2ra-2447/14 — Demolarea garajului construit ilegal, înlăturarea obstacolelor şi repararea prejudiciului moral

prima instanță: L. Trocin dosarul nr. 2ra-2447/14 instanța de apel: T. Duca, D. Puşca, A. Albu ÎNCHEIERE 14 august 2014 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druță examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de către Eladi Vasile și Scripcaru Maria şi Scripcaru Gheorghe, reprezentaţi de către avocatul Ion Rohac, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Eladi Vasile împotriva lui Scripcaru Gheorghe cu privire la demolarea construcției neautorizate şi repararea prejudiciului material, la acțiunea reconvențională a lui Scripcaru Gheorghe împotriva lui Eladi Vasile cu privire la revendicare bunului din posesie străină şi la cererea de chemare în judecată a Mariei Scripcaru împotriva Consiliului şi Primăriei Glodeni şi Eladi Vasile cu privire la obligarea examinării petiției în termen rezonabil și comunicării în scris despre rezultatul examinări, împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 08 aprilie 2014, prin care au fost respinse apelurile declarate de către Eladi Vasile şi Scripcaru Gheorghe şi Scripcaru Maria, reprezentaţi de către avocatul Ion Rohac și menținută hotărârea Judecătoriei Fălești din 27 noiembrie 2013, prin care acțiunea inițială depusă de către Eladi Vasile a fost admisă parțial, iar cererea de chemare în judecată formulată de Maria Scripcaru a fost respinsă ca fiind neîntemeiată,

constată: La 26 iulie 2000, Eladi Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Scripcaru Gheorghe cu privire la demolarea construcției neautorizate şi repararea prejudiciului material. În motivarea acțiunii a indicat că Scripcaru Gheorghe a construit neautorizat un garaj la hotar cu lotul său de teren, fapt ce îi creează incomodități și prejudicii materiale, din considerente că apa de pe garajul construit neautorizat îi deteriorează asfaltul din ograda și geamul de la casa de locuit. Solicită obligarea lui Scripcaru Gheorghe să demoleze garajul construit neautorizat și repararea prejudiciului material în sumă de 4579,11 lei. La 11 decembrie 2000, Scripcaru Gheorghe a depus cerere reconvențională împotriva lui Eladi Vasile cu privire la revendicare bunului din posesie străină.

În motivarea acțiunii a indicat că Eladi Vasile a ocupat abuziv o porțiune din 1 ternul repartizat pentru construcția garajului.

Susține că în anul 1973, a cumpărat de la Boris Covalciuc un teren cu suprafața de 1000 m.p., pe care era deja amplasat fundamentul casei sale de locuit și un beci, iar ulterior, prin Hotărârea Comitetului Executiv nr. 3 din 23 martie 1974, a dobândit în proprietate terenul menționat, însă cu o suprafață de 709 m.p., fapt confirmat prin adeverința nr. 889 din 28 decembrie 1976. Menţionează că în schița din adeverința menționată sunt indicate toate datele cu privire la suprafața terenului, a casei de locuit și a beciului, prin care s-a stabilit că marginea beciului său se află la o distanță de aproximativ 1,5 m de la linia de hotar dintre terenuri, iar garajul a fost construit de asupra beciului, fapt ce atestă că pretențiile lui Eladi Vasile sunt neîntemeiate, mai mult, ultimul ilegal și-a construit garajul a cărui perete este lipit direct de construcția imobilului său.

Solicită obligarea lui Eladi Vasile să restituie lui Scripcaru Gheorghe terenul ocupat abuziv pentru construcția garajului. La 06 aprilie 2009, Maria Scripcaru a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului și Primăria orașului Glodeni, cu privire la obligarea examinării petiției în termen rezonabil și comunicării în scris despre rezultatul examinări. În motivarea cererii a invocat că la 04 iulie 2008, Primăria orașului Glodeni a recepționat contestația sa prin care a solicitat soluționarea litigiului funciar dintre dânsa și vecinul ei Vasile Eladi, care din mare parte s-a iscat și din lipsa de coordonare a colaboratorilor Primăriei și a Oficiului Cadastral Teritorial Glodeni, însă, aceasta nu a primit nici un răspuns la contestația menționată.

Susține că în urma nesoluționării contestației depuse, a fost prejudiciată material, mai mult, din motivul nesoluționării contestației menționate a fost stopată și examinarea pricinii civile, iar ca urmare a fost nevoită să se adreseze repetat în instanță cu o altă acțiune, prin care a solicitat obligarea funcționarilor Primăriei Glodeni să examineze petița în termen rezonabil și să-i comunice în scris despre rezultatul examinări. La 19 ianuarie 2012, Scripcaru Gheorghe și Scripcaru Maria, reprezentați de către avocatul Ion Rohac au depus cerere cu privire la încetarea procesurilor la acţiunea reconvențională depusă de către Gheorghe Scripcaru împotriva lui Vasile Eladii privind revindecarea terenului şi la cererea lui Maria Scripcaru depusă împotriva Consiliului orășenesc Glodeni cu privire la examinarea petiției în termen rezonabil, pe motivul renunțării la acțiune.

