalele inopinate nu pot fi efectuate în cazul cînd există orice alte modalităţi directe sau indirecte de obţinere a informaţiei necesare de către organul abilitat cu funcţii de control. Însă, aceste informaţii nu pot fi obţinute doar prin solicitarea acestora de la agentul economic, dat fiind faptul că acesta din urmă este cointeresat direct în cauza dată, ceea ce afectează incontestabil veridicitatea şi integritatea informaţiilor ce ar putea fi oferite de către agentul economic. În acest context este neapărat ca orice informaţii parvenite de la Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor pe marginea cazului dat, atît din partea consumatorului, cît şi din partea agentului economic să fie temeinic şi aprofundat verificate, procedură prevăzută de lege în acest sens fiind iniţierea şi desfăşurarea controlului de stat.

6 Pentru considerentele expuse, Colegiul consideră neîntemeiate criticile formulate de recurent în cererea de recurs, deoarece sunt declarative, fără suport legal şi probator. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că atît decizia instanţei de apel cît şi hotărârea primei instanţe sunt întemeiate şi legale, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Întreprinderea mixtă „Orange Moldova” societate pe acţiuni.

Se menţine decizia Curţii de Apel Chişinău din 14 mai 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 27 ianuarie 2014, în pricina civilă la cererile de chemare în judecată a Întreprinderii mixte „Orange Moldova” împotriva Agenţiei pentru Protecţia Consumatorilor cu privire la contestarea actelor administrative. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Oleg Sternioală Ion Corolevschi 7

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.