2r-677/14 — Constatarea nulităţii contractelor de asigurare

prima instanţă: S. Garştea-Bria dosarul nr. 2r-677/14 instanţa de apel: N. Vascan, E. Clim, Iu. Cotruţă DECIZIE 10 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Mihail Mitrofan, Alexandr Ţeli şi Natalia Ţeli reprezentaţi de către avocatul Ivan Pavalache, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko împotriva lui Ruslan Doboş şi Companiei internaţionale de asigurări „Asito” societate pe acţiuni cu privire la constatarea nulităţii contractelor de asigurare cu pensie suplimentară, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2014, prin care a fost respinsă cererea de revizuire depusă de către Mihail Mitrofan, Alexandru Ţeli şi Natalia Ţeli ca fiind inadmisibilă, c o n s t a t ă: La 30 august 2013, Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Ruslan Doboş şi CIA „Asito” SA cu privire la constatarea nulităţii contractelor de asigurare cu pensie suplimentară.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că în urma investigaţiilor efectuate, au descoperit că în anul 1991, CIA „Asito” SA a elaborat un produs nou numit „asigurare de pensie suplimentară”, produsul fiind lansat pe piaţa asigurărilor în anul 1994. Condiţiile de asigurare de pensie suplimentară au fost adoptate prin hotărârea Consiliului de administraţie al societăţii nr. 63 din 22 noiembrie 1993. Menţionează că beneficiarii produsului (persoanele asigurate), în schimbul unei prime de asigurare neînsemnate în valoare minimă de 30 lei, la atingerea vîrstei stipulate în contract, obţineau dreptul la pensia suplimentară lunară în suma egală sau chiar mai mare decît valoarea primei de asigurare unice achitate.

Susţin că în prezent, CIA „Asito” SA este obligată să achite beneficiarilor de asigurare doar pe parcursul unui an pensia, care de 10-15 ori depăşeşte mărimea primei de asigurare achitate şi care urmează a fi achitată pe viaţă. Invocă că contractele au fost încheiate în perioada anilor 1994-2005. Pînă în prezent, CIA „Asito” SA a achitat beneficiarilor asigurării de pensie suplimentară suma de 86697559 lei. La moment, în vigoare sunt 8085 de contracte, iar compania efectuează achitarea pensiei suplimentare pe 2411 de contracte, rezerva totală pe aceste contracte fiind de 11468000 lei. 2 Mai invocă că în afară de cele 2411 de contracte ajunse la scadenţă, CIA „Asito” SA în viitorul apropiat va începe achitarea pensiilor suplimentare pe alte 5674 de contracte, prestaţia imposibil de îndeplinit.

Menţionează că chiar la momentul încheierii contractelor de pensie suplimentară, CIA „Asito” SA era în imposibilitate de a-şi executa obligaţiile contractuale, adică să efectueze contraprestaţia, care de 15-20 de ori depăşeşte mărimea primelor de asigurare acumulate, ce este imposibil în condiţiile economiei de piaţă. La elaborarea produsului nu s-au pus la bază careva calcule reale, care ar permite onorarea ulterioară de către asigurator a obligaţiilor sale în faţa asiguraţilor. Consideră că contractele de asigurare cu pensie suplimentară, încheiate de către CIA „Asito” SA contravin normelor imperative ale legislaţiei şi conform art. 220 din Codul civil, sunt lovite de nulitate absolută. Susţin că toate aceste acte juridice au fost încheiate fără intenţia de a produce efecte juridice.

Afirmă că primele pentru acest produs au fost calculate în aşa fel ca toate contractele încheiate să nu producă efecte juridice. Or, contractele de asigurare cu pensie suplimentară au fost simulate, părţile dându-şi seama că o asemenea convenţie este sortită imposibilităţii de executare. Invocă că la încheierea unor asemenea contracte, din start a lipsit elementul definitoriu al actului juridic – intenţia de a da naştere drepturilor şi obligaţiilor civile. Acest fapt se dovedeşte prin refuzul pârâtului de a achita asiguraţilor, conform contractelor menţionate, suma de asigurare negociată începând cu anul 2000. Consideră că actele juridice menţionate cad sub incidenţa art. 221 alin. (1) din Codul civil.

