2ra-2481/14 — Recunoașterea dreptului de proprietate

dosarul nr. 2ra-2481/14 prima instanţă: I. Moldovan instanţa de apel: A. Parpalac, S. Vrabii și S. Leu ÎNCHEIERE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Sveatoslav Moldovan şi Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de Platon Valentin în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Platon Valentin către Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi și Primăria satului Mereni raionul Anenii Noi cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil prin uzucapiune imobiliară și obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi de a înregistra dreptul de proprietate a bunului imobil și cererea Primăriei satului Mereni raionul Anenii Noi către Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi și Platon Valentin privind declararea bunului imobil fără stăpîn și recunoașterea dreptului de proprietate municipală asupra bunului imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 06 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Platon Valentin cu menținerea hotărîrii Judecătoriei Anenii Noi din 06 decembrie 2013, c o n s t a t ă: La 17 aprilie 2012 Platon Valentin a depus cerere de chemare în judecată către Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil și obligarea înregistrării dreptului de proprietate.

În motivarea acţiunii s-a indicat că în anul 1985 colhozul “Pravda” din satul Mereni a alocat un teren cu suprafața de 0,058 ha pe care era ridicat un depozit pentru crearea unui centru de hipism a școlii sportive a comitetului sindical și comitetului sportiv Anenii Noi. Susține reclamantul că în anul 1990 colhozul “Pravda” a vîndut întreprinderii “Speranța” depozitul respectiv la prețul de 28 728 ruble. Afirmă Platon Valentin că în anul 1993 a procurat și terenul aferent depozitului sus-indicat. Indică Platon Valentin că, deși inițial conform măsurărilor cadastrale și a planului lotului procurat, depozitul se afla pe terenul respectiv, ulterior la efectuarea înregistrărilor masive a terenurilor și construcțiilor, această construcție nu a fost introdusă în planul cadastral, iar terenul aferent procurat de către reclamant cu nr. cadastral 1034301185 a fost înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi pe numele altei persoane.

Menționează reclamantul că la 01 noiembrie 2011 a depus cerere la Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi pentru inventarierea tehnică a bunului imobil și 1 conferirea unu nou număr cadastral acestui bun. La 15 decembrie 2011 a fost întocmit dosarul tehnic al bunului imobil cu nr. cadastral 1034301185 și s-a stabilit că depozitul respectiv este amplasat în afara hotarelor terenului reclamantului. Consideră Platon Valentin, că deține dreptul de proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral 1034301185, fapt confirmat prin decizia consiliului local Mereni din 11 decembrie 2009, prin care i s-a permis reclamantului schimbarea destinației bunului dat, prin cartea tehnică a construcției din 2002, precum și prin procesul-verbal de recepție finală.

Invocă Platon Valentin că, pînă în prezent, dreptul de proprietate asupra imobilului sus-indicat nu a fost înregistrat pe numele său la Organul Cadastral Teritorial Anenii Noi. Solicită reclamantul Platon Valentin recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil număr cadastral 10343010180 situat în satul Mereni, str. Independenței și obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi filiala Întreprinderii de Stat “Cadastru” să înregistreze dreptul de proprietate al reclamantului asupra bunului respectiv.

În ședința de judecată din 20 iulie 2012 Platon Valentin a depus în formă scrisă cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a introdus în calitate de copîrît pe Primăria satului Mereni, solicitînd astfel recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu numărul cadastral 10343010180/01 și respectiv numărul 10343010180/02 situat în satul Mereni, str. Independenței dobîndit prin uzucapiune imobiliară și obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi de a înregistra dreptul de proprietate al reclamantului asupra imobilului respectiv în registrul bunurilor imobile (f.d. 26-27, 52). La 25 mai 2012 Primăria Anenii Noi a depus cerere privind recunoașterea în calitate de intervenient principal formulînd pretenţii proprii cu privire la obiectul litigiului (f.d.

