2ra-2125/14 — Declararea nulităţii actelor juridice

Dosarul nr. 2ra-2125/14 Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chişinău Judecător: L. Pruteanu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: M. Anton, A. Panov, T. Pelin DECIZIE 20 august 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru Judecători Valentina Clevadî, Nadejda Toma, Constantin Alerguş, Ion Druţă examinând recursul declarat de Rusu Maria, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Leanca Piotr către Rusu Maria, intervenienţi accesorii Biroul Notarial Rudco Valeriu, Primăria şi Consiliul or. Durleşti şi Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, cu privire la declararea nulităţii actelor juridice, înlăturarea obstacolelor în folosirea locuinţei şi evacuare, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2014, prin care a fost menținută hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 01 martie 2013 și hotărîrea suplimentară din 04 martie 2013, c o n s t a t ă : La 29 mai 2012, Leanca Piotr a depus o cerere de chemare în judecată către Rusu Maria, intervenienţi accesorii Biroul Notarial Rudco Valeriu, Primăria şi Consiliul or. Durleşti şi Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, cu privire la declararea nulităţii actelor juridice, înlăturarea obstacolelor în folosirea locuinţei şi evacuare. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că la 30 iulie 1960 a încheiat căsătoria cu Leanca Valentina, care a decedat la 29 ianuarie 2012. Reclamantul a mai indicat că în temeiul hotărârii Comitetului executiv al Sovietului or. Durleşti nr. 1/5 din 19 ianuarie 1992 acesta a dobândit în proprietate casa de locuit lit. A şi beciul lit. II, situate în mun.

Chişinău, or. Durleşti, str. Liviu Damian 14. Susţine reclamantul că după decesul soţiei a aflat că la 02 martie 2000 a fost indus în eroare de sora sa Rusu Maria şi a întocmit contractul de donaţie nr. 2110 prin care a donat acesteia 1/2 cotă-parte din imobilul indicat. Invocă reclamantul că este invalid din copilărie (surdo-mut) şi a învățat în școală specializată în limba rusă, în timp ce contractul de donaţie a fost întocmit şi autentificat de notarul Rudco Valeriu în limba de stat pe care nu o cunoaşte şi contrar prevederilor legale, fără a fi asistat de un interpret şi translator surdo-mut, motiv pentru care reclamantul consideră ca fiind nul contractul de donaţie.

Mai indică reclamantul că în urma întocmirii contractului de donaţie, Rusu Maria a privatizat 1/2 cotă-parte din terenul aferent casei de locuit şi a dobândit titlul de autentificare a dreptului deţinătorului de teren care, în opinia reclamantului este la fel lovit de nulitate ca fiind un act juridic subsecvent contractului de donaţie. A solicitat reclamantul Leanca Piotr anularea contractului de donaţie nr. 2110 din 02 martie 2000, autentificat de notarul Rudco Valeriu, prin care a donat Mariei Rusu 1/2 cotă-parte din casa de locuit lit. A şi beciul lit. II, situate în mun. Chişinău, or. Durleşti, str. Liviu Damian 14; anularea titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 0121118274 din 16 iunie 2005 în temeiul art. 217 şi 228 Codul civil; obligarea pârâtei să nu-i creeze obstacole în folosirea locuinţei; evacuare pîrîtei din casa de locuit susmenționată.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 01 martie 2013 acţiunea a fost admisă, s-a declarat nulitatea contractului de donaţie nr. 2110 din 02 martie 2000, încheiat între Leanca Piotr şi Rusu Maria, autentificat de notarul Rudco Valeriu, cu aducerea părţilor în poziţia iniţială, s-a anulat titlul de autentificate a dreptului deţinătorului de teren nr. 0121118274 din 16 iunie 2005 eliberat pe numele Mariei Rusu, înregistrat la OCT Chişinău la 01 august 2005, s-a dispus efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor imobile referitor la dreptul de proprietate asupra imobilelor susmenționate (f.d. 85, 93- 98). Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 martie 2013 s-a dispus evacuarea Mariei Rusu din imobilul amplasat în mun.