De asemenea, consideră că contractele respective au fost încheiate fără cauză, prestaţia pe aceste contracte fiind imposibilă, iar conform art. 207 din Codul civil, actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect. Mai invocă că pentru a fi valabilă cauza actului juridic civil trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să existe, să fie reală, să fie licită şi morală. Prin urmare, solicită constatarea nulităţii contractele de asigurare cu pensie suplimentară încheiate între CIA „Asito” SA şi asiguraţi în perioada anilor 1994-2005 în baza condiţiilor de asigurare de pensie suplimentară adoptate prin hotărârea Consiliului de administraţie al CIA „Asito”SA nr. 63 din 22 noiembrie 1993 şi încasarea de la pârâţi a cheltuielilor de judecată.

Concomitent, au mai solicitat asigurarea acţiunii prin suspendarea efectuării tuturor achitărilor conform contractelor de asigurare cu pensie suplimentară pînă la examinarea cauzei în fond. Prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 30 august 2013 a fost admisă cererea lui Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko privind asigurarea acţiunii şi a fost suspendată efectuarea tuturor achitărilor conform contractelor de asigurare cu pensie suplimentară încheiate în perioada anilor 1994-2005 pînă la examinarea pricinii în fond.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 au fost respinse recursurile declarate de către Chiforiuc Pavel, Cernaliova Tatiana, Chiforiuc Nina, Cernaliov Valentin, Chiforiuc Piotr, Chiforiuc Valeriu, Moscovciuc Vasile, Corovai 3 Nicolae, Barbacaru Mihail, Barbacaru Lidia, Gavrişco Nina, Ciumac Valentina, Bahcivanji Silvia, Bahcivanji Mihail, Vladova Alla, Vladov Anatolii, Vrabie Gheorghe, Cernobeliscaia Dorrit, Cernobelischii Alexandr, Leahomski Victor, Pleşca Ion, Rotarciuc Elena, Andronic Larisa, Suşcenco Lidia, Macovei Anna, Russu Tamara, Russu Andrei, Ţimbalistaia Maria, Titova Zoia, Tricolici Zinaida, Jiricov Vasili, Gheraşcenco Galina, Moscva-Miniuc Antonina, Cicala Mihail, Melnic Iacov, Melnic Steliana, Melnic Jana, Tuboleţ Svetlana, Tuboleţ Liudmila, Chibeţ Evghenia, Smirnova Tatiana, Smirnova Elena, Smirnova Zinaida, Nicipurenco Veaceslav, Medinschi Grigori, Calaşnicova Maria, Valuţcaia Svetlana, Stehina Anna, Medinschi Ludmila, Jesanu Agafia, Ipatii Vasilii, Scutelnic Maria, Ţurcan Filip, Ţurcan Valentina, Abacumov Taras, Colciac Galina, Caunova Elena, Caunov Anatoli, Verlan Larisa, Leşcev Arcadi, Rusilo Lidia, Strechi Nicolae, Bulgac Constantin, Chişnicean Vasile, Boico Leonid, Boico Galina, Burmistr Mihail, Sacarean Nicolae, Vitan Anatolie, Vitan Eugenia, Chisteriova Maria, Şapalov Victor, Voita Evghenia, Buraciov Trifan, Boico Elena,

Boico Alexandru, Pistol Gheorghe, Pistol Elena, Buducina Claudia, Bodila Vera, Marandici Ion, Şcvarco Maria, Ciobanu Valentina, Proţiuc Maria, Doga Vasilii, Melnic Raisa, Galeţcaia Axenia, Ţugui Anisia, Puiu Gheorghe, Puiu Maria, Roşea Vasile, Pisarenco Iulia, Kianţev Victor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Gheorghiev Nicolai, Gheorghieva Valentina, Sandruhin Valerian, Butescu Zoia, Hariton Boris, Luca Virjil, Lupaşcu Ion, Sluhinscaia Maisa, Mîrza Vitalii, Curocichina Evghenia, Arseni Elena, Tartan Leonid, Bezzub Efimia, Ţurcan Parascovia, Temeliescu Alexei, Luşciac Raisa, Bordeian Leonora, Barsov Mihail, Deienco Vladimir, Deienco Sofia, Andreev Valerii, Bondari Pantelimon, Utium Constantin, Şmihalski Piotr, Şmigalski Iraida, Şmigalski Veaceslav, Eremeev Alexandru, Ţeli Alexandr, Josan Rozalia, Kaplinskaia Liudmila, Savcenco Mihail, Rudoi Victor, Ivasenco Vlad, Căpăţînă Lidia, Brebu Elizaveta, Ţeli Natalia, Scurtul Vasile, Nichitenco Roza, Suhanov Roman, Suhanov Galina, Gherasco Galina, Cuciuc Simion, Balan Elena, Munteanu Angela, Cerpita Efrosinia, Şaripov Dmitrie, Bolan Valeri, Anton Ludmila, Mişcenco Nelli, Colac Paulina, Nesterova Varvara, Zaporojeţ Valentina, Leviţchii Arcadii, Moiseenco Fedora, Leviţcaia Nadejda, Crupenina Valentina, Crupenin Vasilii, Druşca Piotr, Vrabie Gheorghe, Medinschi Ludmila, Snejina Anna, Voluţcaia Svetlana, Gridina Liudmila,

