2r-771/14 — Desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei de întreţinere a copiilor minori

prima instanţă: Gh. Moscalciuc 2r-771/14 instanţa de apel: L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun DECIZIE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Maria Ghervas Ala Cobăneanu examinând recursul declarat de către Rusu Vasile reprezentat de avocatul Vasile Bobeică în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Rusu împotriva lui Rusu Vasili cu privire la desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copiilor minori împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014 prin care a fost respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile Bobeică împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 constată: La 30 mai 2011, Valentina Rusu reprezentată de avocatul Victor Cuţulab a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Rusu cu privire la desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copiilor minori.

În motivarea acţiunii a invocat că la 14 octombrie 1994 a încheiat căsătorie cu Vasile Rusu, având şi doi copii minori, Tatiana Rusu născută la 13 aprilie 1996 şi Alexandru Rusu născut la 24 septembrie 1997. Menţionează că împreună cu pârâtul şi copii au locuit o perioadă îndelungată de timp în Irlanda, iar începând cu 10 ianuarie 2011, dânsa împreună cu copii a plecat din casa în care locuiau, schimbând traiul în oraşul vecin, iar drept motiv a acestor acţiuni a servit faptul că în viaţa pârâtului a apărut o altă persoană şi din această cauză între dânşii apăreau divergenţe, certuri, nefiind găsite soluţii la rezolvarea problemelor de familie. Susţine că pârâtul de mai mult timp nu este angajat în câmpul muncii şi nu participă la întreţinerea familiei, iar această sarcină este pusă numai pe seama reclamantei, fapt care duce la apariţia mai multor probleme financiare şi acţionează negativ asupra acoperirii necesităţilor copiilor.

Afirmă că deoarece nu locuiesc împreună şi nu duc o gospodărie comună, consideră că familia dânşilor s-a destrămat definitiv şi pe viitor nu este posibil de a o păstra. Solicită desfacerea căsătoriei încheiată între Valentina Rusu şi Vasili Rusu la 14 octombrie 1994, înregistrată cu nr. 64 de către Primăria Durleşti, 1 mun. Chişinău, încasarea din contul lui Vasili Rusu în beneficiul Valentinei Rusu pensie de întreţinere a copiilor minori Tatiana Rusu născută la 13 aprilie 1996 şi Alexandru Rusu născut la 24 septembrie 1997 în mărime de 1/3 din salariul şi alte venituri ale acestuia începând cu data înaintării prezentei cereri şi până la majoratul copiilor. Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 05 august 2011 acţiunea Valentinei Rusu a fost admisă, a fost desfăcută căsătoria dintre Vasili Rusu şi Valentina Rusu (Dediu) înregistrată la 14 octombrie 1994 de către Primăria Durleşti, mun. Chişinău cu nr. 64. Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a încasat taxa de stat de la Vasili Rusu în beneficiul statului în mărime de 1000% din salariul minim stabilit pe republică, iar Valentina Rusu (Dediu) a fost scutită de la plata taxei de stat. De asemenea, a fost încasat de la Vasili Rusu, născut la 30 martie 1973, originar din or. Durleşti şi domiciliat 185 Casletown Leixlip co.Kildare Ierland, în beneficiul Valentinei Rusu (Dediu) pensie pentru întreţinerea copiilor minori: Alexandru Rusu născut la24 septembrie 1997 şi Tatiana Rusu născut la 13 aprilie 1996 în mărime de 1/3 din salariu şi alte venituri, începând cu 30 mai 2011, până la atingerea majoratului de către copii.

La fel, a fost încasat de la Vasili Rusu în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 90 lei. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 a fost respins apelul declarat de Vasili Rusu şi menţinută hotărârea primei instanţe. La 04 martie 2014 avocatul lui Vasili Rusu – Vasile Bobeică, în temeiul art. 449 lit. c) CPC, a depus revizuire asupra deciziei instanţei de apel din 20 noiembrie 2013, solicitând casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013 şi remiterea cauzei pentru rejudecare la instanţa de apel. În motivarea cererii de revizuire a invocat că instanţa de apel s-a bazat doar pe probele care erau în dosar, însă circumstanţele noi apărute, relevante cauzei, nu au putut fi prezentate din cauza aglomeraţiei formate în cadrul şedinţei de judecată, astfel, indică că s-a aflat în imposibilitate de a intra în sala de şedinţe la ora 11.00, iar când a intrat la ora 11.20 minute, a fost informat precum că apelul deja a fost examinat.

