3ra-655/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: S. Namașco dosarul nr.3ra-655/14 instanţa de apel: S. Caitaz, A. Pahopol, A. Gavriliță DECIZIE 17 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druţă Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societății cu Răspundere Limitată „Viantic-Bio” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 11 februarie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 mai 2013, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă : La 21 noiembrie 2011, SRL „Viantic-Bio” a depus cerere de chemare în judecată împotriva IFS pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, în urma controlului fiscal efectuat de către Inspectoratul Fiscal de Stat la SRL „Viantic-Bio” a fost întocmit Actul de control nr. 5-651343 din 12 septembrie 2011, în care autoritatea de control a invocat societății, neprezentarea informaţiei la organul fiscal despre terenul destinat construcției secţiei de producerea parfumeriei, prezentarea informaţiei neveridice privind codurile fiscale în 4 cazuri în nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi pe perioada fiscală 2009 şi 2010, diminuarea venitului impozabil cu 3 615 lei pentru perioada anului 2011 și întocmirea neconformă a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2009 şi 2010. Menționează reclamantul că nefiind de acord cu concluziile Actului de control, a prezentat pîrîtului un dezacord la Actul emis în rezultatul controlului fiscal, însă ca rezultat la data de 07 octombrie 2011, Inspectoratul Fiscal de Stat a emis Decizia nr. 2575/5 asupra cazului de încălcare fiscală comisă de SRL „Viantic-Bio”, prin care 1 societatea a fost recunoscută culpabilă de încălcarea art. art. 8 al.

(2) lit. b), 161 al. (8), 92 al. (3), 14 al. (1), 32 al. (1), 290 lit. (e), 120, 121, 123 al. (1) 83 al. (4) Cod Fiscal. Consideră că Decizia nr. 2575/5 din 07octombrie 201, emisă de Inspectoratul Fiscal de Stat ca fiind drept eronată, nefondată, rezultată din aprecierea subiectivă şi incompletă a legislaţiei, a probelor puse la baza emiterii actului administrativ, și care urmează a fi anulată. Astfel, invocă reclamantul că, în decizia contestată se face referire la încălcarea de către SRL „Viantic-Bio” a art. 8 al. (2) lit. b) şi art. 161 al. (8) al Codului Fiscal, ce consta în nerespectarea termenului de 30 zile privind prezentarea informaţiei la organul fiscal despre terenul destinat secţiei de producere cu suprafaţă de 852, 5 m. p., din str. Munceşti 801, mun.

Chişinău. În context menționează că prin Decizia Direcției Administrare Fiscală nr. 01- 13/2-379 din 22 august 2011, societății i-a fost aplicat amenda în sumă de 4 000 lei, pentru neprezentarea în termenii stabiliţi a informaţiei privind înregistrarea subdiviziunii sale structurale şi anume teren amplasat pe str. Muncești 801 mun. Chişinău, iar prin Deciziei nr. 01-13/2-402, a fost redus cu 50 % suma amenzii aplicate conform Deciziei nr. 01-13/2-379 din 22 august 2011. Respectiv, în baza ordinului de plată nr. 214 din 22 august 2011, a fost achitat amenda în sumă de 2000 lei. Mai indică reclamantul că controlul fiscal a avut ca scop efectuarea controlului la faţa locului prin metoda verificării totale pentru perioada 01 ianuarie 2009-31 iulie 2011, repetat pentru perioada 2008-2009, tematicul constituind verificarea TVA şi a accizelor.

Afirmă că pentru efectuarea acestui control pîrîtul urma să se conducă de prevederile Capitolului 11 din Codul Fiscal al RM și prevederile Hotărîrii Guvernului nr. 395 din 01 aprilie 2003, pct. 1 al căreia indică că, organele centrale de specialitate, ale autorității administrative, autorizate cu funcţii de control, sau care au în subordine structuri cu funcții de control vor organiza activitatea de supraveghere şi control asupra agenţilor economici privind rezultatele activităţii economico-financiare la unul şi acelaşi agent economic - cel mult un control pe parcursul a doi ani calendaristici.

