3ra-740/14 — Contestarea actului administrativ

Judecătoria Centru, mun. Chişinău Dosarul nr. 3ra-740/14 Judecător: V.Braşoveanu Curtea de Apel Chişinău Judecători: L.Bulgac, N.Craiu, M.Guzun Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 13 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecători: Ion Druţă, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind anularea parţială a actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014, CONSTATĂ : La 14.12.2012, reclamantul ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), solicitînd anularea deciziei nr.167 din 07.12.2012, în partea prin care s-a dispus sancţionarea, cu avertizare publică, a postului de televiziune Jurnal TV, pentru derogări de la prevederile art. 19 alin. (14) şi 20 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul audiovizualului, şi anume pentru publicitate şi teleshoping mascat.

In motivarea acţiunii, consideră reclamantul, că examinarea chestiunii sancţionării postului de televiziune Jurnal TV a purtat un caracter unilateral şi formal, faptele imputate nu au fost corect determinate şi calificate, ce au atras emiterea unei decizii vădit ilegale, iar sancţiunea stabilită este discriminatorie în raport cu alţi radiodifuzori. Reclamantul susţine că, asupra presupuselor constatări a depus obiecţii, menţionînd că la 19.09.2012, prezentarea revistei cu imaginea prezentatoarei Jurnal TV Măria Marian, s-a efectuat în cadrul rubricii „Deşteptarea sub presă”, cînd au fost prezentate şi alte reviste şi ziare, descriindu-se conţinutul selectiv al acestora, ce a avut scopul de informare a publicului cu cele mai noi apariţii şi ştiri publicate în acea zi.

Nu s- a urmărit nici plasarea de produse, care presupune obţinerea unei plăţi sau contraprestaţii, deoarece aceste acţiuni s-au efectuat gratuit, fară a primi careva remuneraţie de la revistele sau ziarele menţionate în revista presei, după cum această rubrică nu este sponsorizată de vreo publicaţie. Astfel, nu au fost comise careva ilegalităţi şi nu sunt temeiuri de a fi imputate reclamantului careva încălcări. La emisiunea „Sare şi piper” din 20.09.2012, în cadrul căreia, după cum consideră pîrîtul, au fost comise încălcări ale regulilor de plasare a produselor, a fost instituită o rubrică distinctă în care s-au promovat producătorii autohtoni, iar partenerul acestei rubrici a fost campania „Din inimă branduri din Moldova”.

Explicaţiile date de reclamant vizavi de încălcările imputate au fost ignorate de pîrît. Relevă reclamantul că, atitudinea discriminatorie a pîrîtului faţă de postul de televiziune Jurnal TV se manifestă prin faptul, că alte posturi de televiziune, fiind vinovate de comiterea abaterilor de o gravitate mai mare, care anterior au fost deja sancţionate pentru încălcări similare, au fost sancţionate prin decizia contestată tot cu avertizare publică, ca şi Jurnal TV, care, după opinia CCA, este la prima abatere. Concluzia privind acţiunile discriminatorii şi tendenţioase ale pîrîtului se desprinde şi din decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 01 noiembrie 2012, prin care instanţa a constatat că CCA a dat dovadă de acţiuni discriminatorii şi defavorizatoare situaţiei postului de televiziune Jurnal TV în raport cu celelalte posturi de televiziune.

Solicită reclamantul ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL anularea deciziei nr. 167 din 07.12.2012, în partea prin care s-a dispus sancţionarea, cu avertizare publică, a postului de televiziune Jurnal TV, pentru derogări de la prevederile art. 19 alin. (14) şi 20 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul audiovizualului, şi anume pentru publicitate şi teleshoping mascat. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 25 octombrie 2013, acţiunea înaintată de ICS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului a fost respinsă ca neîntemeiată. În motivarea hotărîrii, instanţa de fond a invocat prevederile art. 2 lit. m), n ) şi o), 19 alin. (14), 191 alin. (5), 20 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul audiovizualului, menţionînd că după examinarea CD-ului anexat la materialele dosarului, consideră legală încadrarea faptei de către CCA.

Împotriva hotărîrii instanţei de fond, la 29 octombrie 2013, ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL a declarat apel, solicitînd casarea hotărîrii contestate şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii. În motivarea apelului, apelantul a invocat neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, aplicarea legii care nu trebuia să fie aplicată, interpretarea eronată a legii, precum şi circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii nu au fost constatate şi elucidate pe deplin. În speţă, apelantul a menţionat că a fost ilegal şi tendenţios sancţionat pentru nişte presupuse abateri, care nicidecum nu constituie d erogări de la legislaţia în vigoare, avînd în vedere că acestea nu constituie nici publicitate mascată, nici teleshoping, precum şi la difuzarea lor nu au fost încălcate regulile sponsorizării, care se completează cu prevederile aferente plasării de produse.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014, a fost respins apelul declarat de ICS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL ca fiind neîntemeiat şi menţinută hotărîrea Judecătorie Centru, mun. Chişinău din 25 octombrie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului. Totodată, a fost indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Considerînd ilegală decizia instanţei de apel, la 25 aprilie 2014, ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 25 octombrie 2013 şi a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014 cu adoptarea unei noi hotărîri prin care să fie admisă acţiunea integral. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel. Suplimentar, a invocat că decizia contestată a CCA, nu face referire la temeiul pornirii şi efectuării controlului, ceea ce presupune efectuarea controlului din oficiu, însă pentru iniţierea acestuia, CCA era obligată să se conducă de alte prevederi legale obligatorii.

La 19.06.2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a prezentat referinţă pe marginea recursului declarat, prin care şi-a manifestat dezacordul cu argumentele acestuia şi a solicitat respingerea lui ca neîntemeiat. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. Referitor la afirmaţia recurentului cum că CCA nu face referire la temeiul pornirii şi efectuării controlului, ceea ce presupune efectuarea controlului din oficiu, însă pentru iniţierea acestuia, CCA era obligată să se conducă de alte prevederi legale obligatorii, instanţa de recurs conchide că nu constituie temei de admisibilitate, deoarece nu a fost inviocat în instanţa de fond şi cea de apel. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a Il-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

în conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL, asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUN E: Se consideră inadmisibil recursul declarat de ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 18 martie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată a ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL împotriva Consiliului Coordonator al Audiovizualului privind anularea parţială a actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Tamara Chişca-Doneva Judecătorii Ion Druţă Iuliana Oprea