La 04 octombrie 2012, Eladi Vasile a depus cerere de concretizarea a cerințelor, solicitând încasarea de la Scripcaru Gheorghe în beneficiul său prejudiciul material în mărime de 4578,11 lei cu obligarea pârâtului să demoleze garajul construit neautorizat cu strămutarea la depărtare conform legislației. La 16 septembrie 2013, Eladi Vasile a depus încă o cerere de concretizare a cerințelor, majorînd cuantumul prejudiciului material pînă la 17583,50 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Glodeni din 13 aprilie 2005, acțiunea inițială depusă de către Eladi Vasile a fost admisă parțial, fiind dispusă demolarea garajului construit ilegal și încasat de la Scripcaru Gheorghe în beneficiul lui Eladi Vasile prejudiciul material în sumă de 3050 lei, iar acțiunea reconvențională depusă de către Scripcaru Gheorghe a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 09 august 2005, a fost admis apelul declarat de către Scripcaru Gheorghe, casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii 2 acțiunii inițiale depusă de Eladi Vasile şi emisă în această parte o nouă hotărâre prin care acțiunea inițială a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 18 ianuarie 2006, a fost admis recursul declarat de către Vasile Eladi, casată integral decizia instanței de apel şi restituită pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți în alt complet de judecată.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 aprilie 2006, a fost admis apelul declarat de către Gherghe Scripcaru, casată hotărârea primei instanțe în partea admiterii acțiunii inițiale depusă de către Eladi Vasile și emisă în această parte o nouă hotărârea prin care acțiunea privind încasarea prejudiciului material a fost respinsă, iar în partea demolării construcției neautorizate procesul a fost încetat. În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută. Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 25 octombrie 2006, a fost admis recursul declarat de către Eladi Vasile, casată integral decizia instanței de apel şi restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Glodeni în alt complet de judecată.

Pin hotărârea Judecătoriei Glodeni din 09 iunie 2009, acțiunea inițială depusă de către Eladi Vasile a fost admisă parțial, fiind dispusă demolarea garajului construit de Scripcaru Gheorghe pe distanta de 2 m. de la hotarul terenului aferent a lui Eladi Vasile, în rest acțiunea inițială a fost respinsă. A fost respinsă acțiunea reconvențională depusă de către Scripcaru Gheorghe ca fiind neîntemeiată, iar cererea Mariei Scripcaru împotriva lui Primăriei Glodeni şi Eladi Vasile a fost respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție. Prin decizia Curții de Apel Bălți din 06 octombrie 2009, a fost admis apelul declarat de către Scripcaru Maria, casată hotărârea primei instanțe şi restituită pricina spre rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 19 ianuarie 2012, a fost admis renunțul lui Scripcaru Gheorghe și Scripcaru Maria la acţiunea reconvenţională împotriva lui Eladi Vasile şi încetat procesul în partea revendicării terenului şi a deciziei Consiliului orăşenesc Glodeni. Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 05 aprilie 2012, a fost anulată încheierea Judecătoriei Glodeni din 19 ianuarie 2012. Prin încheierea Judecătoriei Glodeni din 17 mai 2012, a fost admisă cererea de recuzare înaintată de către Eladi Vasile judecătorului Vasile Nogai. Prin încheierea Curții de Apel Bălți din 14 iunie 2012, pricina civilă a fost strămutată spre examinare la Judecătoria Fălești. Prin încheierea Judecătoriei Fălești din 12 noiembrie 2012, a fost atras în procesul civil în calitate de intervenient accesoriu de partea pârâtului Consiliul orășenesc Glodeni.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 13 februarie 2013, a fost respins recursul declarat de către Scripcaru Gheorghe și menținută încheierea Judecătoriei Fălești din 12 noiembrie 2012. Prin hotărârea Judecătoriei Fălești din 27 noiembrie 2013, acțiunea inițială depusă de către Eladi Vasile a fost admisă parțial, fiind încasat de la Scripcaru Gheorghe în beneficiul lui Eladi Vasile prejudiciu material în sumă de 17583,50 lei, în rest acțiunea inițială a fost respinsă şi cererea de chemare în judecată înaintată de Scripcaru Maria împotriva Consiliului şi Primăriei orașului Glodeni a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. 3 Prin decizia Curții de Apel Bălți din 08 aprilie 2014, au fost respinse apelurile declarate de către Eladi Vasile și Scripcaru Gheorghe şi Scripcaru Maria, reprezentaţi de către avocatul Ion Rohac și menținută hotărârea primei instanțe.

În motivarea deciziei instanța de apel a invocat prevederile art. 321 alin.(2), 378 alin.(1), 386 şi 390 alin. (1) Cod civil, care reglementează aspecte ce ţin dobîndirea dreptului de proprietate asupra bunului imobil, influenţa vecină admisibilă, regulile construirii acoperişului şi consecinţele depăşirii hotarului terenului învecinat în cazul construcţiei.

Cu referire la normele citate şi conform actului comisiei Glodeni din 19 mai 2000, instanța de apel a constatat că garajul lui Scripcaru Gheorghe este amplasat în gospodăria lui Eladi Vasile cu 0,80 cm, iar conform actului de examinare a stării tehnice a casei de locuit comisia a concluzionat că fisurile la temelie și peretele exterior, putrefacția ferestrei casei de locuit au apărut în urma construiri garajului de către Scripcaru Gheorghe, concluzionînd, în circumstanţele expuse, asupra temeiniciei cerinţelor înaintate de Eladi Vasile cu privire la recuperarea prejudiciului cauzat în mărime de 17583,50 lei, ţinînd cont în acest sens de devizului de cheltuieli nr. 21-06- DL din 28 iunie 2013. Totodată instanța de apel a indicat că potrivit prevederilor art. 21 alin.(2) al Codului funciar, sectoarele de teren se caracterizează prin suprafață, amplasament, hotare, au statut juridic și alte caracteristici, specifice în documentația înregistrării de stat a dreptului asupra pământului, iar, reieșind din conținutului actului de expertiză nr.108 din 24 decembrie 2007 și norma citată, instanțele au apreciat critic acest raport de expertiză, în care se face referire doar la careva hotare întărite prin deciziile administrației publice locale, or, decizia administrației publice locale este actul în temeiul căruia se atribuie lotul,

menționându-se doar suprafața terenului și adresa acestuia, pe când terenul se atribuie în proprietate conform titlului de autentificare a dreptului de deținătorului de teren. La 09 iunie 2014, Eladi Vasile a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea decizie instanței de apel şi hotărârii primei instanțe în partea respingerii acţiunii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie admisă integral. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel în partea respingerii acţiunii iniţiale considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material.

Susține că prin prisma circumstanțelor pricinii, instanța de apel la emiterea deciziei eronat a făcut trimiteri la norme de drept din Codul civil, fără a se face mențiune la încadrarea speței sale prin prisma articolelor invocate, mai mult, în decizia instanței de apel nu se conțin argumente în sensul respingerii apelului. Menționează că instanța de apel nu a dat apreciere suficientă prevederilor legale și anume art. 379 al Codului civil, care indică că proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții sau instalația, despre care se poate afirma cu certitudine că prezenta și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului său, iar dacă construcția a fost ridicată respecîndu-se distanța de la hotar, stabilită de lege, demolarea sau interzicerea exploatării acestora poate fi cerută doar în cazul în care afectarea inadmisibilă s-a produs în mod evident.

Invocă că faptul atentării construcției intimatului în mod inadmisibil asupra terenului său a fost dovedită prin suportul probatoriu anexat la materialele pricinii și 4 anume, prin actul de examinarea a stării tehnice a casei de locuit și prin raportul de constatare cu privire repararea construcției deteriorate de la scurgerile de apă. Consideră că instanța de apel eronat cu referire la art. 390 Cod civil a reţinut că dînsul a admis acea atentare inadmisibilă, deoarece, a obiectat din momentul edificării construcției capitale, iar anterior pe locul garajului actual era ridicată o construcției de lemn, care nu prezenta o careva atentare la dreptul de proprietate.

La fel cu referire la prevederile Hotărârii Guvernului nr. 360 din 18 aprilie 1997, despre aprobarea Regulamentului privind certificatul de urbanism şi autorizarea construcțiilor și amenajărilor, susţine că a fost stabilită obligativitatea existenței autorizației de construcție, inclusiv pentru casele individuale și anexele gospodărești din localitățile rurale.

Susține că contrar normei citate, construcția intimatului nu a fost autorizată, respectiv, nu a fost aprobată ridicarea acesteia conform actelor naționale și normelor locale, mai mult, intimatul a recunoscut că nu a dorit să ridice de la autoritățile locale titlu de proprietate asupra terenului din motiv că ultimul nu era de acord cu hotarele, ceea ce denotă o culpă gravă de încălcare din partea intimatului a liniei de hotar, iar prin certificatul eliberat de către administrația publică locală s-a constat că garajul lui Scripcaru Gheorghe este situat cu acoperişul în gospodăria sa cu 0,80 m și din cauza umezelii, a apei, pe pereții casei de locuit au apărut fisuri, astfel demolându-se casa și asfaltul.

