2ra-1932/14 — Recunoaşterea valabilităţii actului juridic, încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere şi a prejudciului moral

prima instanţă: O. Cojocaru 2ra-1932/14 instanţa de apel: N. Craiu, A. Minciuna, L. Bulgac DECIZIE 17 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Cornea Mihail, reprezentat de avocatul Barbăroșie Eugenia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Godoroja Gheorghe împotriva lui Cornea Mihail cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral și la cererea reconvențională a lui Cornea Mihail împotriva lui Godoroja Gheorghe, cu privire la recunoașterea recipisei ca fiind contract de vânzare-cumpărare și declararea nulă a actului juridic, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2013, prin care a fost admis apelul declarat de către Godoroja Gheorghe, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 30 aprilie 2013 și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea inițială a fost admisă parțial, iar acțiunea reconvențională a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 22 noiembrie 2011, Godoroja Gheorghe, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Cornea Mihail cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că deține în proprietate automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î C OB 521, anul fabricării 2008. Susține că la 06 august 2009, dânsul a încheiat cu Cornea Mihail contractul de arendă cu răscumpărare automobilului menționat, fiind stabilit prețul acestuia de 9500 euro pe termen de 2 ani, iar potrivit condițiilor contractului, pârâtul s-a obligat să achite lunar suma de 400 euro.

Menționează că din 15 septembrie 2009 până la 19 decembrie 2010, Cornea Mihail a achitat suma de 4820 euro, respectiv pârâtul urma să mai achite suma de 6400 euro, însă din anul 2011 nu și-a mai onorat obligațiile de plată. Indică că automobilul litigios se află în folosința pârâtului timp de un an, iar încercările lui de a soluționa problema pe cale amiabilă nu au avut succes, deoarece, 1 ultimul a invocat că contractul menționat este întocmit până la 15 august 2011, respectiv, nu poate întreprinde nimic necătând că anula-se deja procura. Solicită obligarea lui Cornea Mihail să-i restituie automobilul de marca „Dacia Logan” cu n/î C OB 521, anul fabricării 2008, încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 100000 cu titlu de prejudiciul moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Ulterior, Godoroja Gheorghe a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând și încasarea din contul lui Cornea Mihail în beneficiul său plata chiriei pentru durata întârzierii din 29 decembrie 2010 până la 15 iunie 2012, în mărime de 7200 euro. În motivarea cererii de concretizare a cerințelor a indicat că contractul de arendă cu răscumpărare vizează în linii generale conținutul unui contract de leasing, în care a fost specificat prețul automobilului, suma ratelor și scadența acestora precum și plata finală, iar în situația în care legislația civilă nu impune formă autentică drept condiție de valabilitate al contractului de leasing, rezultă că contractul de arendă cu răscumpărare urmează a fi asimilat contractului de leasing.

Menționează că potrivit prevederilor art.906 alin.(1) lit. c) al Codului civil, locatorul este în drept să ceară rezilierea contractului dacă locatarul nu plătește chiria pe parcursul a trei luni după expirarea termenului dacă în contract nu este prevăzut altfel, respectiv în urma neachitării de către Cornea Mihail pe parcursul a trei luni după expirarea termenului de plată a ratei lunare în sumă de 400 euro, dânsul a reziliat contractul din 06 august 2009, prin anularea procurii eliberată pârâtului în scopul executării acestuia și anume posesiuni și folosirii automobilului.

