2ra-2564/14 — Încasarea sumei

dosarul nr.2ra-2564/14 prima instanţă: C. Cașcaval instanţa de apel: A. Curdov, E. Lazareva, E. Dimina ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Petrioglu Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată declarată de SNC ”Agrometalic” împotriva lui Petrioglu Ion, cu participarea intervenientului accesoriu SRL ”STD AUTO” privind obligarea reducerii costului automobilului cu 7000 lei și încasarea costului a două baterii de acumulatoare ”Hankook” în sumă de 7000 lei, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 01 aprilie 2014, prin care hotărîrea instanței de fond a fost menținută, c o n s t a t ă: La 04 decembrie 2012 reclamantul SNC ”Agrometalic” s-a adresat în judecătoria Vulcăneşti cu acţiunea susmenţionată, în care a solicitat obligarea intimatului la reducerea costului automobilului cu suma de 7000 lei, încasarea de la intimat în beneficiul lui costul a două baterii de acumulatoare “Hankook” în sumă de 7000 lei, cheltuieli suportate în legătură cu examinarea cauzei în sumă de 1449,9 lei, precum şi cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, la finele lunii decembrie 2009 SNC ”Agrometalic” au convenit cu pîrîtul, Petrioglu Ion să procure automobilul de model ”Iveco-Stalis”. Examinînd automobilul au depistat careva defecte în bateriile de acumulator, radiator, precum și cauciucurile roților inferioare erau esențial uzate. Au convenit să schimbe acumulatorul și cauciucurile. Toate defectele au fost lichidate. În decembrie 2010 reclamantul a observat că bateriile acumulatorului nu funcționează. Avînd termen de garanțe, reclamantul s-a adresat la SRL ”STD AUTO”, solicitînd ca una dintre baterii să fie schimbată, aceasta avînd defecte în funcționare. Pe parcursul examinării cauzei, s-a constatat că Petrioglu Ion a cumpărat bateriile de acumulator de la o persoană neidentificată, astfel că garanția de valabilitate eliberată nu este valabilă.

Din aceste motive reclamantul a refuzat la revendicările sale față de SRL ”STD AUTO”. Consideră, că automobilul a fost vîndut cu defecte tehnice ascunse, care nu au fost posibil de stabilit la momentul vînzării, fiind astfel indus în eroare de către pîrît. Negocierile privind soluționarea amiabilă a pricinii nu s-au soldat cu succes fapt care a determinat să înainteze prezenta acțiune în instanța de judecată. Prin hotărârea judecătoriei Vulcănești din 16 martie 2014 acțiunea reclamantului a fost admisă parțial. S-a încasat de la pîrîtul Petrioglu Ion în beneficiul reclamantului SNC ”Agrometalic” costul a două baterii de acumulator de marca ”Hankook” în sumă de 7000 lei, cheltuieli pentru expertiza tehnică în sumă de 420 lei, taxa de stat în mărime de 270 lei, cheltuieli de transport în mărime de 249, 60 lei.

În rest, pretențiile au fost respinse ca nefondate.(f.d.68-70, 129- 131). Prin decizia Curții de Apel Comrat din 01 aprilie 2014 a fost respins apelul declarat de Petrioglu Ion și menținută hotărîrea instanței de fond (f.d.110-116, 132- 136). La 04 iunie 2014 recurentul Petrioglu Ion a declarat recurs, împotriva deciziei Curţii de Apel Comrat din 01 aprilie 2014 şi hotărârii Vulcănești din 16 martie 2014, solicitând casarea acestora, pronunțînd o hotărîre nouă prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca fiind neîntemeiată. La data de 05 iunie 2014 SRL ”STD AUTO” a depus o cerere de alăturare la cererea de recurs declarată de Petrioglu Ion, avînd aceleași cerințe. În motivarea recursului recurenții au relevat că, instanţa de apel a interpretat eronat normele de drept material, iar actul de dispoziţie este ilegal, fiind emis contrar prevederilor art. 388 alin. (1) lit. a, b, c, d) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Analizând modul în care recurentul şi-au exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurenților, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de recurentul Petrioglu Ion poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de recurentul Petrioglu Ion în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de recurentul Petrioglu Ion se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari