2ra-2551/14 — Constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărîrii

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

Prima instanţă: I. Stepanov Dosarul nr.2ra-2551/14 Instanţa de apel: M. Anton, T. Pelin, Iu. Cotruță DECIZIE 17 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Petru Moraru, Dumitru Mardari examinînd, fără citarea părților, recursul declarat de Iftodi Silvia, Burghelea Valeriu împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iftodi Silvia, Burghelea Valeriu împotriva Ministerului Finanțelor, notarul public Gladîș Oleg, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Gorobeț privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat, a c o n s t a t a t: Reclamanţii Burghelea Valeriu şi Iftodi Silvia s-au adresat la 11 septembrie 2012 cu cerere, ulterior concretizată la 25 martie 2013, către Ministerul Finanțelor al RM, notarul public Gladîş Oleg, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Gorobeţ Ruslan, cu privire la constatarea încălcării de către notarul public Gladîş Oleg a dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău din 04 iunie 2008, prin care notarul public Gladîş Oleg a fost obligat să transmită organelor cadastrale declaraţia creditorului gajist Bumbu Violeta, din 09 decembrie 2005, privind stingerea datoriei luate de debitorii: Burghelea Valeriu și Iftodi Silvia, conform contractului de împrumut cu gaj din 05 august 2005; încasării în mod solidar, de la notarul public Gladîş Oleg şi Statul RM, prin intermediul Ministerului Finanţelor a prejudiciilor materiale, în sumă de 50 000 Euro şi 371 150 lei, în cote egale, a cîte ½ în folosul fiecărui reclamant şi încasării în mod solidar, de la notarul public Gladîş Oleg şi Statul RM prin intermediul Ministerului Finanţelor a compensaţiei pentru prejudiciul moral, a cîte 375 000 lei pentru fiecare reclamant.

În motivarea acţiunii, reclamanţii au invocat că la 05 august 2005 între debitorii Silvia Iftodi şi Valeriu Burghelea şi creditorul Violeta Bumbu a fost încheiat un contract de împrumut pentru suma de 20 600 dolari SUA, fiind înregistrat la OCT Chişinău gajul asupra apartamentului din mun. Chişinău, str. Drumul Crucii 100, ap.28, locuința aparţinând reclamanţilor cu drept de proprietate comună. Debitorii Silvia Iftodi şi Valeriu Burghelea au întors împrumutul creditorului Violeta Bumbu, care la 09 decembrie 2005, a confirmat acest fapt printr-o declaraţie autentificată notarial de notarul public Oleg Gladîş. Reclamanţii erau siguri că au îndeplinit toate formalităţile necesare pentru întoarcerea datoriei şi radierea gajului.

Invocă reclamanţii că, în iunie 2006 cînd au încercat să înstrăineze apartamentul, au constatat că gajul nu este radiat, ceea ce i-a determinat să se adreseze notarului public Oleg Gladîş cu solicitarea de a finaliza procedura de stingere a gajului. Primind refuzul notarului de a elibera declaraţia dată de creditorul Violeta Bumbu, debitorii Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea au depus cerere în instanța de judecată privind constatarea refuzului notarului ca neîntemeiat și obligarea acestuia de a îndeplini unele acțiuni. Prin hotarîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău din 04 iunie 2008, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2008, a fost constatat refuzul notarului ca fiind ilegal, precum și a fost obligat notarul public Oleg Gladîş să transmită organelor cadastrale declaraţia creditorului gajist Violeta Bumbu din 09 decembrie 2005 privind stingerea datoriei debitorilor Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea conform contractului de împrumut cu gaj din 05 august 2005. Menţionează reclamanţii că, timp de 4 ani hotarîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 04 iunie 2008 rămâne neexecutată deoarece, notarul public Oleg Gladîş se opune şi refuză să execute o hotărîre judecătorească devenită definitivă și irevocabilă. Indică reclamanţii că, neexecutarea hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun.

Chișinău din 04 iunie 2008 limitează dreptul reclamanţilor de a dispune liber de apartamentul gajat care valorează aproximativ 50 000 euro. Astfel, au ajuns în imposibilitate de a restitui un credit bancar, achitând dobânzi în perioada iulie 2006 - octombrie 2011 acumulînd suma de 366 620 lei, au suportat cheltuieli de executare în sumă de 4630 lei. Cît priveşte prejudiciul moral, indică că suferinţele nu pot fi estimate, dar oricum ar valora mai mult decît costul apartamentului gajat, deci 750 000 lei. Prin hotărârea judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 iunie 2013, cererea de chemare în judecată înaintată de Iftodi Silvia, Burghelea Valeriu împotriva Ministerului Finanțelor, notarul public Gladîș Oleg, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Gorobeț privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014 au fost respinse apelurile declarate de Iftodi Silvia și Burghelea Valeriu; a fost menținută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 iunie 2013. La 16 iunie 2014, recurenții Iftodi Silvia și Burghelea Valeriu au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 februarie 2014, solicitând casarea actelor judecătorești emise, cu adoptarea unei noi hotărîri, prin care cererea înaintată de Iftodi Silvia și Burghelea Valeriu să fie admisă în mod integral. În motivarea recursului au indicat, că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată, a interpretat în mod eronat legea, precum și a apreciat arbitrar probele privind executarea de către notarul public Oleg Gladîș a prevederilor hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 04 iunie 2008. Afirmă că nenumăratele plîngeri adresate Ministerului Justiției din 19 decembrie 2008, 12 aprilie 2010, 09 februarie 2012 nu au dat nici un rezultat. De asemenea nici acțiunile de sancționare a notarului Oleg Gladiș din partea executorului judecătoresc nu au dat nici un efect juridic pozitiv asupra executării hotărîrii irevocabile din 04 iunie 2008. În susținerea argumentelor expuse, reiterează că notarul public se opune, refuză să se supună actului judecătoresc irevocabil și executoriu, toate acțiunile notarului fiind îndreptate spre tergiversarea executării obligațiilor sale prevăzute de lege și refuzul executării dispozițiilor judecătorești. La data de 31 iulie 2014 avocatul Lazari Constantin, acționînd în interesele intimatului notarul public Oleg Gladîș a depus referință, solcitînd respingerea recursului ca fiind nefondat, invocînd că din textul cererii de recurs nu reiese argumentarea juridică la care se face referire.

Recurenții practic repetă aceleași temeiuri și argumente juridice, invocate în instanța de fond și cea de apel, care au fost deja soluționate si asupra cărora instanța de apel s-a expus corect și argumentat din punct de vedere juridic. La data de 08 august 2014 Ministerul Finanțelor a depus referință, pledînd pentru respingerea recursului declarat ca fiind neîntemeiat. A invocat, că potrivit art.44 alin. (6) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, stingerea dreptului de ipotecă se înregistrează în baza cererii creditorului ipotecar, a cererii comune a debitorului ipotecar și a creditorului ipotecar, a hotărîrii irevocabile a instanței de judecată sau în alte temeiuri prevăzute de lege.

Astfel, accentuează intimatul că, instanțele de judecată just au stabilit că Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea eronat invocă neexecutarea de către notarul public Oleg Gladîș a hotărîrii judecătorești. Or, acesta a executat integral hotărîrea judecătorească prin remiterea copiei declarației Violetei Bumbu în adresa organului cadastral. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Conform scrisorii de înștiințare fără dată, a cererii recurentului Iftodi Silvia de eliberare a deciziei motivate din 11 aprilie 2014, recepționată la 16 aprilie 2014, (f.d.28, 29 vol.II) se confirmă că, recursul declarat de Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea la 16 iunie 2014 este depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Verificînd argumentele invocate în recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că acesta este întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chișinău din 20 februarie 2014 şi restituirea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din următoarele motive. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Cu referire la cele invocate supra, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reține următoarele. În conformitate cu art. IV pct. (3) al Legii nr. 96 din 03 mai 2012 privind modificarea și completarea unor acte legislative, cererile privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare depuse pînă la 06 octombrie 2012 la Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, vor continua să fie examinate de către aceeași instanță, iar interesele statului vor continua să fie reprezentate de Ministerul Finanțelor. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că, Judecătoria Rîșcani mun.

Chișinău a reţinut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competenţă, iar reprezentarea intereselor statului a fost asigurată de către organul împuternicit. În conformitate cu art. 240 Codul de procedură civilă, la deliberarea hotărîrii, instanţa judecătorească apreciază probele, determină circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul raportului juridic dintre părţi, legea aplicabilă soluţionării pricinii şi admisibilitatea acţiunii. Dacă, în timpul deliberărilor, consideră necesară clarificarea unor noi circumstanţe importante pentru soluţionarea pricinii sau cercetarea suplimentară a unor probe, instanţa judecătorească emite o încheiere de reluare a dezbaterilor judiciare.

După examinarea pricinii în fond, instanţa audiază din nou susţinerile orale ale participanţilor la proces. Instanţa judecătorească adoptă hotărîrea în limitele pretenţiilor înaintate de reclamant. Actele cauzei atestă, că prin hotarîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chișinău din 04 iunie 2008, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2008, a fost constatat refuzul notarului ca fiind ilegal, precum și a fost obligat notarul public Oleg Gladîş să transmită organelor cadastrale declaraţia creditorului gajist Violeta Bumbu din 09 decembrie 2005 privind stingerea datoriei debitorilor Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea conform contractului de împrumut cu gaj din 05 august 2005 (f.d.141-145 vol.I).

Prin Încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 februarie 2011, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iunie 2011, a fost explicat notarului public Oleg Gladîș modul de executare a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 iunie 2008, conform căreia, acesta este obligat de a prezenta informația OCT Chișinău, adică declarația cet. Bumbu Violeta despre executarea obligației de către debitorii Burghelea Valeriu și Iftodi Silvia față de creditorul Bumbu Violeta din 09 decembrie 2005 și înregistrată cu nr.1-12333 de către notarul Oleg Gladîș, autentificînd această declarație cu aplicarea ștampilei umede cum prevede legislația în vigoare (f.d.146-151 vol.I).

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2012, menținută prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 decembrie 2012, a fost respinsă, ca fiind inadmisibilă, cererea de revizuire a notarului public Oleg Gladîș împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 octombrie 2008, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată în contencios administrativ a Silviei Iftodi către notarul public Oleg Gladîș privind recunoașterea ilegală a refuzului în executarea unui act notarial cu obligarea informării OCT Chișinău despre executarea obligației (f.d.152-159 vol.I). La data de 11 septembrie 2012, ulterior concretizată la 25 martie 2013, reclamanţii Burghelea Valeriu şi Iftodi Silvia au adresat prezenta cerere în instanța de judecată, solicitînd constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîşcani, mun. Chişinău din 21 iunie 2013, menținută prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014, cererea de chemare în judecată înaintată de Iftodi Silvia, Burghelea Valeriu împotriva Ministerului Finanțelor, notarul public Gladîș Oleg, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Gorobeț privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.266-268 vol.I, f.d.22-27 vol.II). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că instanţa de apel a încălcat normele de drept material şi procedural, apreciind arbitrar probele administrate.

Reclamanții/recurenți au înaintat prezenta acțiune în baza Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești. Adoptarea Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 a avut drept scop crearea în Republica Moldova a unui remediu intern eficient de apărare a dreptului la judecarea în termen rezonabil și a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești. Este unul din principalele mecanisme interne prin care se tinde la respectarea termenului optim și previzibil de soluționare a procesului.

Așadar, în vederea examinării juste a pretențiilor ce decurg din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, pe lîngă respectarea strictă a cadrului procedural impus de dispozițiile Codului de procedură civilă și a legii menționate, este necesară cunoașterea și anumitor particularități de soluționare a unor asemenea litigii. Astfel, examinarea corectă a acestor pretenții, legalitatea și temeinicia hotărîrii judecătorești în cadrul pricinilor respective, în ansamblu depinde în mare parte de pregătirea acestora. Or, după cum s-a mai menționat, aceste pretenții se caracterizează prin conținut specific, în funcție de obiectul probațiunii, subiecții procesuali, termenul de examinare, sarcina probațiunii, inclusiv soluțiile date de jurisprudența CEDO.

Urmează a se menționa, că toate cauzele urmează să parcurgă trei etape de apreciere: - identificarea în substanță a obiectului pretențiilor; - identificarea perioadei de referință; - aprecierea necesității și dacă e cazul a cuantumului satisfacțiilor echitabile. În conformitate cu art.4 alin. (2-3) din Legea 87 din 21 aprilie 2011 este prevăzută o procedură distinctă de administrare și cercetare a probelor, și anume: instanţa de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărîrii judecătoreşti prezintă Ministerului Justiţiei un raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil şi, după caz, dosarul sau o copie de pe dosar.

Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris şi va conţine: numele şi prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorităţii implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorităţii responsabile de executarea hotărîrii judecătoreşti; date despre acţiunile procesuale întreprinse, termenele de realizare şi motivarea acestora; date despre acţiunile procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte date relevante privind respectarea termenului rezonabil.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit reține că ambele instanțe de judecată investite cu examinarea fondului cauzei, au soluționat litigiul în lipsa unui raport privind modul de respectare a termenului rezonabil, nu a fost stabilită exact perioada de referință privind neexecutarea hotărîrii: data înaintării documentului executoriu spre executare pîna la data executării tardive a hotărîrii sau constatării unei neexecutări continue a acesteia; nu au fost stabilite datele privind acţiunile procesuale întreprinse de executorul judecătoresc, termenele de realizare şi motivarea acestora. Cu atît mai mult, actele cauzei denotă, că titlul executoriu 3c/a-156/08 din 09 iunie 2008 (f.d.69) eliberat întru executarea hotărîrii judecătorești a cărei neexecutare se pretinde a fi constatată s-a aflat și se află concomitent în procedura de executare la mai mulți executori judecătorești.

Colegiul lărgit reține, că în prezentul litigiu dedus judecății, în calitate de intervenient accesoriu a participat executorul judecătoresc Ruslan Gorobeț, care prin încheierea nr. 174-176/11 din 14 februarie 2011 a primit spre executare titlul executoriu nr. 3c/a-156/08 din 09 iunie 2008 emis de Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău, dispunînd intentarea procedurii de executare pe documentul executoriu emis (f.d.81 vol.I). La fel, la data de 26 octombrie 2012 executorul judecătoresc Ababii Liliana a emis o altă încheiere de intentare a procedurii de executare a documentului executoriu nr. 3c/a-156/08 din 09 iunie 2008 emis de Judecătoria Rîșcani mun. Chișinău (f.d.121 vol.I), iar la data de 03 aprilie 2013 executorul judecătoresc Ababii Liliana, la demersul creditorului Iftodii Silvia a emis o încheiere de restituire a documentului executoriu sus menționat (f.d.169 vol.I).

Tot odată, actele cauzei denotă că, anterior prin încheierea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 18 iunie 2012 a fost încetată procedura de executorul judecătoresc Cristina Petelcă în privința notarului public Oleg Gladîș privind neexecutarea hotărîrii judecătorești irevocabile (f.d.109 vol.I), iar prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 08 aprilie 2013 a fost respins recursul reclamantului Gladîș Oleg împotriva încheierii executorului judecătoresc Ababii Liliana nr. 028-55/12 din 26 octombrie 2012 privind intentarea procedurii de executare ca neîntemeiat (f.d.163 vol.I). Examinînd cauza în ordine de recurs, Colegiul lărgit conchide că instanţa de apel a examinat cauza, cu încălcarea procedurii de cercetare și administrare a probelor, fără a se expuse asupra tuturor circumstanțelor importante pentru soluționarea cauzei.

Această încălcare esenţială a normelor de drept procedural reprezintă un temei necondiţionat de casare a hotărârii, iar erorile admise de instanţa de apel în recurs nu sînt posibil de corectat, deoarece legea nu permite administrarea şi aprecierea de noi dovezi în ordine de recurs. În conformitate cu art. 130 alin. (4) Codul de procedură civilă, ca rezultat al aprecierii probelor, instanţa judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe şi respingerea altor probe, precum şi argumentarea preferinţei unor probe faţă de altele. În acest sens Colegiul lărgit conchide că, instanţa de judecată urmează a ţine cont de prevederile art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale.

Instanţa, va ţine cont de faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a circumstanţelor care au importanţă pentru soluţionarea justă a cauzei şi că în acest sens poate fi propus părţilor să prezinte probe suplimentare şi să dovedească faptele ce constituie obiectul probaţiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor, alin. (5) art. 118 Cod de procedură civilă. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că instanţa de apel a apreciat arbitrar probele administrate şi a emis o hotărîre cu încălcarea normelor de drept material şi procedural, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014 şi de a restitui pricina la rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Iftodi Silvia și Valeriu Burghelea. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014 adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Iftodi Silvia, Burghelea Valeriu împotriva Ministerului Finanțelor, notarul public Gladîș Oleg, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Gorobeț privind constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat, cu restituirea pricinii la rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat Iurie Bejenaru Petru Moraru Dumitru Mardari