2ra-2249/14 — Încasarea restanţei salariale, penalităţii pentru reţinerea carnetului de muncă şi repararea prejudiciului moral

Prima instanță: Judecătoria Buiucani Dosarul nr. 2ra-2249/14 Judecător: G. Pavliuc Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: L. Popova, M. Moraru, A. Nogai ÎNCHEIERE 14 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Iuliana Oprea, Ion Druţă examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Alexandrei Stoler, avocatul Iorga Iulian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Stoler Alexandra împotriva ICS „Perfect Internaţional” SRL privind încasarea sumei ce reprezintă salariul restant şi indemnizația neachitată pentru concediul de odihnă anual nefolosit, încasarea penalității pentru reținerea eliberării carnetului de muncă şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2014, prin care a fost menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 28 noiembrie 2013, c o n s t a t ă : La 29 septembrie 2013, Stoler Alexandra s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către ICS „Perfect Internaţional” SRL privind încasarea sumei ce reprezintă salariul restant şi indemnizația neachitată pentru concediul de odihnă anual nefolosit, încasarea penalității pentru reținerea eliberării carnetului de muncă şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acțiunii a indicat că în baza contractului individual de muncă nr. 06/2010-CI din 25 octombrie 2010, a fost angajată în cadrul Î.C.S.

„Perfect Internaţional” S.R.L în funcție de manager de vânzări şi rezervări, iar conform înțelegerii cu administrația întreprinderii urma să obțină un salariu lunar alcătuit dintr-o sumă fixă în mărime de 5 000 lei, dintre care 1 800 lei brut, sumă declarată şi plătită la contul de card, şi diferența de aproximativ 3 500 lei, sumă nedeclarată şi plătită în contabilitate contra semnătură, precum şi un adaos la salariu menționat în mărime de 4% din volumul vânzărilor efectuate în luni corespunzătoare, de asemenea sumă nedeclarată, şi respectiv în mediu primea lunar o remunerație în cuantum de 10 000 lei. Reclamanta a menționat că la 12 august 2013, din motive personale, a înaintat o cerere cu privire la eliberarea din funcție începând cu data de 26 august 2013, cerere care a fost aprobată de I.C.S „Perfect Internaţional” S.R.L.

şi respectiv urma ca cel târziu la 26 august 2013 să i se elibereze carnetul de muncă şi să i se achite toate drepturile salariale. A mai invocat reclamanta că la 06 septembrie 2013, peste un interval de 11 zile, i s-a adus la cunoștință ordinul de concediere şi i s-a eliberat carnetul de muncă, concomitent solicitând să-i fie plătite toate drepturile salariat în valoare de 19 500 lei, care sunt formate din salariul pentru luna august în valoare de 10.000 lei şi compensația pentru concediul anual nefolosit în sumă de 9 500 lei, indicată cu aproximație pentru o perioadă de 30 de zile, precum şi plata salariului mediu pentru perioada absenței forțate de la muncă pe motivul reținerii carnetului de muncă pentru perioada de la 26 august 2013 - 06 septembrie 2013 în sumă de 4 500 lei, solicitând şi repararea prejudiciului moral cauzai prin reținerea ilegală a salariului şi a carnetului de muncă, evaluat la data semnării somației în mărime de 30 000 lei.

Reclamanta a relatat că la 12 septembrie 2013, Î.C.S. „Perfect Internaţional” S.R.L i-a comunicat că recunoaște doar suma de 3 239 lei 53 bani, sumă care a şi fost transferată la 06 septembrie 2013, la contul de card. Reieșind din circumstanțele date reclamanta s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către SRL „Perfect Internaţional”, prin care a solicitat încasarea sumei ce reprezintă salariul restant în mărime de 10 000 lei şi indemnizația neachitată pentru concediul de odihnă anual nefolosit în mărime 9 500 lei, încasarea penalității pentru reținerea eliberării carnetului de muncă în sumă de 4 500 lei şi repararea prejudiciului moral evaluat la 30 000 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani din 28 noiembrie 2013 acţiunea a fost respinsă integral, ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2014 a fost respinsă cererea de apel declarată de Stoler Alexandra, fiind menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 28 noiembrie 2013. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 20 mai 2014, reprezentantul lui Stoler Alexandra, avocatul Iorga Iulian (mandat nr. 0443911) a declarat recurs, solicitând casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 martie 2014 şi a încheierii protocolare din 12 martie 2014 privind respingerea cererii de audiere a martorilor, cu trimiterea pricinii la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, reprezentantul recurentei a indicat că instanța de apel greșit a apreciat argumentele invocate și probele anexate la materialele dosarului, incorect a aplicat legea procedurală și materială, iar ca rezultat a emis o decizie ilegală.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale” Avînd în vedere că copia deciziei instanței de apel a fost expediată în adresa părților (f.d. 100), cât şi faptul că la materialele dosarului nu sunt anexate careva probe privind recepționarea acesteia de către recurentă, recursul se consideră declarat în termen. La 18 iulie 2014, reprezentantul SRL „Perfect Internaţional” a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, solicitînd declararea acestuia inadmisibil. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM. Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de reprezentantul Alexandrei Stoler, avocatul Iorga Iulian, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Alexandrei Stoler, avocatul Iorga Iulian ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul declarat de către reprezentantul Alexandrei Stoler, avocatul Iorga Iulian se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Iuliana Oprea Ion Druţă