Chişinău, or. Durleşti, str. Liviu Damian 14 (f.d. 91). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2013 a fost respins apelul declarat de Rusu Maria și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 01 martie 2013 (f.d. 118-123). Prin hotărîrea suplimentară a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 12 august 2013 s-a încasat de la Rusu Maria în beneficiul lui Leanca Piotr cheltuielile de judecată suportate în mărime de 5000 lei (f.d. 127). La 16 septembrie 2013, Rusu Maria a declarat recurs, solicitînd casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 16.07.2013 şi a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 01.03.2013, cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanţa de fond (f.d.

131-147). Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 decembrie 2013 a fost admis recursul declarat de Rusu Maria, casată decizia Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2013, cauza fiind restituită spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecători (f.d. 173-178). La 10 februarie 2014, Rusu Maria a depus apel suplimentar, solicitînd casarea integrală a hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 01.03.2013 şi a hotărîrii suplimentare din 04.03.2013 cu remiterea cauzei la rejudecare în instanţa de fond, în alt complet de judecată (f.d. 200-207). După rejudecarea cauzei, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2014 a fost respins apelul declarat de Rusu Maria și au fost menținute hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 01 martie 2013 și hotărîrea suplimentară din 04 martie 2013 (f.d. 221-228). Nefiind de acord cu decizia menționată, la 29 aprilie 2014, în termenul prevăzut de lege, Rusu Maria a declarat recurs, solicitînd casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 martie 2014, a hotărârii Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 01 martie 2013 cît şi hotărîrilor suplimentare a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 04 martie 2013 şi 12 august 2013, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de fond. În motivarea recursului a indicat că hotărârile instanţelor inferioare sunt ilegale și neîntemeiate. Mai indică recurenta că pricina nu a fost examinată multiaspectual, iar normele de drept material și procedural au fost aplicate eronat.

Recurenta în cererea de recurs a reiterat toate motivele de fapt și de drept invocate pe parcursul examinării pricinii. În conformitate cu art. 440 alin. (2) CPC, prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 august 2014, recursul Mariei Rusu a fost declarat admisibil. În conformitate cu art. 442 alin. (1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 CPC prezentul recurs se examinează fără prezenţa părţilor.

Examinând motivele invocate în cererea de recurs în raport cu materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat, care urmează a fi respins din următoarele considerente: În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să mențină decizia instanței de apel şi hotărârea primei instanțe, precum şi încheierile atacate cu recurs. Decizia instanței de apel cât şi hotărârea primei instanțe au fost adoptate în conformitate cu normele de drept material şi procedural fiind dată o apreciere corectă şi completă tuturor probelor şi circumstanțelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit sunt considerate legale şi întemeiate.

Conform art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces pot declara recurs în cazul în care invocă o încălcare esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material/procedural prevăzute la alineatele (2), (3) și (4). Recursul împotriva deciziilor instanțelor de apel este o cale de atac devolutivă, doar în problemele de drept. Instanța de recurs nu se poate pronunța asupra temeiniciei deciziei atacate. Colegiul reține că conform materialelor dosarului atât instanța de fond cât și instanța de apel justificat au constatat că prin contractul de donație nr. 2110 din 02 martie 2000, autentificat de notarul Rudco Valeriu, Leanca Piotr a donat în beneficiul Măriei Rusu, 1/2 cotă-parte din casa de locuit lit. A şi beciul lit. II, situate pe terenul cu suprafața de 0,057 ha (aflat în proprietate publică) în mun.

Chişinău, or. Durlești, str. Liviu Damian 14 şi înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 07 martie 2000. La 16 iunie 2005 terenul din str. Liviu Damian 14, or. Durlești, mun. Chişinău, a fost trecut în proprietatea lui Leancă Piotr şi Rusu Maria în mărime a câte 1/2 cotă-parte, cu eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 0121118274, fiind înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data de 01 august 2005. Conform art. 6 alin.(1) a Codului Civil din 06.06.2002, în vigoare la moment „Legea civilă nu are caracter retroactiv. Ea nu modifică şi nici nu suprimă condiţiile de constituire a unei situaţii juridice constituite anterior, nici condiţiile de stingere a unei situaţii juridice stinse anterior.

De asemenea, legea nouă nu modifică şi nu desfiinţează efectele deja produse ale unei situaţii juridice stinse sau în curs de realizare.” Cu referire la legea aplicabilă în speța respectivă, Colegiul reține că instanțele inferioare corect au aplicat prevederile Codului civil, în redacția Legii din 26.12.1964, având în vedere faptul că s-a examinat legalitatea unui act juridic civil încheiat la 02 martie 2000, până la intrarea în vigoare a noului Cod civil, astfel urmând a fi respinse argumentele recurentei că instanțele inferioare eronat au aplicat prevederile noului Cod civil, aceste argumente fiind declarative și nejustificate. Colegiul reține că instanțele inferioare justificat au respins și argumentul recurentei referitor la faptul omiterii de către intimat a termenului de prescripție, în condițiile în care nulitatea absolută este imprescriptibilă, solicitarea reclamantului de repunere în termen nefiind necesară.

Conform art. 257 Cod Civil în redacția Legii din 26.12.1964 „În baza contractului de donaţie o parte (donator) transmite cu titlu gratuit celeilalte părţi (donatarului) un bun în proprietate. Contractul de donaţie se consideră încheiat în momentul, cînd bunul a fost transmis donatarului.” Conform art. 50 Cod Civil în redacția Legii din 26.12.1964 „Este nulă convenţia care nu corespunde prevederilor legii, inclusiv convenţia care lezează drepturile personale sau patrimoniale ale minorilor.

În cazul unei convenţii nule fiecare parte este obligată să restituie celeilalte părţi tot ce a primit în baza convenţiei, iar cînd nu este posibil de a restitui în natură cele primite, urmează să plătească valoarea lor în bani, dacă legea nu prevede alte efecte ale nulităţii convenţiei.” Conform art. 42 alin. (5) a Legii cu privire la notariat nr1153-XIII din 11.04.1997, în vigoare la data încheierii actului din litigiu, „Dacă surdul, mutul sau surdomutul este analfabet, la efectuarea actului notarial este obligatorie prezenţa unei persoane competente care poate să îl înţeleagă şi să certifice prin semnătură conformitatea documentului cu voinţa părţii.” În acest context legal, Colegiul reține că instanțele inferioare justificat au constatat că potrivit certificatului nr. M-07 seria 645649, intimatul Leancă Piotr este invalid din copilărie cu diagnoza surdomut, acesta fiind luat la evidența organelor de asistență socială.

Astfel, potrivit conținutului contractului contestat, părțile contractante au semnat contractul după ce acestora li s-a citit contractul, acesta neconținând vreo mențiune referitoare la participarea la semnarea contractului a unei persoane competente care să înțeleagă donatorul şi să-i poată explica conținutul contractului. În consecință, Colegiul reține că la data întocmirii contractului de donație contestat, reclamantul avea doar doi ani de studii, în limba rusă, în cadrul școlii speciale internat, fapt confirmat prin certificatului eliberat de directorul liceului teoretic V. Bulicani din 08 iunie 2012. Astfel, instanțele inferioare justificat au constatat că acesta, avânt în vedere și faptul că nu cunoștea limba de stat în care a fost întocmit contractul, era analfabet, mai mult ca atât, notarul dând citire contractului, a încălcat normelor imperative citate mai sus, în condițiile în care reclamantul era în imposibilitate de a auzi textul citit al acestuia.

Conform art. 58 Cod Civil în redacția Legii din 26.12.1964 „Convenţia încheiată de un cetăţean care, deşi are capacitatea de exerciţiu, se află în momentul încheierii ei într-o stare ce nu-i permite să înţeleagă însemnătatea faptelor sale sau să le dirijeze, poate fi declarată nulă de către instanţa judecătorească în urma unei acţiuni a acestui cetăţean.” În astfel de circumstanțe de fapt și de drept, Colegiul consideră că instanța de apel justificat a constatat că la încheierea contractului de donație din 02 martie 2000, nefiind prezentă o persoană competentă care ar fi putut să îl înţeleagă pe intimat şi să certifice prin semnătură conformitatea documentului cu voinţa acestuia, s-a încălcat prevederile exprese ale legii, contractul respectiv fiind lovit de nulitate în temeiul art. 50 și art. 58, Cod Civil în redacția Legii din 26.12.1964, în coroborare cu art. 42 alin. (5) a Legii cu privire la notariat nr1153-XIII din 11.04.1997.

Cu referire la anularea de către instanțele inferioare a titlului de autentificate a dreptului deținătorului de teren nr. 0121118274 din 16 iunie 2005 eliberat pe numele Măriei Rusu și înregistrat la OCT Chişinău la 01 august 2005, Colegiul reține că aceasta este justificată și legală, având în vedre faptul că în urma întocmirii contractului de donație, care a fost declarat nul, Rusu Maria a privatizat 1/2 cotă-parte din terenul aferent casei de locuit şi a dobândit titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, acesta fiind un act juridic subsecvent contractului de donație, urmează a fi declarat la fel nul. Conform art. 376 alin.(1) a Codului Civil din 06.06.2002, în vigoare la moment „Dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decît prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării.

El poate cere, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinţe este imposibilă.” Astfel, Colegiul consideră că instanțele inferioare întemeiat au admis capătul de cerere privind evacuarea recurentei Rusu Maria din imobilul în litigiu, având în vedere că a fost declarat nul contractul de donație din 02 martie 2000, prin care recurenta a obținut dreptul de proprietate, drept consecință aceasta neavând dreptul de posesie a bunului, una dintre componentele de bază a dreptului de proprietate.

În acest context, Colegiul respinge și argumentul recurentei referitor la faptul că pretenția privind evacuarea, nu s-a examinat în ședințele de judecată, or, odată ce aceasta a fost înaintată de către intimat în ordinea stabilită de CPC, aceasta a constituit obiectul examinării litigiului de către instanța de fond, fiind o consecință directă a declarării nulității contractului de donație, fapt confirmat incontestabil și de materialele dosarului. Referitor la solicitarea recurentei privind casarea hotărîrii suplimentare a Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 12 august 2013, prin care s-a încasat de la Rusu Maria în beneficiul lui Leanca Piotr cheltuielile de judecată suportate în mărime de 5 000 lei, Colegiul aduce următoarele: În conformitate cu art. 429 alin. (4) CPC, nu pot fi atacate cu recurs deciziile de trimitere a cauzei la rejudecare ce nu se supun nici unei căi de atac, nici hotărîrile în a căror privinţă persoanele indicate la art.430 nu au folosit calea de apel, din moment ce legea prevede această cale de atac, sau în privinţa cărora apelul a fost retras în modul prevăzut la art.374. Astfel, avînd în vedere faptul că recurenta Rusu Maria nu a folosit calea de apel în privinţa hotărîrii suplimentare a Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 12 august 2014, acesta nu poate ataca cu recurs hotărîrea suplimentară dată, considerent din care Colegiul respinge capătul de recurs privind casarea hotărîrii suplimentare a Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 12 august 2013. Din considerentele menţionate, decizia Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2014 este legală, fiind adoptată cu respectarea normelor de drept procedural și material și urmează a fi menţinută. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție. d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Rusu Maria. Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2014, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Leanca Piotr către Rusu Maria, intervenienți accesorii Biroul Notarial Rudco Valeriu, Primăria şi Consiliul or.

Durlești şi Oficiul Cadastral Teritorial Chişinău, cu privire la declararea nulității actelor juridice, înlăturarea obstacolelor în folosirea locuinței şi evacuare. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii: Valentina Clevadî Nadejda Toma Constantin Alerguş Ion Druţă