Coronciuc Maria, Coronciuc Iacob, Cuptor Ion, Miron Eduard, Miron Elena, Magari Teodor, Boguslavschi Galina, Melnic Nicolae, Popescu Nina, Lazareva Nina, Evseev Victor, Steclear Petru, Magari Maria, Josu Vasile, Luţuc Valentina, Bulgac Maria, Josu Vasile, Canţîr Ana, Golubeva Maria, Svetlicenco Iurii, Cravciuc Adela, Şimanskii Victor, Gurduza Livia, Gaber Zoia, Ursu Gheorghe, Gaber Valentin, Darii Ana, Lozovanu Gheorghe, Mîţa Larisa şi Chiriliuc Valentina şi a fost menţinută încheierea primei instanţe.

La 15 ianuarie 2014, Mihail Mitrofan, Alexandr Ţeli şi Natalia Ţeli au depus o cerere de revizuire împotriva deciziei menţionate, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei contestate şi încheierii primei instanţe şi emiterea unei noi încheieri cu privire la respingerea demersului cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii prin suspendarea executării contractelor de asigurare cu pensie suplimentară în privinţa lor, cu încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică. 4 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2014 a fost respinsă cererea de revizuire depusă de către Mihail Mitrofan, Alexandr Ţeli şi Natalia Ţeli ca fiind inadmisibilă.

La 27 mai 2014 şi ulterior la 22 august 2014, în termenul prevăzut de lege, Mihail Mitrofan, Alexandr Ţeli şi Natalia Ţeli reprezentaţi de către avocatul Ivan Pavalachi au declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2014, cerând admiterea acestuia, casarea încheierii contestate şi încheierii primei instanţe din 30 august 2013 şi emiterea unei noi încheieri cu privire la respingerea demersului cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii prin suspendarea executării contractelor de asigurare cu pensie suplimentară în privinţa lor, cu încasarea cheltuielilor de asistenţă juridică. Recurenţii Mihail Mitrofan, Alexandr Ţeli şi Natalia Ţeli reprezentaţi de către avocatul Ivan Pavalachi, în motivarea recursului, au indicat că nu sunt de acord cu încheierea contestată.

Menţionează că prin încheierea primei instanţe din 30 august 2013 au fost lezate drepturile asiguraţilor cu pensii suplimentare achitate de CIA „Asito” SA, nefiind atraşi în proces şi din aceste motive, a fost depusă cererea de revizuire. Susţin că Curtea de Apel Chişinău dispunea de informaţia că persoanele care au depus cererea revizuire nu au fost implicate în proces, nu au fost atraşi în calitate de parte în proces, însă, anume, din aceste motive a fost respins recursul a unui şir de asiguraţi cu pensii suplimentare în număr de 198 persoane prin decizia din 18 decembrie 2013. Afirmă că la examinarea cauzei, atît prima instanţă, cît şi instanţa de recurs au comis un şir de încălcări a Codului de procedură civilă, dând dovadă de lipsă de competenţă.

Invocă că au fost încălcate drepturile asiguraţilor, nefiind atraşi în proces, aşa cum prevede art. art. 55-62 CPC. Mai invocă că acţiunea civilă a fost intentată de 2 acţionari ai CIA „Asito” SA întru apărarea intereselor societăţii din care ei fac parte, însă fără ca societatea să le delege dreptul de a se adresare în judecată în acest scop. Conform art. 65 al Legii privind societăţile pe acţiuni nr. 1134 din 02 aprilie 1997, aceste atribuţii îi revin Consiliului societăţii, iar conform art. 26 lit. c) al acestei Legi, acţionarii, care deţin cel puţin 10% din acţiuni cu dreptul de vot ale societăţii, pot adresa instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către aceştia a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative.