Cu referire la art. 908 Codul civil, care indică că dacă, după încetarea raporturilor contractuale, locatarul nu restituie bunul închiriat, locatorul are dreptul să ceară plata chiriei pentru toată durata întârzierii și repararea prejudiciului în partea neacoperită de chirie, reclamantul şi-a întemeiat cerințele privind restituirea bunului și încasarea sumei de 7200 euro ca plată a chiriei pentru toată durata întârzierii cuprinsă între 29 decembrie 2010 până la 15 iunie 2012. În cadrul dezbaterilor judiciare, Godoroja Gheorghe a mai depus o cerere cu privire la modificarea temeiului acțiunii și modificarea cuantumului pretențiilor, solicitând recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărarea cu drept de răscumpărarea din 06 august 2009, cu transmiterea automobilului de marca „Dacia Logan” n/î C OB 521 în proprietatea sa, încasarea din contul lui Cornea Mihail în beneficiul său diferență neachitată din prețul automobilului în sumă de 4680 euro, dobânda de întârziere în sumă de 816 euro, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei și obligarea restituirii cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii cu privire la modificarea temeiului acțiunii și modificarea cuantumului pretențiilor a indicat că este cert faptul că între el şi Cornea Mihail a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu drept de răscumpărare, or în acordul din 06 august 2009, dânsul în calitate de vânzător şi-a rezervat dreptul de răscumpărare, indicând expres în subsolul acordului, precum că după achitarea sumei totale a automobilului de către Cornea Mihail, acesta va trece în proprietatea ultimului. Susține că a respectat cu bună-credință condițiile tranzacției încheiate și nu a creat pârâtului careva impedimente în posesia și folosința automobilului, respectiv este certă intenția lui în calitate de vânzător de a preda bunul litigios în proprietatea pârâtului, iar în calitate de cumpărător de a obține prețul stabilit prin acord.

2 Ulterior, Godoroja Gheorghe a mai depus o cerere de concretizare a cerințelor, solicitând încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 2100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și suma de 3000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. La rândul său Cornea Mihail a depus cerere reconvențională împotriva lui Godoroja Gheorghe, cu privire la recunoașterea recipisei ca fiind contract de vânzare- cumpărare și declararea nulă a actului juridic. În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că a contractat cu Godoroja Gheorghe, în vederea procurării automobilului de model „Dacia Logan”, anul fabricării 2008, motor-K9KK792108685, şasiu –f/n caroserie-UUKSDEKJ39433479, n/î C OB 521, fiind semnată în acest sens o recipisă la 06 august 2009 și stabilit prețul automobilului în sumă de 9500 euro.

Menționează că împreună cu Godoroja Gheorghe au convenit asupra faptului că dânsul lunar la data de 15 a lunii până la 15 august 2011, urma să achite câte 400 euro din costul automobilului, iar în situația în care va achita automobilul în termen de un an, prețul acestuia va fi de 8500 euro, iar dacă în termen de un an și jumătate preţul automobilului va fi de 9000 euro. Susține că din conținutul recipisei, rezultă că aceasta se încadrează în prevederile unui contract de vânzare-cumpărare conform art.753 Cod civil, iar afirmațiile lui Godoroja Gheorghe cu referire la faptul că recipisa vizează în linii generale conținutul unui contract de leasing sunt declarative.

Invocă că recipisa în cauză întrunește condițiile unui contract translativ de proprietate, deoarece, la momentul când dânsul urma să achite ultima tranșă din valoarea bunului, lui i se transferă dreptul de proprietate asupra automobilului, fapt ce contravine afirmațiilor lui Godoroja Gheorghe, precum că contractul de leasing nu este unul translativ, ci contract care prevede posibilitatea ca locatarul să cumpere bunul după expirarea contractului, mai mult în recipisă este indicat că la achitarea integrală a valorii bunului, dânsul dobândește dreptul de proprietate asupra automobilului. De asemenea invocă că Godoroja Gheorghe nu a avut intenția de a vinde automobilul, deoarece necătând că cu regularitate primea banii în contul valorii automobilului, ultima tranșă fiind achitată la 19 decembrie 2010, acesta la 28 decembrie 2012, a anulat procura eliberată anterior, deși, nu a manifestat nici o pretenție în vederea neachitării sumei stabilite inițial.