Susţine însă că, Inspectorul Fiscal de Stat, la iniţierea controlului nu a ţinut cont de prevederile actelor normative menţionate, deşi potrivit prevederilor art. 1 alin.(3) al Constituţiei Republicii Moldova în lumina interpretărilor date în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, una din caracteristicile constituţionale ale statului de drept o constituie obligaţiunea statului, autorităţilor lui publice, instituţiilor, persoane oficiale de a activa în limitele atribuţiilor lor stabilite de Constituţie, în acest sens IFS Chişinău nu poate constitui o excepţie. Cu referire la decizia contestată în partea TVA, reclamantul insistă că această încălcare urmează a fi studiată prin prisma art. 97 alin. (1) şi (3) Cod fiscal, care statuează că valoarea impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără TVA) și include suma totală a tuturor impozitelor și taxelor care urmează a fi achitate cu excepția TVA.

De asemenea menționează că organul fiscal a tratat arbitrar prevederile codului Fiscal în favoarea sa, și în parte din Decizie ce se referă la Accize a confundat apa de toaletă cu apa de colonie, care de fapt sunt 2 mărfuri diferite după conținut. Insistă că cumulul circumstanţelor de fapt şi probate documentar, incontestabil dovedesc că SRL „Viantic-Bio” a acţionat cu respectarea strictă a legislaţiei fiscale, iar 2 la examinarea cazului de încălcare fiscală Inspectoratul Fiscal de Stat, nu a clarificat dacă a avut loc într-adevăr o încălcare fiscală ceea ce a dus la adoptarea şi emiterea unui act administrativ ilegal şi contrar legii. Subliniază că la 17 octombrie 2011 a depus o cerere prealabilă, prin care a solicitat IFS pe mun.

Chișinău în conformitate cu art. 14 al Legii contenciosului administrativ, anularea Deciziei nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011, însă nu a primit nici un răspuns la aceasta. Solicită reclamantul SRL „Viantic-Bio” anularea Deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat din 07 octombrie 2011 nr. 2575/5, iar în vederea asigurării acţiunii solicită suspendarea efectelor Deciziei nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011. Prin încheierea Curții de Ape Chișinău din 24 noiembrie 2011, a fost admisă cererea SRL „Viantic-Bio” cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii și suspendate efectele juridice ale Deciziei IFS nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011 pînă la examinarea pricinii în fond.

Prin hotărîrea Curții de Apel Chișinău din 25 iunie 2012, acțiunea a fost admisă şi anulată ca fiind ilegală Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 decembrie 2012, a fost admis recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău, casată hotărîrea primei instanțe și restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Centru mun. Chișinău. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 15 mai 2013, acțiunea a fost admisă parțial, fiind anulată Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011, integral în partea punctului II și III și parțial în partea punctului IV și anume la liniuța nr. 4 amenda a fost redusă pînă la 200 lei iar sancțiunile de la liniuțele 5 și 6 s-au anulat integral.

În rest acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2014, a fost respins apelul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău și menținută hotărîrea primei instanțe. La 04 aprilie 2014, Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri prin care acțiunea să fie respinsă integral ca neîntemeiată. În motivarea recursului recurentul Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chișinău a invocat că decizia instanței de apel a fost emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material şi normelor de drept procedural, în deosebi a Codului Fiscal şi a Codului de procedură civilă.