Menţionează că în cazul dat, aceste circumstanţe lipsesc, iar acţiunea dată a fost intentată în favoarea societăţii cu scopul de a lipsi asiguraţii de dreptul la pensiile suplimentare obţinute printr-un contract încheiat legal. Susţin că din conţinutul cererii de chemare în judecată urmează că Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko au procurat 4000 acţiuni ale CIA „Asito” SA, ceea ce constituie 0,08% din numărul total al acţiunilor societăţii. În aşa situaţie, prima instanţă nu era în drept să primească cererea de chemare în judecată şi urma, în conformitate cu art. 169 alin. (1) lit. lit. a) şi e), să refuze în primirea acesteia. 5 Afirmă că Curtea de Apel Chişinău, la examinarea recursului, a încălcat prevederile art. 410 alin. (2) CPC, nu a stabilit greşeala comisă de prima instanţă şi nu a aplicat prevederile art. 267 lit. c) CPC.

Invocă că la examinarea cauzei, instanţele judecătoreşti au ignorat prevederile art. 61 CPC şi nu au ţinut cont de prevederile art. 174 CPC. Mai invocă că au fost încălcate prevederile art. 38 CPC, deoarece organul de administrare al CIA „Asito” SA se află în raza sectorului Rîşcani mun. Chişinău, astfel, cauza urma să fie examinată de către Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău. Menţionează că suspendarea executării contractului de asigurare cu pensie suplimentară nu putea fi admisă în privinţa asiguratului Mihail Mitrofan, deoarece plata pensiei suplimentare în privinţa lui se executa în baza hotărârii Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 25 septembrie 2001, rămasă irevocabilă şi obligatorie după menţinerea acesteia de către Tribunalul Chişinău prin decizia din 14 februarie 2002. Susţin că instanţele judecătoreşti nu au ţinut cont de hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 25 aprilie 2006 pe cauza Macovei şi alţii contra Moldovei pe un caz similar.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din următoarele considerente. In conformitate cu art. 427 lit. a) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.

Din materialele pricinii rezultă că prin încheierea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 30 august 2013 a fost admisă cererea lui Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko privind asigurarea acţiunii şi a fost suspendată efectuarea tuturor achitărilor conform contractelor de asigurare cu pensie suplimentară încheiate în perioada anilor 1994-2005 pînă la examinarea pricinii în fond. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 au fost respinse recursurile declarate şi a fost menţinută încheierea primei instanţe din motivul că recurenţii nu sunt parte în proces, iar în conformitate cu prevederile art. 423 alin. (1) CPC, încheierea dată în prima instanţă poate fi atacată cu recurs, separat de hotărâre, de către părţi şi de ceilalţi participanţi la proces în cazurile prevăzute de prezentul con şi de alte legi, precum şi în cazurile în care încheierea face imposibilă desfăşurarea de mai departe a procesului.

La 15 ianuarie 2014, Mihail Mitrofan, Alexandru Ţeli şi Natalia Ţeli au depus o cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 motivând că instanţa a emis o încheiere de asigurare a acţiunii cu aplicarea greşită a normelor de drept procedural. 6 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2014 a fost respinsă cererea de revizuire depusă de către Mihail Mitrofan, Alexandru Ţeli şi Natalia Ţeli ca fiind inadmisibilă. Judecând recursul, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a stabilit că încheierea contestată este legală şi temeiuri de a fi casată nu sunt. Articolul 449 Codul de procedură prevede expres temeiurile de declarare a cererii de revizuire.

În conformitate cu art.449 lit.c) şi art. 451 alin.(l) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. Cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Instanţa de recurs consideră că instanţa de judecată corect a stabilit că nu constituie temei de revizuire şi motivul invocat de revizuenţi că instanţele au examinat pricina fără ca să fie atraşi în proces toţi asiguraţii care au încheiat contracte de asigurare de pensie suplimentară, fiindu-le încălcate drepturile acestora, fiind lipsiţi de posibilitatea de a-şi apăra interesele.

Se mai reţine că prin decizia Colegiului Civil al Curţii de Apel Chişinău din 18 decembrie 2013 a fost menţinută încheierea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 30 august 2013, prin care s-a admis cererea lui Kuchai Bogdan şi Rybchenko Roman privind asigurarea acţiunii şi s-a suspendat efectuarea tuturor achitărilor conform contractelor de pensie suplimentară încheiate în perioada anilor 1994-2005 pînă la examinarea în fond a pricinii civile, dar nu s-a soluţionat fondul cauzei, deoarece după cum rezultă din cererea de chemare în judecată a reclamanţilor Kuchai Bogdan şi Rybchenko Roman, aceştia au solicitat constatarea nulităţii contractelor de asigurare de pensie suplimentară încheiate între CIA „ASITO" SA şi asiguraţii în perioada anilor 1994-2005 în baza condiţiilor de asigurare de pensie suplimentară, adoptate prin hotărârea consiliului de administrare al Companiei de Asigurări „ASITO” nr. 63 din 22 noiembrie 1993 cu completările şi modificările ulterioare.