Consideră că prin acțiunile sale, Godoroja Gheorghe, a avut intenții dolosive, din motiv că inițial i-a propus niște condiții avantajoase, însă în realitate urmărea scopul unei îmbogățiri fără justă cauză. Solicită recunoașterea recipisei ca fiind contract de vânzare-cumpărare condiționat şi declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare în temeiul art.228 Cod civil. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 30 aprilie 2013, acțiunea inițială depusă de către Godoroja Gheorghe a fost respinsă, iar acțiunea reconvențională a fost admisă, fiind recunoscută recipisa din 06 august 2009 ca contract vânzare- cumpărare cu anularea acesteia și repunerea părților în poziția inițială anterioară contractului de vânzare-cumpărare.

Prin aceiaşi hotărîe a fost încasat din contul lui Godoroja Gheorghe în beneficiul lui Cornea Mihail, cheltuielile pentru judecată în mărime de 1000 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3000 lei, în total suma de 4000 lei şi încasat din contul lui Godoroja Gheorghe în beneficiul statului taxa de stat suplimentară pentru acțiunea reconvențională în mărime de 3688,50 bani.

3 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2013, a fost admis apelul declarat de către Godoroja Gheorghe, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre ,prin care acțiunea inițială depusă de către Godoroja Gheorghe a fost admisă parțial, fiind recunoscut valabil contractul de vânzare-cumpărare din 06 august 2009 și încasat din contul lui Cornea Mihail în beneficiul lui Godoroja Gheorghe datoria în mărime de 4800 euro, dobânda de întârziere în mărime de 816 euro și cheltuielile de judecată în mărime de 600 lei, în rest acțiunea inițială a fost respinsă, la fel, a fost respinsă şi acţiunea reconvenţională ca fiind neîntemeiată. Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 11 februarie, s-a încasat din contul lui Cornea Mihail în beneficiul lui Godoroja Gheorghe suma de 5360 lei, care constituie taxa de stat și cheltuielile de judecată.

La 24 decembrie 2013, Cornea Mihail, reprezentat de avocatul Barbăroşie Eugenia, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului invocă dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material. Menționează că deși, avea restanțe la plata automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î COB 521 dânsul nu avea scopul rezilierii contractului de vânzare- cumpărare, fapt dovedit prin achitarea lunară în costul automobilului din litigiu, achitând deja aproape jumătate din prețul stabilit, însă, Godoroja Gheorghe la încheierea contractului menționat urmărea intenția de a-l induce în eroare prin utilizarea diferitor mijloace viclene.

Susține că prima instanță la emiterea hotărârii corect a concluzionat precum că la data semnării contractului de vânzare-cumpărare recurentul a fost dus în eroare privind transmiterea în proprietate a automobilului litigios. Invocă că dovada consimțământului viciat a lui Godoroja Gheorghe la încheierea contractului se atesta prin modificarea temeiurilor și cuantumului pretențiilor acțiunii și anume inițial intimatul a susținut că automobilul din litigiu a fost dat în locațiune, iar ulterior a invocat că contractul de vânzare-cumpărare conturează obiectul unui contract de leasing, apoi a solicitat recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare cu drept de răscumpărare, iar din cele din urmă a solicitat să fie recunoscută tranzacția drept un contract de vânzare-cumpărare, astfel, ultimul urmărea o poziție cât mai avantajoasă în beneficiul său având ca scop să rămână cu automobilul litigios și cu o sumă considerabilă de bani.

Afirmă că dânsul la prezentarea actelor de frontieră a fost informat despre faptul că există erori în datele automobilului, din care motiv a și anunțat la acel moment proprietarul, respectiv, anume din culpa intimatului că a vândut bunul cu careva vicii având o intenție dolosivă, dânsul a achitat amenda. Consideră neîntemeiate declarațiile intimatului cu referire la faptul că dânsul și-a executat necorespunzător obligațiile contractuale, fapt care a survenit drept temei pentru anularea procurii și pentru rezilierea contractului cu executare succesivă.

La fel, invocă că instanța de apel la emiterea deciziei eronat a reținut că intimatul nu i-a creat impedimente în posesia și folosința automobilului, considerând doar o formalitate anularea procurii fără de a-l înștiința pe el, necătând la faptul că el achitase deja ½ din suma stabilită, mai mult, consideră neîntemeiate şi declarațiile intimatului precum că dânsul și-a executat necorespunzător obligațiile contractuale, fapt care şi a 4 survenit drept temei pentru anularea procurii și pentru rezilierea contractului cu executare succesivă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele cauzei rezultă că copia decizie instanţei de apel din 23 octombrie 2013 a fost expediată în adresa recurentului la 28 octombrie 2013, fapt ce se confirmă prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 232). Astfel, instanţa de recurs constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 24 decembrie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. a) CPC, instanța după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel. Înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Cornea Mihail, Godoroja Gheorghe, în urma modificării şi concretizării cerinţelor, a solicitat recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărarea cu drept de răscumpărarea din 06 august 2009, cu transmiterea automobilului de marca „Dacia Logan” n/î C OB 521 în proprietatea sa, încasarea din contul lui Cornea Mihail în beneficiul său diferență neachitată din prețul automobilului în sumă de 4680 euro, dobânda de întârziere în sumă de 816 euro, prejudiciul moral în sumă de 5000 lei și obligarea restituirii cheltuielilor de judecată.

La rândul său Cornea Mihail a depus cerere reconvenţională împotriva lui Godoroja Gheorghe prin care a solicitat recunoașterea recipisei ca fiind contract de vânzare-cumpărare condiționat şi declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare în temeiul art.288 Cod civil. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a ajuns la concluzia respingerii acţiunii iniţiale şi admiterii acţiunii reconvenţionale, recunoscînd recipisa din 06 august 2009 ca contract vânzare-cumpărare, anulînd aceasta și repunînd părțile în poziția inițială anterioară contractului de vânzare-cumpărare.

Prin aceiaşi hotărîe a fost încasat din contul lui Godoroja Gheorghe în beneficiul lui Cornea Mihail, cheltuielile pentru judecată în mărime de 1000 lei și cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 3000 lei, în total suma de 4000 lei şi încasat din contul lui Godoroja Gheorghe în beneficiul statului taxa de stat suplimentară pentru acțiunea reconvențională în mărime de 3688,50 bani Judecând apelul declarat de către Godoroja Gheorghe instanţa de apel motivat şi amplu argumentat, pronunţându-se asupra tuturor aspectelor importante pentru soluţionarea pricinii, temeinic a ajuns la concluzia admiterii apelului, ilegalităţii hotărârii primei instanţe şi corect a emis o nouă hotărâre prin care a respins acţiunea reconvenţională ca neîntemeiată şi a admis parţial acţiunea iniţială, prin care a fost recunoscut valabil contractul de vânzare-cumpărare din 06 august 2009 și încasat din contul lui Cornea Mihail în beneficiul lui Godoroja Gheorghe datoria în mărime de 4800 euro, dobânda de întârziere în mărime de 816 euro și cheltuielile de judecată în mărime de 600 lei, în rest acțiunea inițială a fost respinsă.

5 Iar prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2014, s-a încasat din contul lui Cornea Mihail în beneficiul lui Godoroja Gheorghe suma de 5360 lei, care constituie taxa de stat și cheltuielile de judecată. Este de reținut, că decizia instanței de apel a fost adoptată în limitele competenței, reieșind din temeiurile și obiectul acțiunii, cu aplicarea corectă a legii materiale care guvernează raportul juridic litigios, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiții obiective participanților la proces, întru realizarea drepturilor sale procedurale. Astfel, instanța de apel stabilind circumstanțele care au o importanță pentru soluționarea justă a pricinii, având la baza cumulul de probe prezentate de părți și în corespundere cu prevederile art. 130 CPC, corect a ajuns la concluzia de a admite parțial acțiunea inițială și de a respinge acțiunea reconvențională.

În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că Godoroja Gheorghe este proprietarul bunului mobil și anume, autoturismului de model „Dacia Logan” n/î C OB 521, fapt confirmat prin copia certificatului de înmatriculare, anexat la materialele dosarului. Tot actele cauzei atestă că la 06 august 2009, Godoroja Gheorghe și Cornea Mihail au încheiat o tranzacție de vânzare-cumpărare în rate, în privința autoturismului de model „Dacia Logan” n/î C OB 521, care aparține lui Godoroja Gheorghe, fiind stipulat expres că prețul total al bunului mobil constituie 9500 euro, rata lunară constituie 400 euro, iar termenul de procurare finală de către Cornea Mihail fiind stabilit de doi ani.

Prin aceiaşi tranzacţie părţile au stabilit că în caz de procurare finală a autoturismului, în termen de un an, prețul acestuia va constitui 8500 euro, iar în caz de răscumpărare în termen de un an și jumătate, prețul va fi apreciat la suma de 9000 euro. De asemenea prin actul de verificare tehnică nr. SPT 0039758 din 05 august 2009, se confirmă că autismul la data înstrăinării era într-o starea tehnică foarte bună şi lipsit de careva defecțiuni tehnice. La fel, din actele dosarului rezultă că automobilele de model „Dacia Logan MCV”, cu dotările prezente la automobilul litigios se comercializau, în anul încheierii acordului, la prețul de aproximativ 12730 euro, fapt confirmat prin răspunsul SA „DAAC Hermes” nr. 54 din 04 martie 2013, astfel, fiind evident că acordul de înstrăinare din 06 august 2009, a fost încheiat în condiții favorabile pentru cumpărătorul Cornea Mihail.

În conformitate cu art. 753 alin.(1) şi (2) Cod civil RM, prin contractul de vânzare-cumpărare, o parte vânzător se obligă să predea un bun în proprietatea celeilalte părți cumpărător, iar aceasta se obligă să preia bunul și să plătească prețul convenit. Vânzătorul se obligă să remită, concomitent cu predarea bunului, documentele referitoare la bun, prevăzut de lege, dacă în contractul de vânzare-cumpărare nu este prevăzut altfel.

Cu referire la norma citată, instanţa de apel corect a reţinut că în speță este prezent un contract de vânzare-cumpărare în rate, or, în acordul din 06 august 2009 este stipulat expres că după achitarea sumei totale a automobilului de către Cornea Mihail, acesta va trece în proprietatea ultimului, respectiv, prin tranzacţia menţionată, Godoroja Gheorghe, avînd calitate de vânzător s-a obligat să predea bunul, iar Cornea Mihail în calitate de cumpărător, s-a obligat să preia bunul și să achite prețul cuvenit, în ratele și termenii stipulați. Reieşind din constatările suscitate instanţa de recurs reţine drept justă concluzia instanţei de apel cu privire la respingerea acţiunii reconvenţionale cu privire la 6 declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare, deoarece actul juridic, declararea nulităţii cărui se solicită la caz de Cornea Mihail, nu cade sub incidenţa dispoziţiilor art. 228 Cod civil, care reglementează nulitatea relativă a actului juridic.

Or, acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, mai mult că ultimul nu a făcut dovada faptului că contractul menţionat, în sensul dispoziţiilor indicate, a fost afectat de eroare sau a fost încheiat prin dol. Prin urmare, nu poate fi reținut argumentul recurentului precum că la data semnării contractului de vânzare-cumpărare acesta a fost dus în eroare privind transmiterea în proprietate a automobilului litigios, care era transmis în proprietate altor persoane, deoarece, în acest sens nu au fost prezentate probe pertinente şi admisibile care ar justifica cele invocate, mai mult că în cadrul examinării cauzei în fond, reprezentantul recurentului Cornea Mihail a recunoscut că la data încheierii tranzacției, automobilul litigios s-a aflat în exclusivitate în posesia ultimului.

