2rh-214/14 — Declararea nulității declarațiilor de renunțare la succesiune

Instanţa de fond: A. Parfeni 2rh-214 /14 instanţa de apel: E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco instanţa de recurs: Iu. Sîrcu, V. Clevadî, V. Macinskaia, I. Vîlcov, T. Chişca-Doneva ÎNCHEIERE 06 august 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druţă Maria Ghervas Tamara Chişca-Doneva examinând cererea de revizuire depusă de către Eduard Chiseli, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Gannei Abramova şi Larisei Goncearova împotriva lui Eduard Chiseli şi Biroului Notarial Scaleţchi Constantin cu privire la declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la succesiune, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi partajarea averii succesorale, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009, prin care recursul declarat de către Eduard Chiseli a fost declarat inadmisibil, c o n s t a t ă: La 06 septembrie 2007, Abramova Ganna şi şi Goncearova Larisa au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Chiseli Eduard şi Biroului Notarial Scaleţchi Constantin cu privire la declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la succesiune, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi partajarea averii succesorale.

În motivarea acţiunii reclamantele au indicat că sînt fiicele lui Ivanov Vasile care avea în proprietate privată casa de locuit din str. Barbu Lăutaru 19, or. Ungheni, moştenită de la părinţii Ivanov Maxim şi Ivanov Anastasia. Indică că la data de 16 ianuarie 2005 Ivanov Vasile a decedat şi ele locuind peste hotarele ţării, Abramova Ganna în Ucraina, iar Goncearova Larisa în Federaţia Rusă s-au pornit în mod de urgenţă la înmormântarea tatălui care a avut loc la data de 18 ianuarie 2005. Susţin că ajungând la hotarele Republicii Moldova au întâmpinat dificultăţi cu modalităţile de trecere a frontierei şi au întârziat la înmormântare motiv din care s-au aflat într-o; situaţie de stres şi retrăire.

Folosindu-se de aceasta situaţie soţia decedatului 1 - Chiseli Lidia ducându-le în eroare privitor la procedura de oformare a moştenirii, le-a promis că vor primi moştenire în cote-părţi egale dacă vor merge la notariat pentru a depune cerere de renunţare de la succesiune pentru a putea primi averea succesorală, iar mai ulterior s-o împartă între ele în trei părţi egale ca moştenitori de gradul I. Menţionează că la data de 20 ianuarie 2005, au depus cererile de renunţare la moştenire cu condiţia, că Chiseli Lidia va primi moştenirea, după care vor împărţi bunul în părţi egale. Au mai indicat reclamantele că nu cunoşteau limba romană în care s-au efectuat acţiunile notariale şi de aceea nu au înţeles conţinutul actelor efectuate.

Notează că după depunerea cererilor de renunţare la succesiune Chiseli Lidia de mai multe ori a confirmat prin telefon înţelegerea lor de a împărţi masa succesorală rămasă după decesul lui Vasile Ivanov, motiv ce a şi dus la omiterea termenului de 6 luni de acceptare a moştenirii. Indică că la data de 05 martie 2005, Chiseli Lidia a decedat şi, moştenitor al averii succesorale nelegitim a rămas fiul acesteia Chiseli Eduard, însă deoarece certificat de moştenitor pe cazul dat nu a fost eliberat, consideră că careva piedici pentru acceptarea succesiunii nu sunt.

Afirmă că termenul de prescripţie pe cazul dat a fost omis în legătură cu faptul, că ele, locuiesc pe teritoriul altor state, nu dispun de informaţia necesară şi nu cunosc limba de stat a Republicii Moldova, de asemenea sînt într-o stare materială dificilă şi de o vîrstă înaintată, de aceea nu au avut posibilitatea reală de a se deplasa şi de a se adresa pentru apărarea drepturilor sale în instanţa de judecată. Solicită, reclamantele Abramova Ganna şi Goncearova Larisa repunerea acţiunii în termen, declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la succesiune din 20 ianuarie 2005, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi recunoaşterea acceptului lor de moştenitor la cîte 1/3 cotă-parte din casa de locuit din str. Barbu Lăutaru 19 oraşul Ungheni.