De asemenea, temeinic şi legal instanţa a stabilit că revizuienţii la examinarea cauzei în fond nu sînt lipsiţi de posibilitatea de a solicita intervenirea în proces. La fel corect instanţa în încheierea contestată just a constatat că celelalte argumente expuse în cererea de revizuire se referă la fondul cauzei şi nu constituie temeiuri de revizuire. Nu poate fi reţinut nici argumentul recurenţilor cu privire la aceea că la examinarea recursului instanţa de recurs a încălcat un şir de norme procesuale şi anume prevederile art.55-62,267 şi 410 din CPC, deoarece aceste argumente nu sînt fondate reieşind din faptul că art. 55-61 din CPC stipulează drepturile şi obligaţiile părţilor în proces, iar cum a fost menţionat mai sus revizuienţii-recurenţi nu sînt părţi în procesul dat.

Referitor la pretinsa încălcare a art.62 din CPC, se remarcă că conform normei legale nominalizate, alin.(5), intervenirea în proces se dispune, printr-o încheiere, pînă la închiderea dezbaterilor judiciare înaintea primei instanţe. Respectiv, în 7 instanţa le recurs nu se admite intervenirea în proces, şi cum a fost menţionat mai sus, persoanele interesate nu sînt lipsiţi de dreptul să intervină cu astfel de cereri în prima instanţă. Referitor la pretinsa violare a prevederilor art.410 alin.(2) şi 267 din CPC, este de menţionat că art. 410 din CPC a fost abrogat prin Legea nr.155 din 05 iulie 2012 în vigoare din 30 noiembrie 2012, iar temeiuri prevăzute de art.267 din CPC pentru a scoate cererea de pe rol în speţă nu se regăsesc.

În aceste condiţii instanţele de judecată au creat părţilor condiţii obiective pentru realizarea drepturilor sale procedurale. Argumentele recurenţilor sunt aceleaşi fapte şi circumstanţe invocate la examinarea pricinii în prima instanţă şi în instanţa de recurs, care se referă exclusiv la cererea cu privire la asigurarea acţiunii şi care a constituit deja obiect de examinare. În astfel de circumstanţe, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră justă concluzia Curţii de Apel Chişinău privind respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, deoarece aceasta nu a întrunit condiţiile legale prevăzute de art. 449 Codul de procedură civilă şi nu a putut servi temei pentru redeschiderea procesului.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că procedura de revizuire prevăzută de art. 449-453 Codul de procedură civilă are menirea înlăturării lacunelor şi omisiunilor justiţiei care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, fiind respectat principiul securităţii raporturilor juridice, care înseamnă, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, între altele, că o soluţie definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Excepţie de la acest principiu poate fi cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanţelor fundamentale şi obligatorii (cazul Brumărescu contra României nr. 28342/95; cazul Roşea contra Moldovei nr. 6276/02).

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că admiterea recursului şi a cererii de revizuire depusă de către Mihail Mitrofan, Alexandru Ţeli şi Natalia Ţeli reprezentaţi de către avocatul Ivan Pavalache ar însemna încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice şi a drepturilor celorlalte părţi la un proces echitabil, garantate de art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene pentru Drepturile Omului din 06 decembrie 2005 pe cazul Popov (2) contra Moldovei nr. 19960/04, Pîrnău şi alţii contra Moldovei din 31 ianuarie 2012. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2014 este legală, iar argumentele invocate de Mihail Mitrofan, Alexandru Ţeli şi Natalia Ţeli reprezentaţi de către avocatul Ivan Pavalache sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea contestată.

8 În conformitate cu art. 427 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Mihail Mitrofan, Alexandru Ţeli şi Natalia Ţeli reprezentaţi de către avocatul Ivan Pavalache. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 21 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată lui Bogdan Kuchai şi Roman Rybchenko împotriva Ruslan Doboş şi Companiei internaţionale de asigurări „Asito” societate pe acţiuni cu privire la constatarea nulităţii contractelor de asigurare cu pensie suplimentară. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi