2ra-1938/16 — constatarea dreptului încalcat la executarea in termen a hotaririi

prima instanță: I. Stepan dosarul nr. 2ra-1938/16 instanța de apel: N. Traciuc, E. Fistican, E. Clim Î N C H E I E R E 14 septembrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către reprezentantul Silviei Iftodi, avocatul Vladislav Roșca, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Silviei Iftodi și a lui Valeriu Burghelea împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și notarului public Oleg Gladîș, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Gorobeț cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016, prin care a fost respins apelul declarat de către Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani municipiul Chișinău din 21 iunie 2013, c o n s t a t ă: La data de 11 septembrie 2012, Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și notarului public Gladîș Oleg, intervenient accesoriu executorul judecătoresc Ruslan Gorobeț cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, la data de 05 august 2005 au încheiat cu Violeta Bumbu un contract de împrumut a sumei de 20 600 dolari SUA. În scopul asigurării rambursării datoriei, a fost încheiat contractul de gaj asupra apartamentului ce le aparține cu drept de proprietate comună situat în mun. Chișinău, str. Drumul Crucii, nr.100, ap.28. Menționează că, la data de 29 decembrie 2005, au restituit Violetei Bumbu suma datorată, fapt confirmat prin declarația autentificată notarial la data de 09 decembrie 2005, de către notarul public Oleg Gladîș, fiind siguri că au făcut toate formalitățile necesare pentru întoarcerea datoriei și radierea gajului. Susțin că, în iunie 2006, dorind să vîndă apartamentul, au constatat că gajul nu este radiat.

La solicitarea către notarul public Oleg Gladîș de a finaliza procedura de stingere a gajului, au primit refuz, fapt ce i-a determinat să se adreseze cu cerere de chemare în judecată. 1 Afirmă că, prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 iunie 2008, notarul public Oleg Gladîș a fost obligat să transmită organelor cadastrale declarația creditorului gajist Violeta Bumbu din 09 decembrie 2005 cu privire la stingerea datoriei luate conform contractului de împrumut cu gaj din 05 august 2005. Invocă că, timp de 4 ani hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 iunie 2008 rămîne neexecutată, deoarece notarul Oleg Gladîș refuză să execute hotărîrea judecătorească irevocabilă și executorie.

Mai invocă că, neexecutarea hotărîrii judecătorești limitează dreptul lor de a dispune liber de apartamentul gajat evaluat aproximativ la suma de 50 000 euro, sumă de care au avut nevoie pentru a-și rezolva alte probleme. Astfel, au ajuns în imposibilitatea de a restitui creditul contractat, achitînd dobînzi în sumă de 366 620 lei și suportînd cheltuieli de executare în sumă de 4630 lei. Solicită constatarea încălcării de către notarul public Oleg Gladîș a dreptului de executare în termen rezonabil a hotărîrii Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 iunie 2008, încasarea în mod solidar de la notarul Oleg Gladîș și Ministerul Finațelor al Republicii Moldova a prejudiciului material în sumă de 50 000 euro și 371150 lei și repararea prejudiciului moral în sumă de 750 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 21 iunie 2013 acțiunea a fost respinsă (f.d.266-268, vol. I). Prima instanță, la adoptarea soluției sale, a constatat că, după cum rezultă din materialele cauzei, hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 09 octombrie 2008 a fost executată integral de către notarul Oleg Gladîș, care a prezentat informația corespunzătoare în adresa OCT Chișinău, lucru ce a permis Silviei Iftodi să obțină rezultatul dorit și, anume, radierea gajului din Registrul bunurilor imobile, or, pentru a fi radiat gajul din Registrul bunurilor imobile este necesar ca persoana interesată să se adreseze la organul cadastral și să achite taxele prevăzute. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014 a fost respins apelul declarat de către Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea și menținută hotărârea primei instanțe (f. d. 22-27, vol. II).

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 septembrie 2014 a fost admis recursul declarat de către Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea, a fost casată decizia Curții de Apel Chișinău din 20 februarie 2014 cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău (f.d.62-69, vol. II). În urma rejudecării cauzei, prin decizia Curții de apel Chișinău din 04 februarie 2016 a fost respins apelul declarat de către Silvia Iftodi și Valeriu Burghelea și menținută hotărîrea primei instanțe (f.d.179-188, vol. II). La data de 25 iunie 2016, reprezentantul Silviei Iftodi, avocatul Vladislav Roșca a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a invocat că, instanța de apel nu a examinat obiectul acțiunii și a pretențiilor înaintate prin cererea de chemare în judecată din 11 septembrie 2012, or, instanța nu trebuia să constate motivele de tergiversare a 2 executării hotărîrii judecătorești vizate, dar să constate dacă a existat sau nu această tergiversare după care să stabilească motivele. Menționează că, instanța de apel, în loc să examineze admiterea încălcării termenului rezonabil de executare a hotărîrii judecătorești de către notarul public Oleg Gladîș, conform cerințelor cererii de chemare în judecată, a examinat dacă au admis sau nu încălcarea acestui drept executorii judecătorești, încălcînd astfel prevederile art.373 alin.(1) CPC.

Susține că, la adoptarea deciziei, instanța de apel nu a prezentat care este perioada cu referire la care a considerat că nu a existat o tergiversare a termenului rezonabil de executare a hotărîrii judecătorești. Afirmă că, pînă în prezent, hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 04 iunie 2008, nu este executată, iar recurenta se află în prezența unei neexecutări continue a unei hotărîri judecătorești, fapt ce agravează invaziunea notarului Oleg Gladîș în dreptul reclamanților la executarea unei hotărîri judecătorești într-un termen rezonabil, drept protejat de art.6 §1 CEDO. Consideră că, instanța de apel nu a identificat corect debitorul executării, precum nici nu a analizat calitatea acestui debitor.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din materialele cauzei rezultă că, decizia instanței de apel a fost expediată în adresa recurenței la data de 25 aprilie 2016 (f. d. 189, vol. II), iar cererea de recurs a fost depusă de către acesta la data de 25 iunie 2016 (f. d. 190, vol. II). Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; 3 d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4); Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul Silviei Iftodi, avocatul Vladislav Roșca nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că, argumentele reprezentantului recurentei se limitează la situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a cauzei.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs sunt similare argumentelor invocate atît în prima instanță, cît și în instanța de apel și sunt expuse asupra circumstanțelor de fapt și nu de drept, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform art.130 CPC. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de către reprezentantul Silviei Iftodi, avocatul Vladislav Roșca, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către reprezentantul Silviei Iftodi, avocatul Vladislav Roșca ca inadmisibil.

4 În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul reprezentantului Silviei Iftodi, avocatul Vladislav Roșca se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Mariana Pitic 5