3ra-797/14 — Cu privire la anularea ordinului de concediere

Dosarul nr.3ra-797/14 prima instanţă: V. Grosu instanţa de apel: M. Anton, A. Panov, T. Pelin ÎNCHEIERE 13 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Moraru Victor în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Moraru Victor împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de concediere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Moraru Victor, admis apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre, c o n s t a t ă La 11 ianuarie 2013, Moraru Victor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea ordinului de concediere.

În motivarea acţiunii înaintate, Moraru Victor a indicat că, prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne din 09 martie 2010 a fost numit în funcţia de comisar de poliţie al raionului Hânceşti.

Ulterior la 12 decembrie 2012 de către Ministerul Afacerilor Interne a fost emis ordinul nr.628 ef „cu privire la sancţionarea disciplinară a comisarului de poliţie al raionului Hânceşti, colonel de poliţie Victor Moraru”, fiind concediat din organele afacerilor interne, care i-a fost adus la cunoştinţă la 13 decembrie 2012. Menţionează că, temei legal pentru adoptarea acestui ordin, pârâtul a invocat încălcarea de către subsemnat a Jurământului efectivului de trupă, corpului de comandă a poliţiei şi al altor subunităţi ale organelor interne, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.654 din 22 iulie 1991; punctul 6 lit. a), i), j), 1), punctul 13, punctul 15 lit. a), h), m) şi punctul 16 lit. b) ale Codului de etică şi deontologie a poliţistului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 481 din 10 mai 2006; punctul 2 alin. (l), (5-9), punctul 3 şi punctul 4 alin.8 ale Statutului disciplinar al organelor afacerilor interne aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2 din 04 ianuarie 1996 şi punctul 51 alin. (l) al Regulamentului cu privire la serviciul în organele afacerilor interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.334 din 08 iulie 1991. 1 Susţine că pîrîtul în ordinul dat, a reţinut o conduită din partea angajatului nedemnă organelor afacerilor interne,

imputându-i lipsa de politeţe respect şi ofensă faţă de şeful- adjunct al Direcţiei antidrog a Direcţiei generale servicii operative a Departamentului poliţie şi faţă de inspectorul principal al Secţiei cercetări şi control pe efectiv a Direcţiei investigaţii şi securitate internă, înjosirea onoarei şi demnităţii, agresarea fizică şi eschivarea de la faţa locului. La fel, la baza ordinului pârâtul a invocat conduita nedemnă şi agresivă a lui faţă de angajaţii barului „MSM” din oraşul Hânceşti, ce a avut drept consecinţă lezarea onoarei şi demnităţii acestora, fapt ce a prejudiciat grav imaginea Ministerului Afacerilor Interne în societate. Consideră că ordinul respectiv este unul ilegal, deoarece în calitate de angajat al organelor afacerilor interne şi-a executat ireproşabil obligaţiunile de serviciu, fiind apreciat de conducerea Ministerului Afacerilor Interne, prin acordarea distincţiilor corespunzătoare.

Mai menţionează că în calitatea sa de comisar, în acea perioadă nu a fost sancţionat disciplinar, ci din contra în perioada dată i-a fost acordat cu anticipaţie două grade speciale: cel de locotenent-colonel şi cel de colonel. Cu referire la incidentul din 03 noiembrie 2012, susţine că nu a încălcat normele menţionate în ordinul emis de către Ministerul Afacerilor Interne şi toate acţiunile descrise în ordin sunt declarative fără suport probator. Solicită Moraru Victor anularea ordinului Ministrului Afacerilor Interne nr. 628 ef din 12 decembrie 2012 „cu privire la sancţionarea disciplinară a comisarului de poliţie al raionului Hînceşti, colonel de poliţie Victor Moraru”, ca fiind ilegal cu repunerea subsemnatului în funcţia de comisar de poliţie al raionului Hînceşti şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu.

La 23 iulie 2013, Moraru Victor a depus o cerere de concretizare a acţiunii, solicitînd de a înlocuit sintagma „funcţia de comisar de poliţie al raionului Hânceşti” cu sintagma „Şef al inspectoratului de poliţie a raionului Hânceşti” (f.d.147-148). Prin hotărârea Judecătoriei Hânceşti din 25 noiembrie 2013 a fost admisă acţiunea parţial. A fost anulat ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 628 ef. din 12 decembrie 2012 „Cu privire la sancţionarea disciplinară a comisarului de poliţie al raionului Hânceşti, colonel de poliţie Victor Moraru”. A fost obligat Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova să achite în beneficiul lui Moraru Victor salariul pentru absenţa forţată de la serviciu pe perioada 12 decembrie 2012 – 25 noiembrie 2013 în mărime de 46 718,38 lei.

A fost respinsă ca neîntemeiată pretenţia lui Moraru Victor privind restabilirea în funcţia de şef al Inspectoratului de Poliţie Hânceşti, cu recunoaşterea lui Moraru Victor drept concediat în temeiul art. 86 alin. (1) lit. b) Codul Muncii pe motivul încetării activităţii instituţiei - Comisariatului de Poliţie Hânceşti şi obligarea Ministerului Afacerilor Interne să modifice în sensul stabilit înscrierea din carnetul de muncă al reclamantului la data emiterii hotărârii judecătoreşti. Hotărârea privind încasarea salariului pentru absenţa forţată de la serviciu urmează a fi executată imediat în partea unui salariu mediu în valoare de 4 063,67 lei (f.d 48, 57- 60). 2 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014, a fost respins demersul lui Moraru Victor cu privire la atragerea Inspectoratului General de poliţie al Ministerului Afacerilor Interne în calitate de copîrît, ca nefondat (f.d.106-108).

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014, a fost respins apelul declarat de către Moraru Victor, admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne, casată hotărîrea primei instanţe şi emisă o nouă hotărîre prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea depusă de către Moraru Victor (f.d.109-118). La 19 mai 2014, Moraru Victor a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 martie 2014 şi a încheierii instanţei de apel din aceiaşi dată, solicitând admiterea recursului, casarea actelor judecătoreşti contestate cu trimiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Prin prisma normei de drept enunţate, Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că recursul declarat de către Moraru Victor, la 19 mai 2014 este depus în termen. Recurentul, Moraru Victor în motivarea recursului a indicat că instanţa de apel a examinat pricina superficial şi nu a dat o apreciere corespunzătoare probelor administrate la dosar. Examinînd temeiurile admisibilităţii recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 27 mai 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimatului cererea de recurs depusă de către Moraru Victor cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Până la examinarea pricinii, intimatul nu a depus referinţă la cererea de recurs declarată, prin care să-şi exprime opinia referitor la recursul declarat. În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care 3 acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Moraru Victor în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Moraru Victor, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de Moraru Victor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 4