Menționează că, potrivit art. 130 alin. (4) CPC ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în decizie motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele. Însă susţine că instanța de apel nu a dat apreciere justă circumstanțelor de fapt şi de drept ale prezentului litigiu și n-a luat în considerare faptul că, în cadrul controlului fiscal, efectuat prin metoda verificării totale pentru perioada 01 ianuarie 2009 – 31 iulie 2011 şi metoda verificării repetate pentru perioada anilor 2008-2009 cu tematicul verificarea TVA şi a accizelor, de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău a fost stabilit faptul încălcării de către intimat a prevederilor art. art. 120, 121 şi 123 al.1 din Codul fiscal ce se specifică prin necalcularea accizului pentru perioada anului 2008 3 cu 72123 lei, pentru perioada anului 2009 cu 117345 lei, pentru perioada anului 2010 cu 323547 lei şi pentru perioada anului 2011 cu 276281 lei. Menţionează că conform Certificatul de conformitate nr. SNEC MD 1003 11 A036463-11 eliberat de către IS „Institutul Naţional de Standardizare si Metrologie” grupele de mărfuri „parfumuri și ape de colonie” se atribuie la poziţia tarifară 3303. Astfel, conform prevederilor „Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova” aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr.1525 din 29 decembrie 2007 marfa comercializată şi anume apa de colonie este clasificată la poziţia tarifară 330300 şi în conformitate cu prevederile Titlului IV Codului Fiscal Titlul este supusă impunerii cu acciz.

În astfel de circumstanțe ca rezultat al examinării Actului de control nr.5-651343, prelungit pe formularul 5-651344 din 12 septembrie 2011 a fost adoptată Decizia nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011 asupra cazului de încălcare fiscală prin care au fost calculate accizele la marfa comercializată pe teritoriul RM în sumă de 789 296 lei, majorări de întîrziere pentru neachitarea în termen a accizelor în sumă de 135 625 lei şi în conformitate cu prevederile art. 261 al.4 al Codului Fiscal Titlul V aplicată sancţiune în mărime de 30% din suma accizului diminuat, ce constituie 23 6789 lei. Insistă că mărfurile incluse în Anexa la Titlul IV din Codul Fiscal sunt supuse impozitării cu acciz, inclusiv şi cele de la poziţia tarifară 3303, la cota 30% de la valoarea în lei, atît la importul acestora cît şi la livrarea lor pe teritoriul Republicii Moldova.

Mai susține recurentul că în cadrul activităţii de întreprinzător, intimatul a efectuat livrări, care se impozitează la cota zero, fapt care a cauzat existenţa depăşirii sumei TVA la valorile materiale şi serviciile procurate, iar din motivul comercializării apei de colonie în asortiment, fără a calcula şi achita accizele, intimatul a micşorat valoarea impozabilă a livrărilor de mărfuri efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, fapt ce a contribuit la diminuarea TVA aferentă livrărilor pentru perioada fiscală. Drept urmare, în urma efectuării controlului s-a stabilit că SRL „Viantic-Bio” a beneficiat neîntemeiat de restituirea TVA pentru perioada 2009-2010 în sumă totală de 124 903 lei. De asemenea menționează că în cadrul controlului a fost constatată și încălcarea prevederilor art. 290 al.

(1) lit. e) și art. 291 al. (1) lit. e), prin diminuarea de către SRL „Viantic-Bio” a taxei pentru unităţile comerciale în mărime de 3 600 lei pentru perioada anului 2009 şi în mărime de 5 253 lei pentru perioada anului 2010, obiectul impozabil constituind depozitul cu suprafaţa de 225 mp, din str. Industrială, nr. 40, mun. Chişinău, însă instanța în cadrul examinării cauzei a lăsat fără apreciere aceste circumstanțe. Mai mult decît atît consideră că prima instanță a încălcat principiul teritorial de examinare a pricinii prevăzut de prevederile art. 38 CPC, iar instanța de apel a examinat cauza fără a lua în considerare prevederile art. 388 al.