Prin hotărârea judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008 acţiunea a fost admisă integral, a fost repusă Abramova Ganna şi Goncearova Larisa în termenul de adresare în judecată şi prelungit termenul de acceptare a succesiunii, declarate nule recipisele de renunţare la moştenire din 20 ianuarie 2005 depusă de Abramova Ganna şi Goncearova Larisa la biroul notarial Constantin Scaleţchi şi partajată averea succesorală după decesul lui Ivanov Vasile, atribuindu-i a câte 1/3 cotă-parte Gannei Abramova, Larisei Goncearova şi Chiseli Eduard din casa de locuit din str. B. Lăutaru 19, or. Ungheni. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 noiembrie 2008, apelul declarat de către Chiseli Eduard a fost respins şi a fost menţinută hotărârea primei instanţe.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009 recursul lui Eduard Chiseli a fost declarat inadmisibil. La 22 iunie 2009, Abramova Ganna şi Goncearova Larisa au depus o cerere prin care au solicitat emiterea unei hotărîri suplimentare, în vederea partajării bunului imobil situat pe str. B. Lăutaru 19, or. Ungheni, cu transmiterea în proprietatea Gannei Abramova, Larisei Goncearova şi lui Eduard Chiseli a cîte 1/3 cotă parte din casa de locuit din str. B. Lăutaru 19, or. Ungheni şi terenului aferent imobilului. Prin hotărârea Judecătoriei Ungheni din 04 septembrie 2009 a fost partajata averea succesorală după decesul lui Ivanov Vasile, fiind repartizat în proprietatea 2 Gannei Abramova, Larisei Goncearova şi Eduard Chiseli a câte 1/3 cotă-parte fiecăruia din casa de pe str. B. Lăutaru, or.

Ungheni. N rest cererea a fost respinsă. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 20 ianuarie 2010 a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Chiseli Eduard şi Şişchina Elena împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009. Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 11 martie 2010 a fost admisă retragerea apelului declarat de către Goncearova Larisa şi Abramova Ganna, procedura în apel fiind încetată. Prin încheierea Judecătoriei Ungheni din 20 mai 2010 a fost explicat că, prin noţiunea de repartizare Gannei Abramova, Larisei Goncearova şi Eduard Chiseli câte 1/3 cotă-parte fiecăruia din casa de pe str. B. Lăutaru 19, or. Ungheni din dispozitivul hotărârii Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008, se are în vedere transmiterea cotelor- părţi nominalizate în proprietate.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 30 octombrie 2013, a fost respinsă cererea de revizuire depusă de către Eduard Chiseli ca fiind inadmisibilă. La 15 mai 2014 Chiseli Eduard a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de recurs, deciziei instanței de apel şi hotărârii primei instanțe cu remiterea pricinii la rejudecare în prima instanţă.

Consideră că hotărârea primei instanţe urmează a fi retractată în temeiul art. 449 lit. a) CPC, potrivit căruia revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă şi în temeiul art.449 lit. b) CPC, potrivit căruia au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și fapte esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii. Menționează că prin sentința Judecătoriei Ungheni din 13 februarie 2014, Abramova Ganna a fost recunoscută vinovată în săvârșirea contravenției prevăzute de art. 106 Cod Contravențional al RM, precum că prin acțiunile sale intenționate în calitate de reclamant având interes material, a prezentat declarații false în cadrul examinării pricinii civile.

Invocă că prin probele cercetate în cadrul examinării cauzei penale în prima instanță s-a stabilit cu certitudine faptul că după decesul lui Ivanov Vasile, tatăl Gannei Abramova, ultima a declarat în prezența notarului că renunță la succesiunea rămasă în favoarea Lidiei Chiseli, în schimbul sumei de 5000 euro, fapt recunoscut de inculpată în instanța de judecată. Însă, în anul 2008 Abramova Ganna în scopul obținerii cotei părți din imobilul rămas în urma decesului tatălui Ivanov Vasile, s-a adresat în instanța de judecată cu acțiunea civilă în cadrul căreia a depus declarații false precum că nu a primit mijloace bănești de la Lidia Chiseli, ci a semnat declarația de renunțare de la succesiune pe motiv că se afla în stare de stres.

Susține că în ședința de judecată, Abramova Ganna, a explicat instanței că cele indicate şi susţinute de ea în cadrul acţiunii civile nu corespund realităţii, ceea ce atestă că ultima a obţinut prin înșelăciune cota parte din imobil rămas în urma decesului tatălui său, pentru care deja primi-se recompensă în anul 2005, respectiv, în urma 3 explicațiilor acesteia, prin Hotărârea judecătoriei Ungheni din 20 ianuarie 2005, a fost dispusă anularea recipisei de renunțare la succesiune. La fel, indică că în cadrul examinării cauzei penale de către Judecătoria Ungheni, Abramova Ganna, a recunoscut că cele susținute în cadrul examinării cauzei civile, nu corespund realității, fapt care, în opinia, sa serveşte temei de revizuire prevăzute de art.449 lit. b) CPC.

Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire întemeiată şi care urmează a fi admisă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC al RM cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexându-se probele ce le confirmă. În conformitate cu lit. b) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de admitere a cererii de revizuire şi de casare a hotărîrii sau deciziei supuse revizuirii. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influenţeze soluţia adoptată.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat.

Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. La caz, se constată că revizuentul, ca temei de revizuire a invocat faptul că prin sentinţa Judecătoriei Ungheni din 13 februarie 2014, Abramova Ganna a fost recunoscută vinovată în săvîrşirea contravenţiei administrative prevăzute de art. 106 Cod contravenţional al RM, şi anume,pentru faptul că prin acţiunile sale intenţionate în calitate de reclamant, avînd interes material, a prezentat cu bună ştiinţă declaraţii mincinoase în cadrul examinării cauzei civile la cererea de chemare în judecată înaintată de Abramova Ganna, Goncearova Larisa împotriva lui Chiseli Eduard, notarul public Constantin Scaleţchi cu privire la declararea nulităţii a cererilor de renunţare la succesiune, repunerea în termen de acceptare a succesiunii şi partajarea averii succesorale.

În drept, revizuentul a invocat dispoziţiile art. 449 lit. a) li lit. b) CPC, iar cu titlu de probă în susţinerea cererii de revizuire a prezentat copia sentinţei Judecătoriei Ungheni din 13 februarie 2014. Astfel, potrivit art. 449 lit. a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă. 4 În interpretarea corectă a prevederilor enunţate este de înţeles că pentru probarea temeiurilor de revizuire forţa probantă are doar sentinţa irevocabilă de condamnare, o condiţie fiind ca însăşi condamnarea să fie în legătură cu examinarea pricinii. Aici se va reţine şi faptul că la cazurile prevăzute de norma respectivă se includ şi situaţiile ce se referă la falsificarea de probe.

Analizînd materialele cauzei în raport cu circumstanţele menţionate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, prin prisma prevederilor art. 123 alin. (3) CPC, reţine că, în cadrul examinării cauzei penale de învinuire a Gannei Abramova în săvîrşirea infracţiunii prevăzute de art. 310 alin. (1) Cod penal, s-a constatat cu certitudine că după decesul tatălui a Gannei Abramova - Ivanov Vasile, aceasta a declarat în faţa notarului că renunţă la moştenirea rămasă în favoarea cet. Chiseli Lidia, iar în schilmb a primit de la ultima bani în sumă de 5000 euro, fapt recunoscut de inculpata în cadrul şedinţei de judecată.

Ulterior, în anul 2008, în scopul de a obţine partea sa din imobilul rămas în urma decesului tatălui Ivanov Vasile, Abramova Ganna s-a adresat în instanţă de judecată cu acţiune civilă, în cadrul căreia a explicat mincinos, precum că careva sume de bani de la Chiseli Lidia nu a primit şi a semnat declaraţia de renunţare de la moştenire, deoarece era în stare de stres şi nu-şi conştientiza acţiunile sale.

În şedinţă de judecată, însă Abramova Ganna a explicat instanţei că cele indicate şi susţinute de ea în cadrul acţiunii civile nu corespunde realităţii şi că dînsa a minţit şi a obţinut prin înşelăciune partea din imobilul rămas în urma decesului tatălui său, pentru care deja primise recompensă de la Chiseli Lidia în a nul 2005. În consecinţă, este evident că anume în urma explicaţilor false a Gannei Abramova, prin hotărîrea Judecătoriei Ungheni din 24 aprilie 2008, s-a dispus anularea recipisei de renunţare la moştenire din 20 ianuarie 2005 depusă de ultima şi s-a recunoscut după aceasta dreptul de proprietate asupra 1/3 cotă-părte din casa de locuit rămasă după decesul cet.

Ivanov Vasile, hotărîre, care, de altfel, a fost menţinută prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 noiembrie 2008 şi decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009. Sub acest aspect, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, constată că circumstanţele invocate de revizuent, cît şi probele prezentate ca temei de revizuire, corespund temeiului prevăzut la art. 449 lit.a) CPC şi influenţează esenţial soluţia dată de instanţă şi instituie imperativ necesitatea redeschiderii examinării cauzei civile, întru neadmiterea îmbogăţirii fără justă cauză sau cauzarea de daune materiale revizuentului.

În acest context, instanţa remarcă că deşi, prin sentinţa Judecătoriei Ungheni din 13 februarie 2014, procesul penal de învinuire a Gannei Abramova în baza art. 310 alin.(2) Cod penal a fost încetat, din motivul că fapta constituie o contravenţie administrativă prevăzută de art. 106 Cod contravenţional, iar procesul contravenţional încetat din motivul expirării termenului de prescripţie pentru tragerea la răspunderea contravenţională, însă la caz există circumstanţe care indică direct la faptul comiterii unei contravenţii în legătură cu judecarea pricinii civile, şi anume cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau abuz de încredere, circumstanţe care nu au fost cunoscute instanţelor în cadrul judecării pricinii civile, însă care necesită a fi examinate în coraport cu alte probe din dosar.

