- Dosarul nr.
- 3rh-36/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 5 martie 2014
- Părțile
- ÎCS Jurnal de Chişinău Plus SRL vs Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei
- Pe scurt
- Temeiurile declararii revizuirii
3rh-36/14 — Contestarea actului administrativ
Instanţa de recurs: Dosarul nr. 3rh-36/14 CSJ: V. Clevadî, V. Macinskaia, T. Chişca-Doneva, I. Corolevschi, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 05 martie 2014 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă, Judecători: Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia, Sveatoslav Moldovan, Ion Vîlcov, judecînd cererea de revizuire declarată de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chişinău Plus” societatea cu răspundere limitată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, intervenient accesoriu Consiliul Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2013, prin care cererea de recurs depusă de întreprinderea cu capital străin „Jurnal de Chişinău Plus” societatea cu răspundere limitată a fost admisă, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012 – casată şi pronunţată o hotărîre nouă de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă: La 12 iulie 2012, ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL a depus cerere de chemare în judecată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei (în continuare ANPC),
intervenient accesoriu Consiliul Coordonator al Audiovizualului (în continuare CCA) prin care a solicitat anularea hotărîrii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei nr. CNP-05.12/39 din 08 iunie 2012 privind lipsa încălcării de către CCA a prevederilor art. 9 alin. (l), lit. (c) şi (d) al Legii nr.H03-XIV cu privire la protecţia concurenţei, obligarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei să constate încălcarea de către CCA a prevederilor art. 9 alin. (l), lit. (c) şi (d) al Legii nr.H03-XIV cu privire la protecţia concurenţei şi obligarea acesteia să prescrie Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a întreprinde măsurile necesare pentru a înlătura încălcările şi să aplice corect prevederile legale.
În motivarea acţiunii, ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL a invocat că, la 12 ianuarie 2012, prin scrisoarea nr. 1 l-IN/04/12, s-a adresat ANPC cu o sesizare, prin care deplîngeau comportamentul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi au solicitat investigarea şi eliminarea elementelor de concurenţă neloială din partea CCA. Prin Hotărîrea CNP-05.12/39, ANPC a încetat examinarea cazului iniţiat prin Dispoziţia consiliului administrativ al ANPC cu nr. 5 din 09 februarie 2012, în legătură cu constatarea lipsei încălcărilor de către CCA a prevederilor art. 9 alin. (l), lit. c), d) al Legii nr. H03-XIV cu privire la protecţia concurenţei, menţionînd că toţi agenţii economici care desfăşoară activitate în domeniul audiovizualului sînt plasaţi pe poziţii de egalitate, avînd aceleaşi drepturi şi obligaţii, fără a fi necesară invocarea priorităţii unuia faţă de altul.
Menţionează, ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL că, lansîndu-se ca televiziune cu caracter generalist în martie 2011 şi începînd difuzarea filmelor şi serialelor, au ţinut cont de prevederile legale şi au pus pe post toate filmele cu subtitrare şi / sau dublare în limba română, fapt ce a atras cheltuieli financiare considerabile. Vizualizînd emisiile altor posturi de televiziune concurente, au constatat că acestea difuzau filme în limba rusă fără a fi subtitrate sau dublate în limba română şi pentru a determina întinderea acestui fenomen negativ a iniţiat un parteneriat cu Asociaţia Obştească „Asociaţia pentru Dezvoltarea Culturii şi Protecţiei Drepturilor de Autor şi Conexe" „APOLLO", care a început monitorizarea posturilor de televiziune şi, depistînd abateri de la cadrul legal în vigoare la capitolul nesubtitrării filmelor, înainta sesizări către Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Astfel, în perioada lunilor iulie - septembrie 2011, în adresa Consiliului Coordonator al Audiovizualului au fost expediate peste 25 de sesizări, prin care se invocau peste 100 de încălcări ale prevederilor art. 11 din Codul audiovizualului la capitolul nesubtitrare sau nedublare în limba română a filmelor difuzate în limba rusă, care urmau a fi examinate în termen de 15 zile şi asupra cărora urmau a fi aplicate sancţiuni corespunzătoare.
ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL a mai indicat că, prin decizia nr. 125 din 16 septembrie 2011, CCA a enumerat cazurile de nerespectare a legii, care au fost recunoscute de radiodifuzorii vizaţi în sesizări, a constatat aceste abateri, însă în dispozitiv în loc de a aplica sancţiuni pentru fiecare caz de încălcare a menţionat, că ia act de sesizări şi că obligă radiodifuzorii ca în termen de 30 de zile să între în legalitate şi să prezinte cu dublaj sau subtitrare în limba de stat filmele artistice şi cele documentare, păstrînd coloana sonoră, iar filmele pentru copii să fie dublate sau sonorizate în limba de stat în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (5) şi (7) din Codul audiovizualului.
La expirarea termenului de graţie, au fost înaintate alte sesizări către CCA, prin care au fost indicate încălcări continuie ale legislaţiei la acest capitol. Prin decizia CCA nr.3 din 17 ianuarie 2012, în rezultatul unei monitorizări a serviciilor de programe ale unor posturi de televiziune a constatat din nou, că posturile TV: TV7, NIT, PRIME, N4, TVC21, TV DIXI, BRAVO au difuzat iarăşi filme artistice şi filme pentru copii în limba rusă, fără a fi subtitrate sau dublate în limba de stat, aplicînd tuturor posturilor sancţiunea avertizare publică. Menţionează, că prin 2 această decizie s-au constatat încălcări şi în activitatea postului lor, CCA determinînd că unele filme artistice difuzate de Jurnal TV sînt filme pentru copii şi ele urmau a fi dublate în limba română nu doar subtitrate în această limbă.
Astfel, pentru prima încălcare depistată postul Jurnal TV a fost sancţionat ca şi celelalte posturi, care erau la abaterea cel puţin repetată, cu avertizare publică. În aceste împrejurări din nou au fost defavorizaţi în raport cu ceilalţi radiodifuzori, care aveau documentate multiple încălcări şi au fost sancţionaţi cu avertizare publică, pe cînd ei au fost sancţionaţi pentru prima presupusă încălcare cu aceeaşi sancţiune. Susţine, ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL că, pînă la data emiterii de către ANPC a hotărîrii nr. CNP-05.12/39 (8 iunie 2012), CCA a emis mai multe decizii, prin care a aplicat repetat aceeaşi sancţiune „avertizarea publică", acordînd nejustificat perioade de graţie, prin care radiodifuzorii erau exoneraţi de răspundere şi încurajaţi să continuie încălcarea art. 11 alin. (7) Codul Audiovizualului.
Astfel, în perioada 16 septembrie 2011 - 6 iulie 2012, CCA a contribuit la dezvoltarea concurenţei neloiale, creînd condiţii privilegiate de activitate radiodifuzorilor N4, TV7, Prime, Accent TV, Bravo, TVC21, EURO TV, NIT, faţă de care o perioadă de 4-6 luni nu au fost aplicate prevederile Codului Audiovizualului, iar după data de 17 ianuarie 2012 şi pînă în prezent aplică doar sancţiunea „Avertizare publică" contrar prevederilor Codului Audiovizualului. Consideră ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL că, CCA a încălcat cadrul legal şi a aplicat repetat aceeaşi sancţiune - avertizare, radiodifuzorilor pentru încălcarea repetată a aceloraşi prevederi legale, pe cînd urma necondiţionat să aplice sancţiunea amenzii faţă de aceştia.
Prin această conduită, pe lîngă faptul că CCA tolerează şi încurajează radiodifuzorii să nu respecte legea, acesta îi pune pe picior de egalitate cu situaţia postului lor cînd ei la prima presupusă abatere au fost sancţionaţi cu avertizare, iar posturilor TV care deja încalcă de nenumărate ori prevederile legale le este aplicată aceeaşi sancţiune. Menţionează, ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL că, CCA urma de la prima depistare a ilegalităţilor să înceapă aplicarea graduală a sancţiunilor, inclusiv pînă la suspendarea licenţei sau retragerea acesteia, scopul căreia să fie disciplinarea acestora pentru a asigura o concurenţă loială.
ANPC era obligată să constate aceste abateri ca fiind în afara cadrului normativ şi să le califice sub incidenţa prevederilor art. 9 alin. (l) lit. c) şi d) şi alin. (2), lit. (d) din Legea cu privire la protecţia concurenţei pe motiv că, acordă neîntemeiat unor agenţi economici facilităţi de altă natură şi le crează o situaţie privilegiată faţă de alţi agenţi economici, care activează pe aceeaşi piaţă; stabileşte condiţii discriminatorii şi de privilegiere pentru activitatea unor agenţi economici şi stabileşte unele acţiuni, neprevăzute de lege, care limitează independenţa agenţilor economici.
ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL a mai menţionat că, în loc de o investigaţie obiectivă, ANPC a încălcat legea materială şi a tratat superficial sesizarea reclamantului lăsînd fără apreciere faptul, că CCA mai bine de 4 luni nu a examinat sesizările privind abaterile comise de unii radiodifuzori şi a creat condiţii inegale postului Jurnal TV, în timp ce majoritatea radiodifuzorilor încălcau legea cu complicitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Jurnal TV suporta costuri esenţiale în scopul respectării prevederilor Codului Audiovizual. ANPC a constatat 3 eronat, că în prezenta cauză şi în acţiunile CCA nu se întrunesc cumulativ condiţiile art. 9 alin. (l) şi (2) din Legea cu privire la protecţia concurenţei.
ANPC a evitat încadrarea acţiunilor anticoncurenţiale ale Consiliului Coordonator în prevederile art. 9, alin. (l), lit. (c) „CCA acordă neîntemeiat unor agenţi economici facilităţi de altă natură să le creeze o situaţie privilegiată faţă de alţi agenţi economici, care activează pe aceeaşi piaţă de mărfuri" şi lit. (d) prin care CCA stabileşte alte condiţii discriminatorii sau de privilegiere pentru activitatea unor agenţi economici". ANPC eronat a apreciat faptul, că CCA prin acţiunile sale de aplicare selectivă a legii şi nesacţionarea abaterilor comise de radiodifuzorii TVC21, PRIME, TV DIXI, BRAVO, NIT, TV7 de fapt încurajează concurenţa loială şi poziţionează, fără nici o discriminare, pe radiodifuzorii ce comit abateri pe poziţii de egalitate cu postul Jurnal TV care respectă prevederile Codului Audiovizual şi cheltuie resurse financiare imense pentru respectarea art. 11, alin. (7) Codul Audiovizual.
Consideră, ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL că, ANPC nu a pătruns în esenţa lucrurilor şi nu a înţeles suficient caracterul negativ al acţiunilor CCA, care prin deciziile aprobate împiedică aplicarea egală a legii faţă de toţi radiodifuzorii, restrînge dreptul postului Jurnal TV de a beneficia de un cadru legal egal pentru toţi radiodifuzorii, acţiuni care poziţionează postul Jurnal TV într-un mediu concurenţial denaturat ce aducea doar pierderi financiare zilnice, în condiţiile în care posturile nominalizate nu respectă prevederile art.11 al Codului Audiovizual. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012, s-a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată. La 06 februarie 2013 ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL a declarat recurs, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012, solcitînd casarea acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărîri, de admitere a acţiunii.
Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2013, cererea de recurs declarată de către ÎCS „Jurnal de Chişinău Plus” SRL a fost admisă, hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012 – casată şi pronunţată o hotărîre nouă, prin care: s-a anulat hotărîrea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei nr. CNP- 05.12/39 din 08 iunie 2012 privind lipsa încălcării de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului a prevederilor art. 9 alin. (1), lit. c) şi d) al Legii cu privire la protecţia concurenţei; s-a constatat încălcarea de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului a prevederilor art. 9 alin. (1), lit. c) şi d) al Legii cu privire la protecţia concurenţei.
La 03 ianuarie 2014, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a depus cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 13 noiembrie 2013, prin care a solicitat casarea acesteia şi menţinerea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 24 decembrie 2012. Revizuentul nu a invocat nici un temei de revizuire, în special referindu-se la fondul cauzei. Verificînd argumentele revizuentului, examinînd materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente. 4 În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC al RM şi anexîndu-se probele ce le confirmă.
Lista temeiurilor de revizuire, prevăzute de art. 449 CPC, este exhaustivă şi nu poate fi completată. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ reţine că, la depunerea cererii de revizuire, Consiliul Coordonator al Audiovizualului nu au specificat nici unul din temeiurile prevăzute de art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ci din contra a oferit împrejurări ce ţin de fondul cauzei. Adiţional celor indicate, este necesar a menţiona că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată raportat la materialele cauzei existente la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării.
În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 6 §1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII).
Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52, ECHR 2003-IX).
Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că cererea de revizuire înaintată de Consiliul Coordonator al Audiovizualului este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă. Conform celor expuse, în baza art. 449, 453 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a întreprinderii cu capital străin „Jurnal de Chişinău Plus” societatea cu răspundere 5 limitată împotriva Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, intervenient accesoriu Consiliul Coordonator al Audiovizualului cu privire la contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov 6