2rh-283/14 — Încasarea pensiei suplimentare

prima instanţă: V. Mînăscurtă dosar nr. 2rh-283/14 instanţa de apel: E. Gligor, N. Rusu, V. Ignat instanţa de recurs: N. Cernat, G. Stratulat, I. Cimpoi, T. Chişca-Doneva, S. Novac ÎNCHEIERE 08 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru, Ion Corolevschi Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinînd cererea de revizuire formulată de către Pavel Berzoi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Berzoi împotriva companiei de asigurări „Asito" societate pe acţiuni cu privire la încasarea pensiei suplimentare împotriva deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 20 august 1998 prin care a fost respins recursul declarat de Pavel Berzoi şi menţinută decizia Tribunalului de circumscripţie Bălţi din 19 mai 1998, c o n s t a t ă: La 22 iulie 1997, Pavel Berzoi depus cerere de chemare în judecată împotriva companiei de asigurări „Asito" societate pe acţiuni cu privire la încasarea pensiei suplimentare.

În motivarea acţiunii, reclamantul, Pavel Berzoi a indicat că în luna august 1994 a încheiat un contract de asigurare cu compania de asigurare „Asito" societate pe acţiuni pentru pensie suplimentară. Termenul de asigurare a expirat la 31 iulie 1997. Când s-a adresat însă pârâtului de a i se achita pensia suplimentară, i s-a comunicat că ea va fi achitată abia la 05.04.1998 când va atinge vârsta de 55 ani. Reclamantul consideră acest refuz ca fiind o schimbare unilaterală a condiţiilor de asigurare, din care considerente cere, obligarea companiei de asigurări „Asito" societate pe acţiuni să-şi onoreze obligaţiunile contractuale şi să achite pensia suplimentară începând cu 01 august 1997. Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 15 septembrie 1997, acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Tribunalului de circumscripţie Bălţi din 19 mai 1998 a fost respins apelul declarat de Berzoi Pavel şi menţinută hotărârea primei instanţe. 1 Prin decizia Curţii de Apel a Republicii Moldova din 20 august 1998, a fost respins recursul declarat de Berzoi Pavel şi menţinută decizia instanţei de apel. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 14 iunie 2006, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Pavel Berzoi împotriva deciziei instanţei de recurs.

La 11 mai 2009, Pavel Berzoi a mai depus o cerere de revizuire, prin care a cerut admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanţei de recurs şi rejudecarea cauzei cu pronunţarea unei noi hotărâri privind admiterea acţiunii şi încasarea în beneficiul lui din contul QBE „Asito" SA a prejudiciului material cauzat în sumă de 4076 lei, a penalităţii în sumă de 50791 lei, a cheltuielilor de judecată în sumă de 16000 lei şi echivalentului bănesc al prejudiciului moral în sumă de 30000 lei. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Pavel Berzoi împotriva deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 20 august 1998, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Berzoi împotriva companiei de asigurări „Asito" societate pe acţiuni cu privire la încasarea pensiei suplimentare.

La data de 04 iulie 2014, Pavel Berzoi a mai depus o cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 20 august 1998, prin care a cerut admiterea acţiunii înaintate, casarea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 17 iunie 2009 şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii şi de încasarea din contul QBE „Asito" SA în beneficiul său a prejudiciului material cauzat în mărime de 4076 lei, a penalităţii în mărime de 73997,13 lei, a cheltuielilor de judecată în mărime de 16500 lei şi prejudiciul moral în mărime de 50000 lei.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul a indicat că decizia pronunţată nu are temei legal, a fost adoptată cu încălcarea legii, instanţa a făcut abatere neîntemeiată de la prevederile pct. 15 al.(2) din Regulile de asigurare cu pensie suplimentară; în contractele de asigurare cu pensie suplimentară nu este prevăzută vârsta asiguratului, ci termenul asigurării şi mărimea pensiei lunare, de care nu s-a ţinut cont la examinarea cererii Totodată, revizuentul a mai menţionat că prin decizia Curţii Europene Europene a Drepturilor Omului din 09 aprilie 2014, s-a decis în privinţa inadmisibilităţii cererii împotriva Republicii Moldova pe motiv că nu au fost epuizate toate căile de recurs interne.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din următoarele considerente. În conformitate cu art. 451, alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale sus-arătate, urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres 2 determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care după emiterea hotărîrii, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

În interpretarea corectă a prevederilor enunţate, este de înţeles că circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, care nu au fost cunoscute revizuentului anterior, dar existau pînă la momentul pronunţării hotărîrii şi să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă.

Prin urmare, avînd în vedere faptul că revizuientul nu a indicat la caz nici un temei din cele prevăzute exhaustiv în art. 449 CPC, reluarea procesului de judecată pentru o nouă soluţionare a cazului ar încălca principiul securităţii raporturilor juridice care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat, adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti care cere, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie.

Este important, la caz, de remarcat că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Sub acest aspect, se va menţiona şi faptul că, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susţinerea opiniei enunţate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. 3 O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci cînd este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Faţă de cele ce preced şi avînd în vedere că temeiurile invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 lit. b) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire formulată de către Pavel Berzoi împotriva deciziei Curţii de Apel a Republicii Moldova din 20 august 1998, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Pavel Berzoi împotriva companiei de asigurări „Asito" societate pe acţiuni cu privire la încasarea pensiei suplimentare. Încheiere nu este supusă nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Ion Corolevschi Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 4