2rc-541/14 — Anularea tranzacţiei

dosarul nr. 2rc-541/14 prima instanţă: Gh. Druguş DECIZIE 24 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima, Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă examinînd recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Tialeti Tecnocap”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societatea pe Acţiuni „Fabrica de Conserve Olăneşti” în procedura de faliment prin intermediul lichidatorului insolvabilităţii Î.I.

„Gherman Andrei” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Tialeti Tecnocap” cu privire la anularea tranzacţiei, împotriva încheierii Curţii de Apel Bender din 09 iunie 2014, prin care s-a respins cererea Societăţii cu Răspundere Limitată „Tialeti Tecnocap” de strămutare a pricinii, c o n s t a t ă Societatea pe Acţiuni „Fabrica de Conserve Olăneşti” a depus o cerere introductivă cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate faţă de sine. Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 22 noiembrie 2012 a fost admisă spre examinarea cererea introductivă depusă de SA „Fabrica de Conserve Olăneşti”.

Prin hotărârea Curţii de Apel Bender din 21 ianuarie 2013 a fost intentată procedura de insolvabilitate faţă de SA „Fabrica de Conserve Olăneşti” fiind numit în calitate de administrator a insolvabilităţii al SA „Fabrica de Conserve Olăneşti” - ÎI „Gherman Andrei” în persoana D-lui Andrei Gherman, astfel toate atribuţiile de administrare şi dispoziţie asupra bunurilor debitorului trec la administrator. Măsurile aplicate prin încheierea Curţii de Apel Bender din 22 noiembrie 2012 au fost menţinute fără modificări. Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 24 aprilie 2014 s-a dispus continuarea procesului de insolvabilitate faţă de SA „Fabrica de Conserve Olăneşti” - ÎI „Gherman Andrei” IDNO: 1003608003586, cu sediul în r-l.

Ştefan Vodă, s. Olăneşti, str. 31 august 238 cu intentarea procedurii de faliment. La data de 08 noiembrie 2013, SRL „Tialeti Tecnocap” a înaintat cerere privind separarea bunurilor transmise în proprietate şi ridicarea interdicţiilor pe bunurile imobile lotul de teren cu nr. cadastral 2701226.004 şi construcţia cu nr. cadastral 2701226.004.01 situat pe adresa or. Căuşeni, şos. Tighinei 19. La 25 noiembrie 2013 Curtea de Apel Bender a dispus suspendarea examinării cererii cu privire la separarea bunurilor transmise în proprietatea şi ridicarea interdicţiilor înaintate de SRL „Tialeti Tecnocap”, oferindu-i posibilitatea administratorului procesului de insolvabilitate Andrei Gherman, la cererea acestuia, de a contesta acţiunile executorului judecătoresc referitor la bunurile imobile: bunul imobil - construcţia cu nr. cadastral 2701226.004.01, situat pe adresa or.

Căuşeni, str. Tighinei 19. La 24 aprilie 2014 administratorul insolvabilităţii a înaintat cerere cu privire la nulitatea tranzacţiei de transmitere la un preţ derizoriu în contul unei datorii a bunului imobil – construcţia cu nr. cadastral 2701226.004.01, situat pe adresa or. Căuşeni, str. Tighinei 19, SRL „Tialeti Tecnocap” . În cadrul examinării cererii privind nulitatea tranzacţiei, reprezentantul SRL „Tialeti Tecnocap” a cerut strămutarea pricinii la judecătoria Botanica mun. Chişinău, unde îşi are sediul pârâtul, invocând că obiectul acţiunii de faţă nu ţine de categoria cauzelor ce apar în vederea recuperării masei debitoare în condiţiile art. 37 (1) al Legii privind cadastrului bunurilor imobile.

Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 09 iunie 2014, s-a respins cererea Societăţii cu Răspundere Limitată „Tialeti Tecnocap” cu privire la strămutarea pricinii. La 24 iunie 2014, SRL „Tialeti Tecnocap” a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Bender din 09 iunie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea integrală a încheierii Curţii de Apel Bender din 09 iunie 2014, soluţionarea problemei în fond cu emiterea unei decizii judecătoreşti prin care pricina civilă privind anularea tranzacţiei să fie strămutată la Judecătoria Botanica, mun. Chişinău. În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţa de insolvabilitate eronat a făcut referire la art. 104 a Legii insolvabilităţii, dat fiind faptul că articolul menţionat nu este aplicabil speţei, în cazul în care se solicită anularea unui act a executorului judecătoresc emis înainte de intentarea procedurii de insolvabilitate.

În special, se invocă că recurentul a devenit proprietar asupra construcţiei şi terenului aferent în baza actului executorului judecătoresc, prin urmare, sunt proprietatea recurentului şi nu pot fi incluse în masa debitoare. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii Curţii de Apel Bender şi soluţionarea prin decizie problema în fond din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. c) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, soluţionînd prin decizie problema în fond.

Potrivit prevederilor art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Examinînd înscrisurile anexate la dosar, Colegiul reţine că încheierea Curţii de Apel Bălţi a fost pronunţată la 09 iunie 2014, iar recursul a fost depus de SRL „Tialeti Tecnocap” la 24 iunie 2014, recursul considerîndu-se depus în termen. Din considerentul menţionat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie recurge la examinarea propriu-zisă a cererii de recurs. Din materialele dosarului s-a constatat că în cadrul dosarului de insolvabilitate a SA „Fabrica de Conserve Olăneşti”, la 24 aprilie 2014, administratorul insolvabilităţii a înaintat cerere cu privire la nulitatea tranzacţiei de transmitere la un preţ derizoriu în contul unei datorii a bunului imobil – construcţia cu nr. cadastral 2701226.004.01, situat pe adresa or.

Căuşeni, str. Tighinei 19, SRL „Tialeti Tecnocap” . În cadrul examinării cererii privind nulitatea tranzacţiei, SRL „Tialeti Tecnocap” a cerut strămutarea pricinii la judecătoria Botanica mun. Chişinău, unde îşi are sediul pârâtul, invocând că obiectul acţiunii de faţă nu ţine de categoria cauzelor ce apar în vederea recuperării masei debitoare în condiţiile art. 37 (1) al Legii privind cadastrului bunurilor imobile. Prin încheierea Curţii de Apel Bender din 09 iunie 2014, s-a respins cererea Societăţii cu Răspundere Limitată „Tialeti Tecnocap” cu privire la strămutarea pricinii. Colegiul analizînd materialele dosarului în coraport cu normele juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că instanţa de insolvabilitate incorect a dispus respingerea cererii de strămutare.

Potrivit art. 5 alin. (5) lit. g) din Legea insolvabilităţii, una din principalele competenţe ale instanţei de insolvabilitate în cadrul prezentei legi sînt judecarea acţiunilor introduse de administratorul insolvabilităţii/lichidator privind nulitatea actelor juridice încheiate de către debitor anterior intentării procesului.

Conform art. 104 a Legii insolvabilităţii, pe tot parcursul perioadei de observaţie, al procedurii de insolvabilitate, al procedurii falimentului şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/ lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni în vederea anulării următoarelor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului: a) orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani precedenţi intentării procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor; b) transferurile cu titlu gratuit din partea debitorului făcute în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, cu excepţia actelor de îndeplinire a unor obligaţii morale sau actelor pentru binele public (de sponsorizare), în care generozitatea donatorului este proporţională patrimoniului său; c) tranzacţiile încheiate în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, în care prestaţia debitorului este vădit mai mare decît cea primită; d) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive, care au ca efect creşterea sumei pe care creditorul ar urma să o primească în cazul lichidării debitorului;

e) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente înaintării cererii introductive, la care creditorul nu avea dreptul sau care nu ajunseră la scadenţă; f) acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricărei alte garanţii pentru o creanţă care era neasigurată în ultimele 4 luni anterioare înaintării cererii introductive sau pentru o creanţă a unui acţionar sau asociat al debitorului într-o perioadă similară, dacă aceste creanţe nu au ajuns la scadenţă pînă la data intentării procedurii de insolvabilitate; g) orice acte încheiate şi garanţii acordate de către debitor după înaintarea cererii introductive.

Cu referire la norma de drept citată Colegiul consideră neîntemeiată soluţia instanţei de insolvabilitate, dat fiind faptul că în cazul dat se contestă tranzacţia apărută în urma executării hotărîrii arbitrare, care a fost anterioară intentării procedurii de insolvabilitate şi nu un act juridic încheiat de debitor. Colegiul reţine că de competenţa instanţei de insolvabilitate este examinarea acţiunilor în vederea anulării actelor juridice încheiate de către debitor, acte considerate fictive sau frauduloase, iar în cazul dat este vorba de o încheiere a executorului judecătoresc, care nu se încadrează în prevederile art. 104 a Legii insolvabilităţii. În conformitate cu art. 139 alin. (2), (3) Cod de executare dacă s-a declarat că licitaţia nu a avut loc, executorul judecătoresc întocmeşte un proces-verbal, urmînd să organizeze o licitaţie repetată în condiţiile prezentului cod.