(1) lit. i) CPC, or, conform art. 11 din Legea cu privire la contenciosul administrativ, acţiunile de contencios administrativ se înaintează în judecătoriile sau curţile de apel în a căror rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul sau îşi are sediul pîrîtul cu excepţia cazurilor cînd prin lege este stabilită o altă competenţă”. În conformitate cu datele prezentate SRL „Viantic-Bio” îşi are sediul în mun. Chişinău, str. Industrială 40, (sectorul Ciocana), iar pîrîtul Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău îşi are sediul în mun. Chişinău, str. Cosmonauţilor 9 (sectorul Rîşcani). 4 Prin urmare, instanţa competenţă în soluţionarea litigiului de contencios administrativ dintre agentul economic SC „Viantic-Bio” SRL şi IFS mun.

Chişinău este Judecătoria Rîşcani mun. Chişinău. Suplimentar, insistă că instanța de apel judecînd apelul contrar prevederilor art. 373 al. (1) şi (2) CPC, a trecut în mod superficial asupra argumentelor invocate de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău şi materialului probator anexat la dosar, fără a examina legalitatea şi temeinicia hotărîrii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu regulile şi legislaţia ce guvernează litigiul în cauză, emiţînd o decizie ilegală și neîntemeiată, cu atît mai mult că în practica judiciară a Republicii Moldova există cauză similară, prin care a fost respinsă acţiunea agentului economic şi anume hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 septembrie 2012 menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 decembrie 2012, pe cauza civilă la cererea de chemare în judecată a SC „Viantic-Bio” SRL împotriva Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun.

Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La caz, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 07 aprilie 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acţiunii din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Din materialele dosarului rezultă că la 12 septembrie 2011, în rezultatul efectuării controlului fiscal prin metoda verificării totale pentru perioada 01 ianuarie 2009 - 31 iulie 2011 şi prin metoda verificării repetate pentru perioada anilor 2008-2009, tematicul constituind verificarea TVA şi a accizelor, de către inspectorul fiscal principal de stat a secţiei control fiscal nr. 5 a Direcţiei Generale Control Fiscal al Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chişinău a fost întocmit actul de control nr. 5-651343 prelungit pe formularul 5-651344 din 12 septembrie 2011, prin care s-a stabilit neprezentarea de către SC „Viantic Bio” SRL a informaţiei la organul fiscal despre terenul destinat construcţiei secţiei de producerea parfumeriei; prezentarea informaţiei neveridice privind codurile fiscale în 4 cazuri în Nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi perioada fiscală 2009 şi 2010; diminuarea venitului impozabil cu 3615 lei pentru perioada anului 2009 şi cu 3615 lei pentru perioada anului 2010; întocmirea neconformă a Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2009 şi 2010; diminuarea taxei pentru unităţile comerciale în mărime de 3600 lei pentru perioada anului 2009 şi 5253 lei pentru perioada anului 2010; întocmirea neconformă a dării de seamă pe taxa unităţilor comerciale pentru perioada anului 2009-2010,total 8 cazuri; diminuarea accizului cu 72123 lei pentru perioada 2008, cu 117345 lei pentru perioada 2009, cu 323547 lei pentru perioada anului 2010 şi cu 276281 lei pentru perioada anului 2011; întocmirea neconformă a declaraţiilor privind accizele pentru 5 perioada 2008-2011,

fiind stabilit şi faptul că SC „Viantic Bio” SRL a beneficiat neîntemeiat de restituirea TVA din buget pentru perioada 2009 cu 33089 lei, pentru perioada 2010 cu 64280 lei şi pentru perioada 2011 cu 27534 lei (f.d. 10-19). La 07 octombrie 2011, în baza actului de control fiscal menţionat, Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău a emis decizia nr. 2575/5, prin care s-a dispus calcularea spre plată de la SC „Viantic Bio” SRL la buget taxa pentru unităţile comerciale în sumă de 8853 lei, accize în sumă de 789296 lei şi taxa pe valoare adăugată în sumă de 124903 lei.

