3ra-883/14 — Reconectarea la rețeaua de gaze naturale

dosarul nr.3ra-883/14 prima instanţă: V. Negru instanţa de apel: N. Budăi, Minciună, Iu. Cimpoi ÎNCHEIERE 03 septembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Dumitru Mardari examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Nina Molodoi (Tumba) și a lui Valeriu Molodoi împotriva Societății cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” și Societății pe acțiuni ”Moldovagaz”, intervenient accesoriu Valeriu Tumba cu privire la obligarea reconectării apartamentului la rețeaua de gaze naturale și încasarea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 09 aprilie 2014, prin care hotărîrea instanței de fond a fost casată, fiind pronunțată o hotărîre nouă de admitere parțială a pretențiilor, c o n s t a t ă: La 16 mai 2013 reclamanții Nina Molodoi (Tumba) și Valeriu Molodoi au depus în instanța de judecată o cerere împotriva Societății cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” și Societății pe acțiuni ”Moldovagaz”, intervenient accesoriu Valeriu Tumba cu privire la obligarea reconectării apartamentului la rețeaua de gaze naturale și încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat, că în baza hotărîrii Judecătoriei Ciocana mun. Chișinău a fost eliberat ordinul de repartiție nr. 02799 din 08 septembrie 1995 prin care Nina Molodoi (Tumba) a devenit proprietara apartamentului nr. 37A situat pe str. Igor Vieru nr. 15/1 mun. Chișinău. La 11 octombrie 1999 a fost încheiat contractul nr. 563313 dintre Societatea pe acțiuni ”Concern Moldovagaz” și Tumba Nina privind aprovizionarea cu gaze naturale a apartamentului nr. 37A situat pe str. Igor Vieru nr. 15/1 mun. Chișinău, contractul fiind încheiat pe un termen nelimitat. La 27 decembrie 2011 colaboratorii Societății cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” au deconectat apartamentul nr. 37 A din str. Igor Vieru nr. 15/1 mun.

Chișinău de la rețeaua de gaze naturale din motivul că, în bucătăria apartamentului s-a depistat că aragazul cu 2 ochiuri a fost permutat și schimbat cu un aragaz cu 4 ochiuri. La cererea prealabilă a reclamantei din 30 decembrie 2011 de a reconecta la rețeaua de gaze naturale, Societatea cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” a comunicat că aragazul va fi reconectat după înlăturarea neajunsurilor depistate. Prin decizia Preturii sectorului Ciocana din 2011, apartamentul nr. 37 din blocul de locuit nr. 15/1 de pe str. Igor Vieru mun. Chișinău a fost partajat în două părți: apartamentul nr. 37 A - al cărui proprietar este reclamanta Nina Molodoi (Tumba) și apartamentul 37 B – al cărui proprietar este Tumba Valeriu, apartamentul întreg avînd o bucătărie comună, cu suprafața de 7,8 m.p.

Ca urmare, Valeriu Tumba, a solicitat Societății cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” instalarea unui aragaz și a unui nou contor. Avînd în vedere indicațiile Societății cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz”, reclamanții au închis două ochiuri de la aragaz, rămînînd funcționale doar 2 ochiuri. La data de 11 aprilie 2013 au depus o cerere către Societatea cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” pentru a fi reconectați la rețeaua de gaze. Prin răspunsul nr. 1367 din 10 mai 2013 au fost informați că, pentru a fi reconectați la rețeaua de gaz este necesar acordul în scris al coproprietarului apartamentului nr. 37 B- Valeriu Tumba, fapt care îl califică ca discreționar și părtinitor. Reclamanta Nina Molodoi (Tumba) s-a adresat cu o cerere către Societatea cu răspundere limitată” Chișinău Gaz”, la care a anexat și plata pentru conectare, solicitînd reconectarea.

Conform răspunsului primit a fost informată ca este necesar de a reîncheia contractul de furnizare a gazelor naturale cu Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz” cu perfectarea acordului scris de la coproprietarul apartamentului nr. 37 B - Valeriu Tumba. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 noiembrie 2013 acțiunea înaintată de Nina Molodoi (Tumba) și a lui Valeriu Molodoi împotriva Societății cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” și Societății pe acțiuni ”Moldovagaz”, intervenient accesoriu Valeriu Tumba cu privire la obligarea reconectării apartamentului la rețeaua de gaze naturale și încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d.71, 74-75). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2014 a fost admis apelul declarat de Nina Molodoi (Tumba) și Valeriu Molodoi.

S-a casat hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 15 noiembrie 2013, fiind pronunțată o hotărîre nouă prin care, s-a admis parțial acțiunea. S-a admis pretenția Ninei Molodoi (Tumba) și a lui Valeriu Molodoi împotriva Societății pe acțiuni ”Moldovagaz” cu privire la obligarea reconectării apartamentului de la rețeaua de gaze naturale ca întemeiată. S-a obligat Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz” să conecteze apartamentul nr. 37 A situat pe str. Igor Vieru 15/1 mun. Chișinău la rețeaua de gaze naturale. Pretenția Ninei Molodoi (Tumba) și a lui Valeriu Molodoi împotriva Societății cu răspundere limitată” Chișinău gaz” cu privire la reconectarea apartamentului nr. 37 A situat pe str. Igor Vieru 15/1 mun.

Chișinău la rețeaua de gaze naturale s-a respins ca fiind neîntemeiată. S-a respins pretenția cu privire la încasarea prejudiciului moral (f.d.120-127). La adoptarea soluției instanța de apel a subliniat, că atît Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz”, cît și Societatea cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” reprezintă întreprinderi îndrituite să presteze servicii de furnizare a gazelor în Republica Moldova, în condiții de monopol, consumatorii neavînd opțiune cu privire la alegerea furnizorului de gaze naturale, iar aceste împrejurări justifică impunerea unor obligații pozitive furnizorului de gaze naturale.

Astfel, din momentul în care consumatorul casnic a solicitat furnizorului reconectarea la rețeaua de gaze naturale, iar acest fapt este confirmat prin cererea adresată către Societatea cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” încă la 30 decembrie 2011 (neavînd relevanță că printr-un act opozabil cesionarilor, activitatea de furnizare a fost preluată la 01 ianuarie 2013 de Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz”), atunci furnizorul de gaze naturale este obligat potrivi pct. 92 din regulamentul pentru furnizarea și utilizarea gazelor naturale aprobat prin Hotărîrea ANRE nr. 415 din 25 mai 2011 să o facă în decurs de cel mult 2 zile. La 02 iunie 2014 recurentul Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz” a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 aprilie 2014, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii instanței de fond.

În motivarea cererii de recurs recurentul a relevat că, începînd cu 01 ianuarie 2013 conform prevederilor Legii cu privire la gaze naturale nr.123/2009, atribuțiile privind furnizarea gazelor naturale consumatorilor mun. Chișinău au fost transmise de la Societatea cu răspundere limitată ”Chișinău Gaz” către Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz”. Despre aceste modificări au fost informați toți consumatorii finali prin intermediul facturilor de plată și mijloacelor mass-media, fiind notificați despre schimbarea furnizorului în mun. Chișinău, precum și necesitatea reîncheierii contractelor de furnizare a gazelor naturale. Din partea intimaților, asemenea cereri nu au parvenit. În opinia, recurentului, deși intimații/reclamanți cunoșteau despre faptul că furnizorul de gaze naturale în mun.

Chișinău a fost schimbat, acesta în mod intenționat, s-au adresat fostului furnizor, care nu are dreptul de a furniza gaze naturale, circumstanță care a impus instanța de apel la adoptarea unei soluții ilegale. La data de 15 iulie 2014 intimații Valeriu Molodoi și Nina Molodoi (Tumba) au depus referinţă, prin care au solicitat declararea inadmisibilităţii recursului, reiterînd asupra faptului, că motivele invocate de recurent în cererea de recurs nu-și găsesc confirmare, ceea ce denotă faptul că sunt formale și nu pot pune la îndoială legalitatea și temeinicia hotărîrilor contestate. În conformitate cu art. 439 alin. (2) şi (3) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Analizând modul în care recurentul şi-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanţei de apel atacate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă. Astfel, analizînd argumentele recursului prin prisma existenţei temeiurilor de declarare a recursului, Colegiul constată că acestea nu se încadrează în limitele stabilite de norma precitată, instanţele aplicînd corect normele de drept material şi de drept procedural.

Subsecvent, în conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Dezacordul recurentului cu decizia instanţei de apel, relatarea situaţiei, în viziunea recurentului, fără a indica un temei prevăzut de art.432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, sunt inadmisibile din considerentele că nu se încadrează în prevederile art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă şi nu constituie temei de casare a deciziei, deoarece recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi jurisprudenţa CEDO, conform cărei recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purceii contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. În conformitate cu art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Tot odată, Colegiul reţine că, potrivit regulilor din Secţiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanţa de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanţele de fond şi de apel. Forţa atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficienţa probelor şi concluziile făcute în urma probaţiunii sunt în afara controlului instanţei de recurs. Prin prisma art. 432 alin.(4) Codul de procedură civilă, instanţa de recurs poate interveni în materia probaţiunii doar sub aspect procedural şi anume dacă se invocă că instanţa de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Argumentele invocate de recurentul Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz” poartă un caracter declarativ, se combat cu probele administrate şi nu au suport legal. Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de drept material, procedural şi apreciind corect probele administrate a emis o hotărîre legală, iar argumentele invocate de recurentul Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz” în cererea de recurs poartă caracter declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Recursul declarat de Societatea pe acțiuni ”Moldovagaz”, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul: Nicolae Clima Judecătorii: Ion Druță Dumitru Mardari