Mai invocă că cauza a fost examinată în lipsa părţilor care nu au fost legal citaţi şi în imposibilitatea de a fi prezenţi. Astfel, consideră că drepturile procesuale, în apărarea intereselor lui Vasile Rusu, au fost încălcate. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusa de avocatul Vasile Bobeică împotriva deciziei din 20 noiembrie 2013 prin care s-a respins apelul şi s-a menţinută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 05 august 2013. La 09 iulie 2014 Vasile Bobeică, acţionând în interesele lui Vasili Rusu, a depus recurs împotriva încheierii instanţei de apel din 27 mai 2014, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate cu restituire pricinii spre rejudecare în instanţa de apel, în ordine de revizuire.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea contestată, pe care o consideră ilegală şi neîntemeiată, menţionând că instanţa de apel în mod eronat a respins cererea de revizuire pe motiv că acesta a fost depusă în afara termenului de declarare a revizuirii prevăzute la art. 450 CPC. 2 În acest context indică că instanţa de apel eronat a conchis că cererea de revizuire a fost depusă după expirarea unui termen de 3 luni şi 12 zile, invocând că cu decizia adoptată la 20 noiembrie 2013 a făcut cunoştinţă nu în cadrul instanţei de judecată ci ulterior, după recepţionarea acesteia prin intermediul oficiului poştal la începutul lunii decembrie, astfel susţine că a calculat termenul în aşa mod în care să nu fie depus ca tardiv ci strict în conformitate cu art. 450 CPC.

Este de opinia că instanţa de apel nu a apreciat momentul în care recurentul a făcut cunoştinţă cu decizia instanţei de apel, făcând astfel o concluzie eronată şi anume depunerea cererii de revizuire peste termenul stabilit de legislaţie. Susţine că prin încheierea recurată a fost încălcat dreptul la o justiţie echitabilă, prin prisma principiilor cu privire la accesul liber la justiţie prevăzute de legislaţia în vigoare. Mai indică că cu încheierea instanţei de apel din 27 mai 2014, a făcut cunoştinţă la 25 iunie 2014. În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Materialele cauzei atestă că copia încheierii recurate a fost expediată în adresa părţilor la 23 iunie 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f.d.

78). Deoarece la materialele dosarului lipsesc alte date, care ar confirma recepţionarea încheierii menţionate de către recurent, instanţa de recurs consideră că acesta s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 09 iulie 2014, în termen. În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea încheierii instanţei de apel din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea. După cum rezultă din materialele dosarului Vasile Bobeică, reprezentat de către avocatul Vasili Rusu a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 20 noiembrie 2013, drept temei invocând prevederile art. 449 lit. c) CPC, susț inând că instanţa s-a bazat doar pe probele anexate la materialele pricinii, iar circumstanţele noi apărute, relevante cazului nu au fost prezentate instanţei, fiind în imposibilitatea de le prezenta, deoarece nu a fost citat legal despre ora, data şi locul şedinţei de judecată.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că Curtea de Apel Chişinău justificat a ajuns la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă. Or, în sensul prevederilor art. 449 lit. c) CPC este de înţeles că revizuirea se declară în cazul în care instanţa a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces. 3 La caz, însă se constată că, deşi revizuentul a făcut referire, în susţinerea cererii de revizuire, la prevederile enunţate, motivul de revizuire expus în cererea dată nu indică la emiterea unei hotărâri cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, dar la examinarea cauzei în lipsa părţii care nu a fost legal citată.

Prin urmare, temeiul dat nu se înglobează în dispoziţiile art. 449 lit. c) CPC, ca motiv de revizuire. În acest context, având în susţinere prevederile art. 451 CPC, care indică că cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă, instanţa sesizează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. Astfel, având în vedere că revizuentul Rusu Vasile reprezentat de avocatul Vasile Bobeică nu a invocat în cererea de revizuire niciun temei prevăzut la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.

În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii.

De altfel, corect a reţinut Curtea de Apel Chişinău şi faptul că cererea de revizuire este depusă şi în afara termenului de declarare a revizuirii, în acest sens just fiind reţinute dispoziţiile art. 450 CPC, care prevăd că cerere de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoştinţă de circumstanţele respective – în cazul prevăzut la art.449 lit. c). Or, art. 111 alin. (3) CPC direct indică că termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiţionat începutul lui, pe când revizuentul susţine că a luat cunoştinţă cu decizia instanţei de apel la începutul lunii decembrie 2013, astfel afirmaţia care fiind una abstractă, lipsită de elemente concrete.

4 Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat Rusu Vasile reprezentat de avocatul Vasile Bobeică şi a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se respinge recursul declarat de către Rusu Vasile reprezentat de avocatul Vasile Bobeică. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 27 mai 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Valentinei Rusu împotriva lui Rusu Vasili cu privire la desfacerea căsătoriei şi încasarea pensiei pentru întreţinerea copiilor minori.

Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Maria Ghervas Ala Cobăneanu 5