5 Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că motivele aduse în susţinerea cererii de revizuire se încadrează şi în cele stabilite la art. 449 lit. b) CPC, deoarece acest temei exista obiectiv pînă la pronunţarea deciziei revizuirea căreia se solicită. Or, în sensul normei enunţate, este de înţeles că o condiţie esenţială de redeschidere a procesului pe acest temei este ca circumstanţele (faptele) să fi existat obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, ele urmînd a fi diferenţiate de faptele noi apărute după pronunţarea hotărîrii. Faptele noi apărute după darea hotărîrii pot servi temei de adresare cu o nouă acţiune în judecată, dar nu ca temei de revizuire.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie să influenţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Pe cînd, la caz, după cum a fost menţionat, Abramova Ganna a explicat instanţei că cele indicate şi susţinute de ea în cadrul examinării cauzei civile nu corespund realităţii şi că a minţit şi a obţinut prin înşelăciune partea din imobilul rămas în urma decesului tatălui său, explicaţiile, care prin prisma art. 117 alin.(2) CPC constituie o modalitate a probării circumstanţelor invocate de revizuent, cu atît mai mult că hotărîrea, revizuirea căreia se solicită, a fost bazată pe elementele de fapt constatate din explicaţiile părţilor.

La acest segment, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie mai reţine şi faptul că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanţele naţionale într-o manieră incompatibilă cu principiul securităţii juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Însă, potrivit practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului, instanţele judecătoreşti naţionale sunt în drept de a admite derogări din principiile şi garanţiile stabilite prin normele Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, inclusiv şi din principiul securităţii raporturilor juridice, cînd aceasta este necesar într-o societate democratică, pentru garantarea şi respectarea intereselor ce prevalează interesele reclamantului, în special, în caz în care aceasta cer interesele justiţiei.

Potrivit opiniei Curţii Europene a Drepturilor Omului, expuse în hotărîrea pronunţată pe cauza Nikitin versus Rusia, redeschiderea procedurii în baza unor fapte noi nu constituie o încălcare a drepturilor fundamentale prevăzute de art. 4 Protocolul 7 al Convenţiei. În asemenea cazuri, cînd hotărîrea irevocabilă respectivă a dus la unele consecinţe negative serioase, care nu pot fi rectificate de cît prin reexaminarea sau redeschiderea cauzei, iar violarea constatată este cauzată de erori sau deficienţe de o asemenea gravitate încît apare un dubiu serios în privinţa rezultatului procedurilor contestate, excluderea posibilităţii de revizuire a hotărîrii, pentru motive formale, poate să ducă la încălcarea principiului echităţii şi legalităţii hotărîrii judecătoreşti, fiind lezată şi încrederea publicului în autoritatea judecătorească.

6 Iar admiterea cererii de revizuire în cauză, reieşind din sensul art. 3, 6 şi paragraful 2 al art. 4 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, nu constituie încălcarea în privinţa intimatului a principiului securităţii raporturilor juridice, ci reprezintă o măsură necesară şi admisibilă într-o societate democratică pentru apărarea unui interes public şi a echităţii justiţiei. Redeschiderea procesului în pricina dată rezultă din circumstanţe şi fapte noi, recent descoperite, care sunt de natură să afecteze decizia contestată, precum şi din necesitatea înlăturării unor consecinţe negative serioase, generate în urma încălcării flagrante a normelor constituţionale, care au lezat interese publice şi care nu pot fi rectificate decît prin reexaminarea cauzei.

În asemenea împrejurări şi întru evitarea admiterii unei încălcări a dispoziţiilor statuate la art. 6 § 1 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite cererea de revizuire, de a casa decizia instanţei de recurs şi decizia instanţei de apel cu restituirea pricini pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălţi, în alt complet de judecată. În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (6) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, dispune: Se admite cererea de revizuire depusă de către Chiseli Eduard.

Se casează decizia Curţii Supreme de Justiţie din 25 februarie 2009 şi decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 noiembrie 2008 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Gannei Abramova şi Larisei Goncearova împotriva lui Eduard Chiseli şi Biroului Notarial Scaleţchi Constantin cu privire la declararea nulităţii declaraţiilor de renunţare la succesiune, prelungirea termenului de acceptare a succesiunii şi partajarea averii succesorale, cu restituirea pricinii pentru rejudecare la Curtea de Apel Bălţi de un alt complet de judecată. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Druţă Maria Ghervas Tamara Chişca-Doneva 7