2r-782/14 — Constatarea faptului juridic

prima instanţă: G.Moscalciuc Dosar nr. 2r-782/14 instanţa de apel: N.Budăi, I.Muruianu, V.Pruteanu DECIZIE 10 septembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari examinând recursul declarat de avocatul Bivol Sergiu în interesele recurentului Sahanovschi Sergiu împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2014 adoptată în cauza civilă intentată la cererea depusă de Vlaicu Angela împotriva Oficiului de Stare Civilă şi Tornea Margareta privind constatarea faptului juridic, constată: La 05 martie 2014, Vlaicu Angela a depus în instanţa de judecată o cerere în care a solicitat constatarea faptului gradului I de rudenie tată-fiică, dintre Vlaicu Angela şi Tornea Alexandru.

În motivarea cererii petiţionara Vlaicu Angela a reiterat că mama ei Vlaicu Margareta, s-a aflat în relaţii de căsătoriei cu tatăl ei biologic Vlaicu Ion din 30 ianuarie 1996 pînă la 20 mai 1970, dată cînd căsătoria dintre soţi a fost desfăcută. Vlaicu Margareta după divorţ a revenit la numele ei de familie Lozan. Ulterior, la 10 decembrie 1972, Lozan Margareta s-a căsătorit cu Tornea Alexandru, iar la 19 ianuarie 1973 s-a născut fiica Tomea Victoria. Se susţine că la 04 septembrie 2013, Tornea Alexandru a decedat, iar în timpul vieţii, între Tornea Alexandru şi Vlaicu Angela existau raportul de tată-copil, însă nu au stabilit legal gradul de rudenie. În timpul vieţii lui Tornea Alexandru, ultimul i-a asigurat îngrijirea, creşterea şi educaţia necesară, iar ea la rândul său, i-a asigurat întreţinerea şi suportul necesar în perioada spitalizării lui.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 15 aprilie 2014 s-a admis cererea Angelei Vlaicu. S-a constata faptul gradului I de rudei tată-fiică între Tornea Alexandru născut la 23 aprilie 1941- decedat la 04 septembrie 2013 şi Vlaicu Angela născută la 31 martie 1967. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2014 s-a restituit cererea de apel depusă de Sahanovschi Sergiu, ca depusă de o persoană care nu este în drept să declare apel. La 26 iunie 2014 avocatul Bivol Sergiu în interesele lui Sahanovschi Sergiu a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanţei de apel, şi admiterea minorei Sahanovschi Sofia în calitate de persoană interesată.

Consideră că încheierea instanţei de apel este ilegală şi nemotivată. Instanţa de apel a apreciat doar materialele dosarului fără a constata că nu au fost atraşi în proces în calitate de persoană interesată la soluţionarea cauzei în fond. In instanţele investite 1 cu judecarea fondului au fost privaţi de posibilitatea de a interveni în proces în scopul apărării drepturilor şi intereselor legale ale minorei Sahanovschi Sofia, care este moştenitor legal a decedatului Tornea Alexandru. Susţine că instanţa de fond la examinarea cauzei nu a constatat cercul participanţilor la proces şi existenţa sau inexistenţa unui litigiu. Vlaicu Angela nu a fost şi nici nu poate fi fiica decedatului Tornea Alexandru, deoarece aceasta este fiica biologică a lui Vlaicu Ioan.

Neatragerea în proces a minorei Sahanovschi Sofia în calitate de persoană interesată la soluţionarea cererii de constatare a faptului ce are valoare juridică de către instanţa de fond şi prin restituirea de către instanţa de apel a cererii de apel s-a încălcat grav principiile fundamentale ale dreptului procesual civil, şi principii garantate şi de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, minora Sahanovschi Sofia fiind privată de dreptul de acces la justiţie. În hotărîrea primei instanţe lipsesc temeiurile de drept care au stat la baza adoptării hotărîrii. Invocă că prin restituirea apelului ultima a fost privată de dreptul de a-şi restabili drepturile patrimoniale lezate. În conformitate cu art. 425 Cod de Procedură Civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei.

Recurentul s-a conformat prevederilor legale şi recursul declarat la 26 iunie 2014, este depus în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de Procedură Civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Examinînd materialele dosarului, încheierea recurată prin prisma motivelor de recurs Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul urmează a fi admis şi casată încheierea instanţei de apel din 12 iunie 2014, din următoarele considerente. S-a constat că Judecătoria Buiucani mun.

Chişinău prin hotărîrea din 15 aprilie 2014 a stabilit faptul gradului I de rudei tată-fiică între Tornea Alexandru născut la 23 aprilie 1941- decedat la 04 septembrie 2013 şi Vlaicu Angela născută la 31 martie 1967. Petiţionara în cererea înaintată a indicat ca persoane interesate doar Oficiul Stării Civile şi pe Tornea Margareta. Prin urmare prima instanţă la judecarea cauzei în fond urma să constate şi să antreneze în proces toate persoanele cărora li se poate afecta un drept în legătură cu constatarea unui fapt. Reieşind din prevederile art.183 alin.2) lit. c) Cod de procedură Civilă pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice pricină civilă şi are ca scop stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor persoane.

Instanţa de recurs menţionează, că obligativitatea stabilirii corecte de către instanţa de judecată a cercului participanţilor la proces derivă din prevederile art.185 alin.(1) lit. c) Cod de Procedură Civilă, care statuează expres că judecătorul, în faza de pregătire a pricinii pentru dezbaterile judiciare, soluţionează problema intervenirii în proces a coreclamanţilor, copîrîţilor şi intervenienţilor, le explică drepturile şi obligaţiile procedurale. Colegiul, conchide că instanţa de fond nu s-a conformat prevederilor legale pertinente şi nu a asigurat antrenarea corespunzătoare în a tuturor participațiilor în procesul de judecată, iar instanţa de apel aplicînd prevederile art. 369 alin. (1) lit. d) 2 nu a corectat omisiunea respectivă, deşi drepturilor şi obligaţiunilor subiecţilor li se aduce atingere directă.

Instanţa de recurs reiterează că, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent tuturor garanţiilor procedurale prevăzute în Convenţie (CEDO, hot. Campbell şi Fell vs. Marea Britanie din 25 februarie 1982). Or, din moment ce drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, dar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09 octombrie 1979). În această ordine de idei, Colegiul conchide că, părţile trebuie să-şi legitimeze dreptul lor de a sta în instanţă. Obligaţia de legitimare a calităţii procesuale revine reclamantului care trebuie să îşi justifice atît calitatea sa procesuală activă cît şi calitatea procesuală pasivă a celui chemat în instanţă.

Instanţă este, însă obligată să verifice existenţa calităţii procesuale active şi pasive, chiar din oficiu, deoarece raportul juridic procesual se întemeiază doar pe un raport juridic de drept material existent. Or, prin neatragerea în proces a minorei Shanovschi Sofia, ultima a fost privată de posibilitatea a-şi apăra drepturile încălcate. Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie relevă că instanţa de apel urmează să examineze cererea de apel în fond, ţinînd cont de cele menţionate mai sus, să creeze condiţii obiective şi reale participanţilor la proces pentru realizarea drepturilor lor procedurale. La rejudecarea pricinii, instanţele ierarhic inferioare urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina, să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectând dreptul participanţilor la un proces echitabil.

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, temeiurile invocate de către recurent sunt întemeiate iar, încheierea instanţei de judecată este neîntemeiată şi ilegală, eroarea judiciară nu poate fi corectată în instanţa de recurs, Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul şi de a casa încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2014 cu restituirea pricinii spre rejudecare. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 Cod de Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se admite recursul declarat de avocatul Bivol Sergiu în interesele recurentului Sahanovschi Sergiu.

Se casează încheierea Curţii de Apel Chişinău din 12 iunie 2014, cu restituirea pricinii spre judecare la Curtea de Apel Chişinău, în acelaşi complet de judecată. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iuliana Oprea Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 3