De asemenea invocă că specialistul în construcții din cadrul Primăriei Glodeni, deplasându-se la fața locului a constat că garajul și saraiul lui Gheorghe Scripcaru au fost construite fără autorizație, cu o suprafața mai mare de 15 m.p., iar acoperișul depășite cu 50, 60 cm hotarul și atârnă pe terenul său. Afirmă că din ansamblu probelor anexate la materialele pricinii a fost dovedită atentarea inadmisibilă, deoarece, în caz contrar riscă surparea casei sale de locuit în urma căderilor precipitațiilor de pe acoperișul construcției intimatului pe terenul său, ceea ce contribuie la distrugerea temeliei casei de locuit și a pereților.

Indică că potrivit prevederilor art. 389 al Codului civil, orice construcție se poate face de către proprietarul terenului numai cu respectarea unei distanțe minime față de linia de hotar, conform legii, regulamentului de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin, însă, în speța la edificarea garajului, vădit a au fost încălcate normele indicate, ridicându-se o construcție samavolnic, fără respectarea distanței de la hotar chiar și minime, fapt ce contribui la afectarea gravă și inadmisibil evidentă a proprietății recurentului, or în caz contrar garajul urma să fie edificat cu acordul organelor competente după aprobarea proiectului amplasării acestuia.

La 11 iunie 2014, Scripcaru Maria și Scripcaru Gheorghe, reprezentați de avocatul Ion Rohac, la fel au declarat recurs împotriva deciziei instanţie de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. În motivarea recursului a invocă dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală, neîntemeiată și emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Menționează că instanțele judiciare neîntemeiat au tergiversat examinarea acestui litigiu fiind comisă încălcarea termenilor rezonabili de examinare a pricinii în cauză, nu au avut în vizorul lor originea acestor litigii, ordinea legală de examinare a acestora, esenţa şi legalitatea acţiunilor ambelor părţi implicate în litigiu, precum şi legalitatea 5 acţiunilor instanţelor de judecată şi a celor autorităţii publice locale, în rezultatul cărora au fost create premize de comiterea a erorilor juridice cu încălcarea flagrantă multitudinii de drepturi constituţionale şi a libertăţilor fundamentale a familiei Scripcaru . Susține că instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cerere reconvențională înaintată de Maria Scripcaru, cât și eronat a concluzionat bazându-se pe actele juridice prezentate de către intimat Eladi Vasile, prin care s-a confirmat că anume construcția acestui garaj a condiționat scurgerea apelor de ploaie în ograda intimatului.

Consideră drept eronate concluziile instanţelor de judecată în ceea ce priveşte imposibilitatea stabilirii hotarului și a distanței amplasării construcțiilor litigioase, deoarece, prin actele anexate la materiale pricinii și prin concluziile comisiilor care au cercetat la fața locului, s-a stabilit cu certitudine că hotarul inițial dintre părți până la construcția garajului era sub formă de linie dreaptă, însă, schimbarea formei acestui hotar din linie dreaptă în zigzag a servit noua redacției a titlului deținătorului de drept de proprietate, care diferă de cel inițial și anume din acest motiv recurenții au refuzat să-l primească.

Remarcă că ultimul titlu al deținătorului de teren agricol aferent casei lor era în discordanță cu toate actele ce reglementau hotarele dintre părți până la construirea garajelor, astfel, Primăria urma să anuleze titlu inițial după care să redacteze titlu ulterior, în caz contrar, s-a efectuat contrazicea acestora, fapt ce conform art. 217 Cod civil duce la nulitatea acestora și contravine prevederilor art.337 Cod Civil cu privire la încetarea dreptului de proprietate. Examinând temeiurile recursurilor declarate de către Eladi Vasile şi Scripcaru Maria şi Scripcaru Gheorghe, reprezentaţi de avocatul Ion Rohac în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, consideră că recursurile sunt inadmisibile, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de către Eladi Vasile şi Scripcaru Maria şi Scripcaru Gheorghe, reprezentaţi de avocatul Ion Rohac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, or recurenţii nu au invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel.

6 Mai mult, argumentele invocate în cererile de recurs se axează asupra fondului cauzei, constituind o reproducere a celor aduse în cererile de apel Prin urmare, argumentele recursurilor nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursurile declarate de către Eladii Vasile şi Scripcaru Maria şi Scripcaru Gheorghe, reprezentaţi de avocatul Ion Rohac, asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de către Eladii Vasile şi Scripcaru Maria şi Scripcaru Gheorghe, reprezentaţi de avocatul Ion Rohac, ca inadmisibile.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Recursurile declarate de către Eladi Vasile şi Scripcaru Maria şi Scripcaru Gheorghe, reprezentaţi de avocatul Ion Rohac se consideră inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă 7