21-22). Prin încheierea Judecătoriei Anenii Noi din 18 iunie 2012 Primăria Mereni a fost admisă în calitate de intervenient principal în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Platon Valentin împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra bunului imobil dobîndit prin uzucapiune imobiliară (f.d. 25). La 30 iulie 2012 Primarul satului Anenii Noi a depus în interesele Primăriei Mereni raionul Anenii Noi cerere extindere a pretenţiilor la cererea de admitere în calitate de intervenient principal, solicitînd respingerea acţiunii, declararea fără stăpîn a bunului imobil, construcţia amplasată pe terenul cu nr. Cadastral 10343010180 şi recunoaşterea dreptului de proprietate minicipală a Primăriei satului Mereni raionul Anenii Noi asupra bunului imobil, construcţia amplasată pe terenul cu nr. Cadastral 10343010180 (f.d.

67). Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 03 august 2012, s-a recunoscut dreptul de proprietate a lui Platon Valentin asupra bunului imobil cu nr. cadastral 10343010180/01, 10343010180/02 situat în satul Mereni raionul Anenii Noi dobîndit prin uzucapiune imobiliară (f.d. 75, 76-78). S-a obligat Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi să înregistreze după Platon Valentin dreptul de proprietate asupra bunului imobil construcţie cu nr. cadastral 10343010180/01, 10343010180/02 situat în satul Mereni raionul Anenii Noi. S-a respins ca neîntemeiată acţiunea Primăriei Mereni raionul Anenii Noi 2 privind declararea bunului fără stăpîn şi recunoaşterea dreptului de proprietate municipală asupra bunului imobil construcţie cu nr. cadastral 10343010180/01, 10343010180/02 situat în satul Mereni raionul Anenii Noi.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 29 ianuarie 2013 apelul declarat de Primăria Mereni raionul Anenii Noi a fost admis (f.d. 107, 108-111). S-a casat hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 03 august 2012 cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă în alt complet de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 06 decembrie 2013 cererea de chemare în judecată a lui Platon Valentin către Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi şi Primăria Mereni raionul Anenii Noi cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate dobîndit prin uzucapiune imobiliară, precum și acțiunea Primăriei Mereni raionul Anenii Noi împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi şi Platon Valentin cu privire la declararea bunului mobil fără stăpîn şi recunoaşterea dreptului de proprietate municipală, s-au respins ca neîntemeiate (f.d.

142, 146-149). Prin decizia Curţii de Apel Bender din 06 mai 2014 s-a respins apelul declarat de către Platon Valentin în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Platon Valentin către Oficiul Cadastral Teritorial Anenii Noi şi Primăria Mereni raionul Anenii Noi cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate prin uzucapiunea imobiliară şi acţiunea Primăriei Mereni raionul Anenii Noi împotriva Oficiului Cadastral Teritorial Anenii Noi, Filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru” şi Platon Valentin cu privire la declararea bunului mobil fără stăpîn şi recunoaşterea dreptului de proprietate minicipală, cu menţinerea hotărîrii Judecătoriei Anenii Noi din 06 decembrie 2013 (f.d.

186, 187-189). La 18 iunie 2014 Platon Valentin a depus recurs împotriva hotărîrii Judecătoeiei Anenii Noi din 06 decembrie 2013 şi a deciziei Curţii de Apel Bender din 06 mai 2014, solicitând admiterea recursului, casarea hotărîrilor instanţelor inferioare şi emiterea unei noi hotărîri prin care acţiunea sa să fie admisă integral. În motivarea recursului a indicat că, instanţele de judecată la adoptarea hotărârilor contestate au încălcat normele de drept material, nu au constatat şi elucidat circumstanţele care au importanţă pentru examinarea justă a pricinii. Potrivit art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Astfel recursul decarat la 18 iunie 2014 este depus în termen.

Verificând legalitatea hotărârilor contestate, în limitele invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Platon Valentin, urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art.439 alin.(2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 03 iulie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei.

Pînă la data examinării pricinii în ordine de recurs, intimatul nu a prezentat referinţă, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art.439 alin.(3) codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). 3 Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu prevederile art. 432alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionareagreşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şilibertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Platon Valentin în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nici o referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţeipronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebaitşialţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Totodată instanţa de recurs reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atât în practică, cîtşi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, 2001-XII). Astfel, din considerentele menţionateşi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sânt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a 4 considera recursul declarat de către Platon Valentin, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Platon Valentin se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Sveatoslav Moldovan Maria Ghervas 5