De asemenea, prin aceiaşi decizie s-a dispus încasarea de la SC „Viantic Bio” SRL la buget majorare de întîrziere calculată în cadrul controlului conform prevederilor art. 228 alin.(2) din Codul fiscal în sumă de 1562 lei pentru neachitarea în termen a taxei pentru unităţile comerciale şi în sumă de 135625 lei pentru neachitarea în termen a accizelor, precum şi au fost aplicate sancţiuni pentru încălcările legislaţiei fiscale şi, anume, conform art. 255 din Codul fiscal, pentru neprezentarea organului fiscal a informaţiei despre terenul destinat secţiei de producere cu o suprafaţă de 852,4 m.p. din str. Munceşti 801, mun. Chişinău a fost sancţionată cu amendă în sumă de 4000 lei.

Conform art. 260 alin.(2) din Codul fiscal, pentru prezentarea informaţiei neveridice privind codurile fiscale – 4 cazuri în nota de informare privind salariul şi alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajaţilor şi privind impozitul pe venit reţinut din aceste plăţi pentru perioada fiscală 2009-2010, a fost sancţionată cu amenda în sumă de 400 lei. Conform art. 260 alin. (5) din Codul fiscal - amendă în mărime de 15% din suma diminuată a venitului impozabil pentru anii 2009 cu 3615 lei şi pentru perioada 2010 cu 3615 lei, ceea ce constituie suma de 1085 lei.

Conform art.257 alin. (1) din Codul fiscal, pentru întocmirea incorectă a declaraţiilor privind impozitul pe venit pe perioada fiscală 2009-2010, dărilor de seamă pe taxa unităţilor comerciale pentru perioada 2009-2010, a declaraţiilor privind accizele pentru perioada 2008-2011, a fost sancţionată cu amenda în sumă de 5000 lei, iar conform art. 261 alin. (4) Cod fiscal societăţii i-a fost aplicată amendă în mărime de 30% pentru diminuarea taxei pentru unităţile comerciale, ceea ce constituie 2656 lei şi pentru diminuarea accizului cu 72123 lei pentru perioada 2008, cu 117345 lei pentru perioada 2009, cu 323547 pentru perioada anului 2010 şi cu 276281 lei pentru perioada anului 2011, ce constituie 236789 lei (f.d.

20-22). Nefiind de acord cu decizia menţionată SC „Viantic Bio” SRL, la 17 octombrie 2011, a depus cerere prealabilă, prin care a solicitat revocarea deciziei nominalizate. Drept urmare prin Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 201, din 17 noiembrie 2011, a fost admisă parţial contestaţia depusă de contribuabilul SC „Viantic Bio” SRL şi modificată decizia nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011, prin excluderea pct. 1 din partea constatatoare, punctele (2-8 devenind pct. 1-7) şi anularea liniuţei 1 din pct. IV al părţii decisive, în rest contestaţia a fost considerată neîntemeiată. Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, SRL „Viantic Bio” a solicitat anularea deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun.

Chişinău nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011 asupra cazului de încălcare a legislaţiei comisă de către SRL „Viantic Bio”. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 mai 2013, acţiunea a fost admisă parţial şi anulată decizia Inspectoratului Fiscal de Stat nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011, integral în partea punctului II şi III şi parţial în partea punctului IV şi 6 anume, la liniuţa nr. 4 amenda s-a redus pînă la 200 lei, iar sancţiunile de la liniuţele 5 şi 6 au fost anulate integral, în rest acţiunea a fost respinsă. Soluţia dată de prima instanţă a fost menţinută şi de instanţa de apel.