În cazul în care s-a declarat că licitaţia nu a avut loc, creditorul este în drept să preia bunurile la preţul stabilit la licitaţie. Creditorul gajist are dreptul preferenţial de a primi bunul gajat. Creditorul care a solicitat primirea bunului în contul achitării datoriei este obligat să restituie suma ce depăşeşte valoarea creanţelor sale. La caz, administratorul insolvabilităţii a înaintat cerere cu privire la nulitatea tranzacţiei de transmitere a bunului de către executorul judecătoresc, efectuată prin încheierea executorului judecătoresc din 14 octombrie 2012, ca rezultat al declarării că licitaţia nu a avut loc. Prin urmare, situaţia litigioasă constă în contestarea unui act al executorului judecătoresc, care potrivit Codului de executare are o procedură distinctă de a fi contestată, inclusiv şi prin determinarea instanţelor competente de a examina asemenea cereri.

În conformitate cu art. 161 alin. (1), (2) Cod de executare actele de executare întocmite de executorul judecătoresc pot fi contestate de către părţi şi de alţi participanţi la procesul de executare, precum şi de terţii care consideră că prin actele de executare le-a fost încălcat un drept recunoscut de lege. Actele de executare întocmite de executorul judecătoresc nu pot fi contestate dacă din momentul săvîrşirii lor au trecut mai mult de 6 luni. Cererea privind contestarea actelor de executare se înaintează în instanţa de judecată în a cărei rază teritorială se află biroul executorului judecătoresc sau, în cazul municipiului Chişinău, în instanţa de judecată în a cărei circumscripţie camera teritorială a executorilor judecătoreşti a stabilit competenţa teritorială a executorului judecătoresc.

Prin urmare, actele de executare perfectate de executorul judecătoresc în procedura de executare nu fac parte din categoria actelor juridice de la art. 104 din Legea insolvabilităţii, care pot fi contestate de către administratorul insolvabilităţii în instanţa de insolvabilitate şi acestea pot fi contestată în ordinea prevederilor Codului de executare de către persoanele cointeresate, inclusiv de către administratorul insolvabilităţii, în instanţa competentă de a examina cererile împotriva actelor executorului judecătoresc. Reieşind din cele menţionate instanţa de recurs ajunge la concluzia de a admite recursul declarat şi de a casa încheierea contestată, soluţionînd prin decizie problema în fond, anume stabileşte că acţiunea înaintată de către administratorul insolvabilităţii este de competenţa Judecătoriei Botanica, mun.

Chişinău, unde se află sediul executorului judecătoresc, a cărui act se contestă. Luînd în consideraţie faptul că prin Legea nr. 177 din 25 iulie 2014, Curtea de Apel Bender a fost lichidată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a transmite pricina în Curtea de Apel Chişinău, pentru a pregăti dosarul de expediere Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău pentru examinarea în fond.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că încheierea recurată este neîntemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sînt întemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către SRL „Tialeti Tecnocap”, de a casa încheierea Curţii de Apel Bender din 09 iunie 2014 şi remiterea pricinii în Curtea de Apel Chişinău pentru formarea dosarului şi expedierea acestuia după competenţă de examinare în Judecătoria Botanica, mun. Chişinău.

În conformitate cu art. 427 lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Tialeti Tecnocap”, Se casează încheierea Curţii de Apel Bender din 09 iunie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societatea pe Acţiuni „Fabrica de Conserve Olăneşti” în procedura de faliment prin intermediul lichidatorului insolvabilităţii Î.I. „Gherman Andrei” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată „Tialeti Tecnocap” cu privire la anularea tranzacţiei. Se constată competentă judecătoria Botanica de a examina cererea administratorului insolvabilităţii Î.I.

„Gherman Andrei” a Societăţii pe Acţiuni „Fabrica de Conserve Olăneşti” cu privire la contestarea acţiunilor executorului judecătoresc cu remiterea pricinii în Curtea de Apel Chişinău pentru formarea dosarului şi expedierea acestuia după competenţă de examinare în Judecătoria Botanica, mun. Chişinău Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă