3ra-938/14 — Contestarea actelor administrative

prima instanţă: E. Cobzac dosarul nr. 3ra-938/14 instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru şi L. Bulgac DECIZIE 10 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Ion Corolevschi, Iurie Bejenaru, Maria Ghervas şi Sveatoslav Moldovan examinînd recursul declarat de Serviciul Vamal, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Argodisc” împotriva Serviciului Vamal, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată „Morelcom” cu privire la contestarea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014, prin care s-a admis apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Argodisc”, s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 06 decembrie 2013 şi s-a emis o nouă hotărîre de admitere parţială a acţiunii c o n s t a t ă La 27 decembrie 2010 societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a depus la Curtea de Apel Chişinău cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată „Morelcom” cu privire la contestarea actelor administrative (f. d. 3-4 vol. I). În motivarea acţiunii societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a menţionat că la 15 octombrie 2007 a încheiat cu societatea cu răspundere limitată „Morelcom” contractul de furnizare a mărfii nr. 19/10 cu scadenţa la 31 decembrie 2008, obiect al căruia îl constituia livrarea mărfurilor de către societatea cu răspundere limitată „Morelcom”.

La 22 octombrie 2010 Serviciul Vamal a efectuat un control asupra respectării reglementărilor vamale şi fiscale în privinţa tranzacţiilor externe şi provenienţa aparatelor de fotografiat de marca „Nikon” pentru perioada anilor 2007 - 2010. În urma verificării a fost întocmit actul de control nr. 0003314 din 22 octombrie 2010, în care se menţionează că potrivit informaţiei din baza de date a Serviciului Fiscal de Stat, societatea cu răspundere limitată „Morelcom” este declarată întreprindere fantomă. Urmare a acestei constatări, în temeiul art. 1273 alin. (2) lit. b), art. 12712 alin. (2) şi art. 12713 Codul Vamal, societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a fost obligată la achitarea drepturilor de import în mărime de 89 585,73 lei şi penalităţii de 41 611,41 lei, iar în total a sumei de 131 197,14 lei.

La 10 noiembrie 2010 a adresat Serviciului Vamal cerere prin care a solicitat anularea actului constatator nr. 43 din 22 octombrie 2010, menţionînd că societatea cu răspundere limitată „Morelcom” nu a fost întreprindere fantomă în perioada în care au fost parteneri contractuali, însă Serviciului Vamal a respins cererea prealabilă. La 18 noiembrie 2010 Serviciul Vamal a emis dispoziţia nr. 36 prin care i-au fost suspendate conturile. Cere societatea cu răspundere limitată „Argodisc” anularea actului de control 0003314 din 22 octombrie 2010, actului constatator nr. 43 din 22 octombrie 2010 şi dispoziţiei nr. 36 din 18 noiembrie 2010 de suspendare a conturilor bancare.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 15 martie 2012 acţiunea a fost admisă (f. d. 126-131 vol. I). S-a anulat actul de control nr. 0003314 şi actul constatator nr. 43 din 22 octombrie 2010 1 pentru încasarea drepturilor de import în mărime de 89 585,73 lei, penalităţii în sumă de 41 611,41 lei, iar în total a sumei de 131 197,14 lei şi dispoziţia nr. 36 de suspendare a conturilor societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” emise de Serviciul Vamal. La 22 martie 2012 şi 25 mai 2012 Serviciul Vamal a depus recurs împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 05 martie 2012 (f. d. 132; 139-140 vol. I). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012 recursul declarat de Serviciul Vamal a fost admis (f. d. 158-164 vol. I). S-a casat hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 15 martie 2012 cu restituirea pricinii la rejudecare în Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecători.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 01 martie 2013 pricina civilă a fost transmisă spre examinare conform competenţei la Judecătoria Centru mun. Chişinău (f.d. 223 vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 04 iunie 2013 pricina civilă a fost strămutată spre examinare conform competenţei la judecătoria Rîşcani mun. Chişinău (f. d. 249-250 vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 decembrie 2013 acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată (f. d. 23; 27-32 vil. II). Prima instanţă a motivat hotărîrea că societatea cu răspundere limitată „Morelcom” a introdus ilegal în ţară în perioada anilor 2007-2008 mărfuri, inclusiv 85 unităţi de aparate fotografice „Nikon” în valoare totală de 186 655,15 lei, iar societatea cu răspundere limitată „Argodisc” le-a procurat, fapt confirmat prin facturi fiscale.

Societatea cu răspundere limitată „Argodisc” procurînd marfa trebuia să verifice legalitatea introducerii acesteia în ţară şi să cunoască despre faptul că a fost introdusă ilegal pe teritoriul Republicii Moldova. Deoarece a procurat cu bună ştiinţă marfă introdusă în ţară cu încălcarea regulilor de import de către societatea cu răspundere limitată „Morelcom”, iar ultima la moment nu mai activează, societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” îi revine obligaţia solidară de reparare a prejudiciului cauzat bugetului de stat prin procurarea cu bună ştiinţă a mărfurilor introduse ilegal în ţară în temeiul art. 1273 Codul vamal.

Prin mandatul din 08 februarie 2012 avocatul Josan Vasile a fost împuternicit de societatea cu răspundere limitată „Argodisc” să-i reprezinte interesele în instanţele de judecată, cu dreptul de a ataca hotărîrea judecătorească, etc. (f. d. 116 vol. I). La 23 decembrie 2013 şi 24 martie 2014 avocatul Josan Vasile a declarat apel în interesele societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” împotriva hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 decembrie 2013 (f. d. 34; 39-41 vol. II). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 apelul declarat de societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a fost admis (f. d. 49-54 vol. II). S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 decembrie 2013 şi s-a emis o hotărîre nouă de admitere parţială a acţiunii.

S-a anulat actul constatator nr. 43 din 22 octombrie 2010 privind încasarea drepturilor de import de la de societatea cu răspundere limitată „Argodisc” şi dispoziţia nr. 36 din 18 noiembrie 2010 privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale plătitorului emise de autoritatea centrală a Serviciului Vamal. În rest acţiunea privind anularea actului de control nr. 0003314 din 22 octombrie 2010 a fost respinsă. Instanţa de apel a motivat decizia că Serviciul Vamal nu a ţinut cont de sarcina probaţiunii ce-i revine la examinarea litigiului în contencios administrativ de a prezenta probe care ar confirma că societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a participat sau a cunoscut despre introducerea ilegală a mărfurilor în ţară de către societatea cu răspundere limitată „Morelcom”.

Tranzacţiile de vînzare-cumpărare încheiate între societatea cu răspundere limitată „Argodisc” şi societatea cu răspundere limitată „Morelcom” Serviciul Vamal nu le-a contestat, acestea fiind valabile. La 10 iunie 2014 Serviciul Vamal a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel 2 Chişinău din 09 aprilie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 decembrie 2013. În motivarea cererii de recurs Serviciul Vamal a relevat că instanţa de apel a încălcat şi aplicat eronat normele de drept material, neţinînd cont de faptul că mărfurile introduse ilegal în ţară de către societatea cu răspundere limitată „Morelcom” au fost vîndute de către societatea cu răspundere limitată „Argodisc” în perioada anilor 2007-2008.

Pentru aceste motive şi în temeiul art. 1273 alin. (2) şi art. 129 alin. (7) Codul vamal societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a fost trasă la răspundere solidară cu societatea cu răspundere limitată „Morelcom”, fiind obligată la plata prejudiciilor aduse statului. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinţei în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Prin încheierea Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 03 septembrie 2014 recursul declarat de Serviciul Vamal a fost considerat admisibil fără a fi prejudiciat fondul pricinii. În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi probe. În conformitate cu art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Verificînd argumentele invocate de Serviciul Vamal în cererea de recurs pe baza materialelor din dosar, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul este depus în termen, întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 şi menţinerea hotărîrii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 decembrie 2013 din următoarele motive. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa părţilor copia deciziei motivate la 17 aprilie 2014 (f. d. 55 vol. II).

Prin urmare, recursul declarat de Serviciul Vamal la 10 iunie 2014 este depus în termen. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărîrea primei instanţe.

Din actele pricinii rezultă că la 15 octombrie 2007 societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a încheiat cu societatea cu răspundere limitată „Morelcom” contractul de furnizare a mărfii nr. 19/10 cu scadenţa la 31 decembrie 2008, avînd ca obiect livrarea de către societatea cu răspundere limitată „Morelcom” a mărfurilor electronice (f. d. 5-8 vol. I). Potrivit facturilor fiscale nr. XX 452848 din 01 noiembrie 2007, nr. XX 4528046 din 01 decembrie 2007, nr. SX 1408146 din 10 ianuarie 2008, nr. SX 1408121 din 15 noiembrie 2007, nr. XX 4528048 din 01 februarie 2008 şi nr. SX 1408179 din 05 martie 2008, societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a procurat mărfuri de la societatea cu răspundere limitată „Morelcom”, inclusiv 85 unităţi de aparate fotografice numerice de marca „Nikon” în valoare totală de 186 655,15 lei (f. d. 197-202 vol. I). Din ordinele de plată anexate la actele pricinii rezultă că societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a transferat pe contul societăţii cu răspundere limitată „Morelcom” sume de bani pentru marfa livrată (f. d. 189-196).

La 22 octombrie 2010 inspectorul principal din cadrul secţiei audit post-vămuire al Serviciului Vamal a efectuat controlul respectării reglementărilor vamale şi fiscale în privinţa tranzacţiilor externe şi provenienţa aparatelor de fotografiat de marca „Nikon” pentru perioada 3 anilor 2007-2010 la societatea cu răspundere limitată „Argodisc”. În urma controlului a fost întocmit actul nr. 0003314 din 22 octombrie 2010, prin care s-a constatat încălcarea legislaţiei vamale de către societatea cu răspundere limitată „Argodisc”, deoarece conform bazei de date a Serviciului Fiscal de Stat, societatea cu răspundere limitată „Morelcom” este declarată ca întreprindere fantomă. La fel s-a stabilit că ultima nu a importat cantitatea de aparate de fotografiat care au fost vîndute societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” şi tranzacţiile conform facturilor fiscale deţinute de către aceasta sunt fictive.

Prin urmare, Serviciului Vamal în temeiul art. 1273 alin. (2) lit. b), art. 12712 alin. (2) şi art. 12713 Codul vamal a încasat de la societatea cu răspundere limitată „Argodisc” drepturile de import în mărime de 89 585,73 lei şi penalitatea în mărime de 41 611,41 lei, iar în total suma de 131 197,14 lei (f. d. 19-20 vol. I). Prin actul constatator nr. 43 din 22 octombrie 2010 societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a fost obligată la achitarea sumei de 131 197,14 lei (f. d. 21 vol. I). La 10 noiembrie 2010 societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a adresat Serviciului Vamal cerere solicitînd anularea actului constatator nr. 43 din 22 octombrie 2010, în legătură cu faptul că în perioada în care au deţinut relaţii contractuale, societatea cu răspundere limitată „Morelcom” nu a fost întreprindere fantomă (f. d. 26 vol. I). Prin răspunsul din 10 decembrie 2010 Serviciului Vamal a respins cererea prealabilă a societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” (f. d. 27-28 vol. I). La 18 noiembrie 2010 Serviciul Vamal a emis dispoziţia nr. 36 prin care a suspendat conturile societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” (f. d. 24-25 vol. I). La 27 decembrie 2010 societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a depus prezenta cerere de chemare în judecată (f. d. 3-4 vol. I). Judecătoria Rîşcani mun.

Chişinău prin hotărîrea din 06 decembrie 2013 a respins ca neîntemeiată acţiunea societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” (f. d. 23; 27-32 vil. II). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 s-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 decembrie 2013 şi s-a emis o hotărîre nouă de admitere parţială a acţiunii (f. d. 49-54 vol. II). S-a anulat actul constatator nr. 43 din 22 octombrie 2010 privind încasarea drepturilor de import de la de societatea cu răspundere limitată „Argodisc” şi dispoziţia nr. 36 din 18 noiembrie 2010 privind suspendarea operaţiunilor la conturile bancare ale plătitorului emise de autoritatea centrală a Serviciului Vamal. În rest acţiunea privind anularea actului de control nr. 0003314 din 22 octombrie 2010 a fost respinsă.

Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie a constatat că decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 urmează a fi casată pe motiv că este adoptată cu interpretarea şi aplicarea eronată a normelor de drept material, iar hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 decembrie 2013 necesită a fi menţinută din următoarele motive. Conform art. 1273 Codul vamal în redacţia Legii nr. 11-XV din 17 februarie 2005, în vigoare la data emiterii actelor administrative ale Serviciului Vamal contestate în prezenta pricină civilă, la introducerea ilegală de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova, obligaţia vamală apare la data cînd mărfurile sînt introduse.

Plătitor vamal este persoana care introduce mărfuri ilegal. Răspund solidar cu plătitorul: a) persoanele care au participat la introducerea ilegală a mărfurilor şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie că introducerea acestora este ilegală; b)persoanele care au dobîndit ori au deţinut mărfurile în cauză şi care ştiau sau ar fi trebuit să ştie, la data achiziţionării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost introduse ilegal. Prin introducere ilegală de mărfuri, în sensul prezentului articol, se înţelege situaţia cînd mărfurile pasibile de drepturi de import nu au fost supuse total sau parţial procedurilor de vămuire. Din actele pricinii rezultă că societatea cu răspundere limitată „Argodisc” a fost trasă la 4 răspundere solidară cu societatea cu răspundere limitată „Morelcom” în temeiul art.127 3 alin. (2) lit. b) Codul vamal, pentru dobândirea şi deţinerea aparatelor fotografice de marca „Nikon”, introduse ilegal în Republica Moldova.

Prima instanţă corect a stabilit cu referire la art. 127 3 Codul vamal în redacţia Legii nr. 11-XV din 17 februarie 2005 că actele contestate ale Serviciului Vamal corespundeau legislaţiei în vigoare la data emiterii şi temeiuri de a le anula lipsesc. Corect a stabilit prima instanţă că societatea cu răspundere limitată „Argodisc” trebuia să cunoască cum şi în baza căror acte marfa pe care o procură a fost introdusă în ţară, să studieze iniţial actele de provenienţă a acesteia şi ulterior să o procure. Deoarece această procedură nu a fost respectată de către societatea cu răspundere limitată „Argodisc”, iar la momentul efectuării verificării de către Serviciul Vamal societatea cu răspundere limitată „Morelcom”, care a importat marfa şi a realizat-o cu încălcarea legislaţiei vamale nu mai activa, plata obligaţiilor vamale corect a fost pusă în sarcina societăţii cu răspundere limitată „Argodisc”.

Conform art.12712 Codul vamal, obligaţia vamală apare la locul unde s-au produs faptele care au generat-o. În cazul în care nu se poate determina acest loc, se consideră că obligaţia vamală a apărut acolo unde organul vamal constată că mărfurile sînt în situaţia de a o genera. Corect a stabilit prima instanţă că tranzacţiile dintre societatea cu răspundere limitată „Morelcom” şi societatea cu răspundere limitată „Argodisc” sunt fictive, iar drept consecinţă nu au fost achitate drepturile de import în mărime de 89 585,73 lei.

Or, extrasul din baza de date a Serviciului Vamal denotă că în perioada anilor 2007-2010 au fost importate în Republica Moldova doar 2 unităţi de aparate fotografice marca „Nikon” de către societatea pe acţiuni „Orange Moldova”, fapt ce confirmă că restul aparatelor fotografice „Nikon” vândute de societatea cu răspundere limitată „Morelcom” au fost introduse ilegal în Republica Moldova şi fără achitarea drepturilor de import aferente (f. d. 96). Temeiul răspunderii solidare a societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” de rînd cu societatea cu răspundere limitată „Morelcom” rezidă şi din Fişa persoanei juridice a societăţii cu răspundere limitată „Morelcom”, din care rezultă că aceasta a fost înregistrată la 18 decembrie 2006, iar la 28 septembrie 2009 a fost începută procedura de lichidare.

Genurile de activitate ale societăţii cu răspundere limitată „Morelcom” erau comerţul cu ridicata al materialelor lemnoase, materialelor de construcţie şi echipamentului sanitar, comerţul cu amănuntul al articolelor de fierărie, vopselelor şi sticlei. Aceste circumstanţe cu certitudine confirmă că societatea cu răspundere limitată „Morelcom” nu avea dreptul de a comercializa tehnică electronică, în speţă aparate de fotografiat (f. d. 155). Din fişa societăţii cu răspundere limitată „Morelcom” rezultă că aceasta la 11 decembrie 2008 a fost înregistrată ca firmă fantomă la Serviciul Fiscal (f. d. 15 vol. II). Argumentele menţionate combat alegaţiile societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” că în perioada colaborării cu societatea cu răspundere limitată „Morelcom”, ultima nu era firmă fantomă.

Mai mult ca atît, societatea cu răspundere limitată „Argodisc” era obligată să cunoască provenienţa mărfurilor procurate, să se intereseze cum au fost introduse în ţară, că provenienţa acestora nu se confirma prin acte pertinente ce ar demonstra legalitatea introducerii mărfii pe teritoriul Republicii Moldova. Argumentele instanţei de apel că Serviciul Vamal nu a respectat sarcina probaţiunii de a demonstra în calitate de pîrît în procedura contenciosului administrativ ilegalitatea acţiunilor societăţii cu răspundere limitată „Argodisc” nu pot fi reţinute. Or, conform art. 24 alin. (3) Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului.

Din norma de drept citată rezultă că obiectul controlului judecătoresc în contencios administrativ este controlul legalităţii actului administrativ, procedurii de adoptare a acestuia, 5 etc., şi nicidecum circumstanţele de fapt constatate în actul administrativ. În aceeaşi ordine de idei, art. 26 Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 expres prevede că actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii, este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei sau este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Instanţa de contencios administrativ nu este competentă să se pronunţe asupra oportunităţii actului administrativ şi a operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia.

Prin urmare, Serviciul Vamal este obligat să demonstreze legalitatea adoptării actelor administrative contestate, şi nicidecum legalitatea activităţii contribuabililor în relaţiile comerciale constatate în actul respectiv. În afară de aceasta, instanţa de apel nu a motivat soluţia prin prisma art. 1273 Codul vamal în redacţia Legii nr. 324 din 23 decembrie 2013, care potrivit art. 6 Codul civil şi art. 46 alin. (1) Legea nr. 780-XV din 27 ianuarie 2001 privind actele legislative nu are putere retroactivă.

Astfel, deoarece prima instanţă întemeiat a stabilit că Serviciul Vamal just a tras la răspundere solidară societatea cu răspundere limitată „Argodisc” nu pe motiv că la data contractării mărfurilor societatea cu răspundere limitată „Morelcom” era declarată întreprindere fantomă, ci din cauza că aceasta nu mai activează în prezent şi încasarea obligaţiei vamale este imposibilă de la plătitorul vamal principal, că instanţa de apel a interpretat şi aplicat eronat normele de drept material, că cererea de chemare în judecată este neîntemeiată şi corect a fost respinsă de prima instanţă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul Serviciului Vamal, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014 şi de a menţine hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun.

Chişinău din 06 decembrie 2013. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Serviciul Vamal al Republicii Moldova. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 aprilie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de societatea cu răspundere limitată „Argodisc” împotriva Serviciului Vamal, intervenient accesoriu societatea cu răspundere limitată „Morelcom” cu privire la contestarea actelor administrative, şi se menţine hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 06 decembrie 2013 în aceeaşi pricină civilă.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, Judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Ion Corolevschi Iurie Bejenaru Maria Ghervas Sveatoslav Moldovan 6