Este apreciat critic şi argumentul recurentului precum că tranzacția de vânzare- cumpărare este viciată prin dol, deoarece Godoroja Gheorghe a omis, în mod fraudulos să-l informeze asupra unor împrejurări care se cuveneau să le dezvăluie, însă despre care a aflat la prezentarea actelor de frontieră, unde a fost informat despre faptul că există erori în datele automobilului. Aceasta deoarece prin decizia Borului Vamal or. Dubăsari din 11 ianuarie 2011 Cornea Mihail a fost recunoscut vinovat de încălcarea legislației vamale, fiindu-i aplicată sancțiune sub formă de amendă, iar problema identificată consta în faptul că datele automobilului nu corespundeau cu datele introduse în actele automobilului litigios, ca urmare a erorii mecanice a colaboratorilor CRIS Registru, respectiv, date denaturate conținea pașaportul tehnic şi nici de cum automobilul înstrăinat.

În acest sens este de remarcat că cu toate că automobilul se afla în posesia și folosința lui Cornea Mihail, amenda fost achitată de către Godoroja Gheorghe, astfel, cel din urmă a avut de suferit prejudiciu material direct, iar pentru evitarea acestuia și pentru a asigura buna funcționare a bunului mobil, Godoroja Gheorghe la anunțat pe Cornea Mihail despre problema dată și a propus înlăturarea deficienților prin introducerea modificărilor în datele automobilului, însă, ultimul a refuzat categoric să se prezinte la Direcția înregistrare a transportului și calificare auto, ascunzând cu rea- credință automobilul.

Este lipsită de esenţă şi susţinerea recurentului precum că dovada consimțământului viciat a lui Godoroja Gheorghe la încheierea contractului se atesta şi prin modificarea temeiurilor și cuantumului pretențiilor acțiunii, deoarece, modificarea temeiurilor sau obiectului acţiunii, este un drept special al reclamantului în sensul art. 60 alin.(2) CPC, iar acţiunile întreprinse în acest sens no pot fi calificate ca dovada consimțământului viciat.

Urmează a fi respinsă ca declarativă şi afirmația recurentului precum că Godoroja Gheorghe prin anularea procurii ia creat impedimente în posesia și folosința automobilului litigios, deoarece, anularea procurii a fost doar o formalitate, din cauza existenței în conținutul acesteia a unor date greșite în privința automobilului litigios și un mijloc de apărare contra eventualelor prejudicii în cazul reținerii automobilului şi sancționării, mai mult ca atât, Cornea Mihail s-a folosit de automobilul litigios chiar și după anularea procurii din 28 decembrie 2009, fără careva împuterniciri legale, fapt confirmat prin extrasul din sistemul automatizat privind traversarea frontierei de stat a Republicii Moldova.

7 În circumstanțele menționate și având în susținere prevederile art. 118 CPC al RM, în sensul căreia fiecare parte urmează să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor şi obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel, instanța de recurs constată că argumentele invocate de Cornea Mihail în susținerea poziției sale nu și-au găsit conformare prin probe justificative, or susținerile acestuia se combat prin constatările relatate.

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței CEDO şi anume cauza Rebait şi alții contra Franței, Comisia Europeană a Dreptului Omului, 25 februarie 1995, nr. 2651/1995, unde Curtea a menționat că „…art.6 § 1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispozițiile legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a respinge şi alte argumente invocate în recursuri. Astfel fiind instanţa de recurs reţine că instanţa de apel în situaţia dedusă judecării corect a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii reconvenţionale şi respingerii acesteia ca neîntemeiată şi justificat a admis parţial acţiunea iniţială.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi a menţine decizia instanţei de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Cornea Mihail. Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 23 octombrie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Godoroja Gheorghe împotriva lui Cornea Mihail cu privire la recunoașterea valabilității contractului de vânzare-cumpărare a automobilului, încasarea datoriei, dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral și la cererea reconvențională a lui Cornea Mihail împotriva lui Godoroja Gheorghe, cu privire la recunoașterea recipisei ca fiind contract de vânzare-cumpărare și declararea nulă a actului juridic.

Decizia este irevocabilă la momentul emiterii. Președintele, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă Oleg Sternioală Tamara Chşca-Doneva 8