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârilor instanţelor ierarhic inferioare în raport cu criticele formulate în recurs şi materialul probator, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că concluzia instanţelor de judecată în partea admiterii acţiunii este una greşită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator şi aplicarea greşită a prevederilor legale. Instanţa de recurs reţine că la caz a fost constatat incontestabil că unul din temeiurile de aplicare a sancţiunii de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău faţă de SC „Viantic Bio” SRL a constituit şi faptul comercializării de către SC „Viantic Bio” SRL a apei de colonie în asortiment pe teritoriul ţării, fără a calcula şi achita accizele de la fabricarea mărfurilor supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova, fiind calificată de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău ca încălcare a legislaţiei fiscale conform prevederilor art. 120, art. 121 şi art. 123 alin.(1) din Codul fiscal. Astfel, după cum rezultă din actele cauzei genul de activitate a SRL „Viantic Bio” este importul şi producerea articolelor de parfumerie şi cosmetică, cît şi comercializarea articolelor de parfumerie (apă de colonie) şi cosmetică. Conform art. 121 alin.(1) din Codul fiscal, obiecte ale impunerii sînt mărfurile supuse accizelor, specificate în anexele la prezentul titlu. Iar conform anexei la poziţia tarifară 330300 se înregistrează grupa de mărfuri „parfumuri şi ape de toaletă”. De altfel, această grupă de mărfuri şi conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1525 din 29 decembrie 2007 este clasificată la poziţia tarifară 330300, care cuprinde poziţiile 330300100 „parfumuri”, 330300900 „ape de toaletă”.

Prin urmare, din sensul prevederilor Nomenclatorului menţionat, este de înţeles că poziţia tarifară 330300 include parfumurile, apa de toaletă, apa de parfum precum şi apa de colonie, ultima fiind atribuită la nivel de 9 cifre, la poziţia tarifară 330300900. Aici se va remarca şi faptul că Nomenclatorul mărfurilor al Republicii Moldova a fost elaborat în legătură cu intrarea în vigoare a noii redacţii a Sistemului armonizat de codificare şi descriere a mărfurilor, aprobat de Organizaţia Mondială a Vămilor, la care Republica Moldova este parte. Iar în „Note explicative” la Sistemul Armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, la poziţia tarifară 330300900 se clasifică apele de toaletă, de exemplu, apă de colonie, apă de lavandă, care diferă de parfumurile propriu-zise prin concentraţia lor mult mai mică în uleiuri esenţiale etc. şi prin concentraţia de obicei mai puţin ridicată a alcoolului utilizat.

Sub acest aspect este evident că diferenţa între parfum, apă de toaletă şi apă de colonie, constă doar în gradul de concentraţie a uleiurilor aromatice din conţinutul aromei, care în conformitate cu Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1525 din 29 decembrie 2007 şi titlul IV a Codului Fiscal sunt supuse impozitării cu acciz, inclusiv şi cele de la poziţia tarifară 330300, la cota 30% de la valoarea în lei, atît la importul acestora cît şi la livrarea lor pe teritoriul Republicii Moldova. 7 În baza celor expuse mai sus şi prin prisma prevederilor enunţate, instanţa de recurs conchide că Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău corect a stabilit, prin decizia nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011 încălcarea fiscală comisă de către SC „Viantic Bio” SRL prin diminuarea accizului cu 72123 lei pentru perioada anului 2008, cu 117345 lei pentru perioada anului 2009, cu 323547 lei pentru perioada anului 2010 şi cu 276281 lei pentru perioada anului 2011 cu aplicarea sancţiunii, în temeiul art. 261 alin.(4) Cod fiscal, care prevede că diminuarea impozitelor, taxelor prin prezentarea către organul fiscal a unei dări de seamă fiscale cu informaţii sau date neveridice se sancţionează cu amendă egală cu 30% din suma diminuării.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră ca lipsite de suport legal reţinerea instanţelor de judecată ierarhic inferioare cu referire la faptul că apa de colonie nu cade sub incidenţa poziţiei tarifare 330300 şi că apa de colonie produsă de SC „Viantic Bio” SRL în scopul comercializării nu poate fi clasificată la poziţia tarifară 330300, deoarece noţiunea de „apă de colonie” şi „apă de toaletă” diferă după conţinut şi destinaţie.

Aceasta deoarece după cum a fost menţionat diferenţa între parfum, apă de toaletă şi apă de colonie, constă doar în gradul de concentraţie a uleiurilor aromatice din conţinutul aromei, respectiv, conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1525 din 29 decembrie 2007 şi Titlul IV a Codului Fiscal acestea mărfuri se clasificată la poziţia tarifară 330300, care cuprinde poziţiile 330300100 „parfumuri”, 330300900 „ape de toaletă”. În susţinerea concluziei date, instanţa de recurs reţine şi certificatul de conformitate nr. de înregistrare SNEC MD 1003 11 A036463-11 eliberat de către ÎS „Institutul Naţional de Standardizare şi Metrologie”, din care rezultă că grupa de mărfuri „parfumuri şi ape de colonie” se atribuie la poziţia tarifară 3303 (f.d.

94). În conexiunea celor relatate, se constată că prin comercializarea apei de colonie în asortiment, fără a calcula şi achita accizele, SC „Viantic Bio” SRL a micşorat valoarea impozabilă a livrărilor de mărfuri efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, contrar prevederilor art. 101 alin.(1) şi art. 115 Cod fiscal, în sensul căror este de înţeles că fiecare subiect impozabil este obligat să declare şi să achite la buget pentru fiecare perioadă fiscală suma TVA, care se determină ca diferenţa dintre sumele TVA achitate sau care urmează a fi achitate de către consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele TVA achitate sau ce urmează a fi achitate furnizorilor la momentul procurării valorilor materiale folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în perioada fiscală respectivă.

La caz, independent de acest aspect, este cert că SC „Viantic Bio” SRL a efectuat livrări la cota zero şi a dispus de depăşire între suma TVA achitată sau ce urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale, serviciilor şi suma TVA primită sau care urmează să fie primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate şi respectiv a beneficiat neîntemeiat de restituirea TVA din buget în suma totală de 124903 lei, fapt ce contravine prevederilor art. 101 alin.(5) Cod fiscal.

De asemenea, actele cauzei denotă că în cadrul controlului fiscal efectuat la SC „Viantic Bio” SRL a fost constatat că pentru desfăşurarea activităţii sale ultima a încheiat cu SRL „Jex-B” un contract de locaţiune a depozitului cu o suprafaţă de 225 m.p., însă fără a calcula taxa pentru unităţile comerciale, fapt ce a dus la diminuarea taxei pentru unităţile comerciale în mărime de 3600 lei pentru perioada anului 2009 şi în mărime de 5253 lei pentru perioada anului 2010, astfel, a admis încălcarea prevederilor 8 art. 290 alin.(1) lit. e), art. 291 alin.(1) lit. e) Cod fiscal, care reglementează aspecte ce ţin de subiecţii impunerii şi obiectele impunerii şi baza impozabilă.

Aici se va remarca că această încălcare a dus şi la întocmirea neconformă a dării de seamă pe taxa unităţilor comerciale pentru perioada anului 2009-2010, prin ce s-a admis şi încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin.(2) lit.c) Cod fiscal, în sensul căror este de înţeles că contribuabilul este obligat să ţină evidenţa contabilă conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte organului fiscal şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie, să asigure integritatea documentelor de evidenţă contabilă în conformitate cu cerinţele legislaţiei, să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul dispozitivelor şi sistemelor pentru înregistrarea operaţiunilor cu numerar, respectînd reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea maşinilor de casă şi de control.

Sunt lipsite de suport legal susţinerile intimatului, reţinute, de altfel, şi de instanţele de judecată ierarhic inferioare precum că SC „Viantic Bio” SRL nu este subiect al impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale, deoarece sunt declarative şi se combat prin cele relatate supra.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide că prin comercializarea apei de colonie în asortiment, fără a calcula şi achita accizele, SC „Viantic Bio” SRL a micşorat valoarea impozabilă a livrărilor de mărfuri efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, contrar prevederilor art. 97 alin.(3) şi 101 alin.(1) Cod fiscal, fapt ce a contribuit la diminuarea TVA aferentă livrărilor pentru perioada fiscală 2008-2011 şi restituirea neîntemeiată a TVA din buget pentru perioada 2009-2011, iar prin diminuarea taxei pentru unităţile comerciale şi întocmirea neconformă a dării de seamă pe taxa unităţilor comerciale pentru perioada 2009-2010, SC „Viantic Bio” SRL, a admis încălcarea prevederilor art. 8 alin.(2) lit. c), art. 290 alin.(1) lit. e), art. 291 alin.(1) lit. e) Cod fiscal.

Drept urmare, încălcările admise de către intimat au dus la aplicarea sancţiunilor fiscale în conformitate cu prevederile art. 261 alin.(4) Cod fiscal, pentru diminuarea accizului şi taxei pentru unităţile comerciale, în conformitate cu prevederile art. 257 alin.(1) Cod fiscal, pentru întocmirea neconformă a declaraţiilor privind impozitul pe venit, dărilor de seamă pe taxa unităţilor comerciale şi a declaraţiilor privind accizele, cît şi aplicarea majorării de întîrziere pentru neachitarea în termen a accizelor şi a taxei pentru unităţile comerciale. Cele relatate denotă legalitatea Deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011, fapt ce indică la netemeinicia acţiunii formulate în speţă şi ilegalitatea hotărîrilor instanţelor de judecată în partea admisă.

În acelaşi timp se reţine şi faptul că temeinic instanţa de apel a respins argumentele recurentului cu referire la faptul că în urma controlului fiscala intimatul a prezentat informaţie neveridică privind la numele, prenumele persoanei fizice în folosul căreia au fost efectuate plăţi, precum şi majorate pierderi fiscale, referindu-se în acest sens la faptul că decizia contestată în privinţa acestor încălcări nu a fost anulată, fiind constată netemeinicia acţiunii formulate în această parte, care nu a fost contestată de intimat. Totodată, instanţa de recurs consideră lipsite de suport legal, criticele recurentului cu privire la faptul că la caz a fost încălcat principiul teritorial de examinare a pricinii 9 prevăzut de art. 38 CPC, deoarece din conţinutul actului administrativ contestat, rezultă că acesta a fost emis de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun.

Chişinău cu sediul şos. Hînceşti 53 mun. Chişinău (f.d. 20-22), respectiv, pricina în cauză a fost examinată de Judecătoria sect. Centru mun. Chişinău, cu respectarea competenţei teritoriale. Faţă de cele ce preced şi având în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost stabilite pe deplin de către instanţele judecătoreşti inferioare, nefiind necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe în partea admiterii acţiunii şi de a emite în partea dată o nouă hotărâre de respingerea acţiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursul declarat de către Inspectoratul Fiscal de Stat mun. Chişinău. Se casează parţial decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 15 mai 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Societăţii Comerciale „Viantic Bio” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, în partea admiterii acţiunii, prin care a fost anulată Decizia Inspectoratului Fiscal de Stat nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011, integral în partea punctului II și III și parțial în partea punctului IV și anume la liniuța nr. 4 amenda a fost redusă pînă la 200 lei, iar sancțiunile de la liniuțele 5 și 6 s-au anulat integral şi se emite în partea dată o nouă hotărâre prin care: Se respinge acţiunea Societăţii Comerciale „Viantic Bio” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat mun. Chişinău cu privire la anularea Deciziei Inspectoratului Fiscal de Stat nr. 2575/5 din 07 octombrie 2011, integral în partea punctului II și III și parțial în partea punctului IV și anume la liniuța nr. 4, 5 și 6. În rest decizia Curţii de Apel Chişinău din 11 februarie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 15 mai 2013 se menţin. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druţă Oleg Sternioală Tamara Chişca-Doneva 10